13,290 matches
-
pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris, 1998, p. 104), rudenia este și un element de structurare a relațiilor economice. O altă trăsătură a familiilor se referă la menținerea solidarității și stabilității acestora. Astfel, pot fi surprinși factori interni: reciprocitatea emoțională și afectivă, convergența aspirațiilor, aderența la anumite valori, desfășurarea în comun a unor activități și satisfacția produsă de aceasta, dar și factori externi familiei: sancțiuni (juridice, sociale, religioase) venite din partea societății pentru a evita disoluția familiei, atitudinea negativă și chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se confruntă cu dificultăți, mai cu seamă rezultate din contextele sociale nefavorabile (de pildă, dacă au lucrat, au pensii cu o valoare reală mică; sau nu au deloc venituri etc.). Pentru că au acordat de-a lungul vieții îngrijire și suport emoțional familiei, sunt solicitate să facă acest demers ca o „îndatorire” firească. În mod comparativ, persoanele în vârstă, de sex masculin, se bucură de venituri sensibil mai mari și solicită îngrijire din partea membrilor familiei. Atunci când rămân văduvi și nu au sprijinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se ocupa de gospodărie, iar copiii le datorau ascultare. Raporturile de putere în familie se derulau conform tradiției. Legitimitatea carismatică se bazează pe calitățile excepționale ale persoanei care urmează să devină conducător. În jurul acesteia se conturează o comunitate de tip emoțional. Acest tip de legitimitate nu este propriu familiei. Ea se regăsește mai cu seamă în relații de tipul învățăcel-discipol, care presupun posibilitatea de a alege. În cazul familiei, este cunoscută expresia „rudele nu ți le-ai ales, ci ți-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
statut de subordonare, erau (și se receptau ca atare) vulnerabile și dependente de soții lor. Femeile sunt purtătoare ale încărcăturii de gen a trecutului lor. Au fost socializate astfel încât să nu fie capabile de competiție, fiind tratate ca sensibile și emoționale. De aceea, ele vor prefera spațiul protejat al familiei. Așa vor deveni însă „păsări închise în colivie”21. În spațiul privat, în mediul ocrotitor al familiei, femeile ajung să resimtă o nemulțumire față de viața lor, căreia le vine greu să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentală este receptată în tentă victimizatoare și ca o extindere a felului în care este tratat părintele singur. Abordarea victimistă a femeilor arată că acestea trebuie ajutate în virtutea slabelor capacități ale lor. Femeile sunt caracterizate prin vulnerabilitate fizică, prin fragilitate emoțională. Ele trebuie protejate împotriva violenței, a abuzurilor, a sărăciei, a riscurilor sociale de orice fel. Se impune, de asemenea, ca familiile pe care le conduc femeile să fie protejate (întrucât includ persoane neajutorate: femei și copii). În societatea românească, fenomenul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de familie); • politic, ca dependență față de o putere conducătoare exterioară (cum este cazul pentru o colonie sau un grup social de rezidenți fără cetățenie); • moral-psihologic, când se referă la o trăsătură de caracter individuală, similară lipsei de voință sau trebuințelor emoționale excesive. Într-o primă accepțiune, dependența economică apare ca acea stare precară în care se află o persoană ce nu dispune de resurse pentru a se întreține singură, nu are capacitatea de a-și asigura veniturile necesare unui nivel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
respectivei familii. De multe ori, se recurge la separare sau la divorț tocmai pentru că în familie au existat constrângeri, pe care unul dintre parteneri le denunță (eliberarea de sub stresul unei relații insatisfăcătoare, de sub un trai dus în insecuritate fizică sau emoțională, devine necesară, mai ales dacă sunt implicați și copiii). Decizia unuia dintre soți de a desface legătura de căsătorie atrage după sine intervenția unor persoane străine (mă refer la toate acele persoane exterioare familiei: avocați, judecători, martori, asistenți sociali etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o insuficiență de satisfacere a trebuințelor afective, este adesea resimțită ca un neajuns, ca o lipsă a ceva necesar, dar și ca o disponibilitate redusă de a dărui afectivitate. Persoana cu carențe afective este vulnerabilă, poate să-și piardă echilibrul emoțional, să trăiască stări de tensiune nervoasă, chiar depresii sau nevroze. Afectivitatea are un puternic rol suportiv, îmbracă valențe formative. Copiii care nu sunt înconjurați de căldură sufletească, nu sunt iubiți trec prin momente de criză (tristețe, plâns, resemnare, pasivitate), refuză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din categoria discriminărilor subtile face parte și așa-numita discriminare subiectivă 22. Pentru femeile mame singure există o percepție accentuată a discriminărilor pe care le întâmpină zi de zi. Cea mai costisitoare sub aspectul investiției de timp și al consumului emoțional este discriminarea instituțională 23. Sistemul birocratic presupune că, pentru a intra în normalitate, din punct de vedere legislativ, trebuie să fie operate toate modificările implicate de starea civilă care s-a schimbat. De la actele de identitate și până la reînnoirea ultimului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
