3,858 matches
-
că stă pe acolo, ca mai vine o doamnă în vârstă, care își cumpără cărți pe gustul lui și îi mai împrumuta câte o dată. E sărac lipit pământului, locuiește în subsolul unei firme a unui fost elev. I-am luat enciclopedia și ceva de mâncare, să aibă o seară fericită! A zis că Dumnezeu nu doarme niciodată. Că toată primăvară asta o să-l găsesc în parcul de lângă firma, citind din enciclopedia mare cu coperți colorate! O să mai trec pe la el. Ne-
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
subsolul unei firme a unui fost elev. I-am luat enciclopedia și ceva de mâncare, să aibă o seară fericită! A zis că Dumnezeu nu doarme niciodată. Că toată primăvară asta o să-l găsesc în parcul de lângă firma, citind din enciclopedia mare cu coperți colorate! O să mai trec pe la el. Ne-am împrietenit așa frumos. A, aseară m-am oprit și m-am gândit. Prima oară, după mulți ani! Am constatat că nu mai aveam prieteni. Doar mulți colegi, subordonați prietenoși
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
58-14, Cod poștal 061355; ORCMB J40/ 16343/1993; Cod fiscal 4194619; științe sociale, carte de idei, juridică, eseuri, conducere - management - politică, tempologie - istorie - filozofie, dacoromânistică -europenistică- sociologie, comterristică - probleme globale, militară, medicină, tehnică, economică, teze doctorat, cursuri universitare, manuale școlare, enciclopedii, dicționare, monografii, istorii, compendii, literatură, mitologie, artă, memorii, calendare, poezii debut, teatru, folclor, science fiction, sport-turism, muzică, ghid limbi străine, reviste; Carolina STROE carolina.stroe@rune.ro București Martie 2013 Referință Bibliografică: Carolina STROE - ION DODU BĂLAN PUBLICĂ O CARTE
ION DODU BĂLAN PUBLICĂ O CARTE DESPRE OCTAVIAN GOGA de CAROLINA STROE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345425_a_346754]
-
scribălăii fițuicilor de nulități, nouă își dau consimțământul de adulter în relația cu proștii! Așa se dă naștere zisei literaturi actuale, pe seama căreia s-a umflat numărul de membri ai puzderiilor de uniuni ale scriitorilor, s-au întocmit mii de enciclopedii, antologii, dicționare cu meșteri ai beletristicii de nivelul zero! Cum zero, dacă nu are o cifră în față exprimă neantul, toți trepădușii carnavalului livresc și-au croit numeroase publicații, uniuni, organizații, asociații, posturi de radio și tv și etc...! De la
ANDREEA ANDREI. MUZICA ŞI POEZIA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376962_a_378291]
-
fiind pentru ceva fapte brave, tonusul convivilor era la-nălțime. Se începu o altă rundă a bancurilor. Papa era interpretul principal, însă cu el se mai intersectară surprinzător și Diplomatul