La nivelul ideilor care însoțesc această stare de fapt, poate fi observat, pentru multe dintre femei, un conflict între așteptările deduse din funcționarea mitului domesticității și cele deduse din mitul frumuseții 40. Observația făcută trimite la o disonanță cognitivă și emoțională 41 pe care multe femei o resimt ca pe un conflict între trebuințele de autodezvoltare personală și sprijinul acordat celorlalți, mai cu seamă copiilor și persoanelor ce au nevoie nemijlocită de ajutor (bolnavii și bătrânii din familie). Chiar și această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
David Held identifică șapte locații de putere 58: corpul, bunăstarea, participarea la cultură, asociațiile civice, economia, relațiile coercitive și violența organizată, instituțiile legale și reglementative 59. Corpul, ca locație de putere - arată David Held -, se referă la bunăstarea fizică și emoțională, la conservarea sănătății. Toate acele situații în care nivelul de trai este atât de scăzut, încât nu permite un nivel nutrițional adecvat, păstrarea igienei etc. sunt structuri neautonomice. Din perspectiva analizei de gen, poate fi vorba despre sănătatea reproducerii, despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
solidaritatea socială... Democratizarea în cadrul familiei implică egalitate, respect reciproc, autonomie, luare de decizii prin comunicare și absența violenței (A. Giddens, 2001, p. 104). Într-un tablou sintetizator, Anthony Giddens arăta că principalele trăsături ale familiei democratice sunt: Egalitate sexuală și emoțională Drepturi și responsabilități reciproce în cadrul relațiilor Creșterea copiilor de către ambii părinți Contracte parentale permanente Autoritatea negociată în fața copiilor Obligații ale copiilor față de părinți Familia integrată social Sursa: Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 106
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei poate fi considerată un proces concordant cu modelul de viață asumat drept postmodernist. Postmodernitatea 61, ca paradigmă, permite pentru cei care o adoptă deschideri spre toleranță, acceptarea principială a egalității, inclusiv în raporturile private, cele care au o încărcătură emoțională aparte. În societatea contemporană, sub aspect principial, se diluează inegalitățile, se acceptă diferențele, crește toleranța față de diversitatea de manifestare. Formele alternative de familie sunt din ce în ce mai larg acceptate, dincolo de barierele conservator patriarhale sau religioase. Problematica egalității șanselor în sfera privată ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diluează inegalitățile, se acceptă diferențele, crește toleranța față de diversitatea de manifestare. Formele alternative de familie sunt din ce în ce mai larg acceptate, dincolo de barierele conservator patriarhale sau religioase. Problematica egalității șanselor în sfera privată ar putea fi inițiată pornind de la egalitatea sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea (legată de prestarea muncii domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diversitatea de manifestare. Formele alternative de familie sunt din ce în ce mai larg acceptate, dincolo de barierele conservator patriarhale sau religioase. Problematica egalității șanselor în sfera privată ar putea fi inițiată pornind de la egalitatea sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea (legată de prestarea muncii domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea sexuală în cuplu). Trăsăturile menționate de Anthony Giddens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea (legată de prestarea muncii domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea sexuală în cuplu). Trăsăturile menționate de Anthony Giddens privind familia pot fi considerate drept condiții pentru existența unui model familial de tip partenerial. Astfel, sunt vizate egalitatea dintre participanți, drepturile și responsabilitățile lor reciproce. Mai mult, se presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2003. Giddens, Antony, Sociologie, Editura ALL, București, 2000. Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Gilligan, Carol, In a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1982. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2001. Goodwin, Barbara, Using Political Ideas, John Wiley and Sons Ltd., 1997. Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Editura Polirom, Iași, 2003. Gordon, Linda, „Social Insurance and Public Assistance: The Influence of Gender
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
susțină prin mijloacele pe care le are la dispoziție, promovarea în teritoriu a acestei facilități și să acorde sprijinul necesar derulării proiectului. Proiectul se înscrie în eforturile Ministerului Educației de a crea condițiile unei dezvoltări sănătoase din punct de vedere emoțional și social pentru copiii care, lipsiți de prezența permanentă a părinților lor, pot deveni vulnerabili". România este țara cu cea mai mare migrație a forței de muncă din Europa, cei mai afectați fiind copiii. Potrivit datelor transmise de Direcția pentru
MECTS sprijină comunicarea elevilor cu părinții lor plecați în străinătate () [Corola-journal/Journalistic/80497_a_81822]
-
efectivă la clasă, ci este mai importantă mărimea dosarului și a documentelor care atestă că ești un profesor bun...", mai susține profesorul universitar Pânișoară, care atrage atenția că școala nu trebuie abandonată și recomandă părinților să "reacționeze", oferind copii dezvoltați emoțional și social, cu discernământ, care nu cad în capcanele descrise mai sus. Chiar dacă școala nu mai are - în ochii societății de astăzi - prestigiul din trecut, ea nu trebuie abandonată, trebuie ajutată să se dezvolte, trebuie ca o întreagă cultură a
Apocalipsa școlii. Care sunt simptomele "sclerozării" sistemului educațional () [Corola-journal/Journalistic/80500_a_81825]
-
retrage prea devreme și copilul nu se simte încă pregătit pentru acest pas, drept pentru care micuțul va încerca să redevină la controlul părintelui. De aceea, construcția independenței copilului este un proces complex, impunând o evaluare permanentă a stării lui emoționale și a nivelului de maturizare la care a ajuns. Dependența reciprocă (care pregătește interdependența) presupune un control comun al problemelor, copilul își asumă o serie de aspecte, dar știe că dacă are dificultăți părintele este acolo pentru a-i oferi
Părinți de succes: Când este copilul pregătit să își asume propriile decizii () [Corola-journal/Journalistic/80646_a_81971]
-
urmare, tendința escapistă, specifică psihologiei femeii, după cum susțin specialiștii de câteva secole, nu mai poate rămâne principala explicație. Totuși, genul preferat rămâne literatura de ficțiune, mai exact romanul, fapt care se explică, spune McEwan, prin compatibilitatea perfectă dintre latura pronunțat emoțională a femeii și scriitura romanescă, „cea mai feminină formă epică".
De ce femeile citesc mai mult decât bărbații () [Corola-journal/Journalistic/80713_a_82038]
-
perspectiva cotei de azi a autorilor lor) citite în cadrul cenaclului. Documentele sunt valoroase în sine, dar și ca termen de comparație pentru evoluția în timp a respectivilor scriitori. Universitas. A fost odată un cenaclu este un volum cu mare încărcătură emoțională pentru cei implicați într-un fel sau altul în fenomenul care a generat scrierea lui, dar și o necesară recuperare a unei pagini de istorie literară. Această carte este certificatul de naștere al generației de scriitori români care au făcut
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
se înscriu în fenomenul larg al comunicării politice; această dublă apartenență le situează într-o anumită ambiguitate și impune alegeri dificile: publicitatea politică ezită adesea între a-și exhiba sau a-și ascunde caracterul persuasiv, întemeiat pe efecte estetice și emoționale. Mesajul publicitar poate fi receptat în mod predominant "inocent" sau avizat: spectatorul naiv e mai dispus să ia în serios un anume conținut informativ, să creadă sau să respingă o afirmație; spectatorul avizat manifestă adesea o distanță sceptică față de conținut
Publicitate electorală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7853_a_9178]
-
minute, actorii Florin Piersic Jr., Florentina Tilea, Marius Manole, Dan Rădulescu, Ilinca Manolache, Florina Gleznea și Bogdan Nechifor sunt nevoiți să facă față unui test de performanță a jocului obiectiv, spălat de orice fel de artificii interpretative, de orice cîrlige emoționale, pe care reușesc să-l treacă cu bine, păstrând în momentele de maximă greutate situațională ironia. Opposites Attract e un contract pe termen nedefinit între doi parteneri de "afacere": el și ea. Fiecare cu clauzele și termenii lui. Vezi aici
Vezi repertoriul Teatrului Metropolis pentru perioada 6-13 iunie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78633_a_79958]
-
Ariel, ori amenințător-instinctual, erotic, de Caliban, cât și vorbirea adeseori dictată automat, din străfunduri, a Mirandei, când vorbește ca soră-mireasă în Cântarea Cântărilor, sau ascultând unduirile ori accentele muzicale ale oboiului, spectatorul participă la o emotivitate subliminală. Asistă la descărcările emoționale și la oscilațiile de stare ale unei Mirande la început scuturată de milă, apoi de frigurile dragostei erotice abia intuite. Se transmite și puterea rațională a înțelepciunii și iscusinței lui Prospero, așa cum Miranda se lasă nu doar subjugată, ci și
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]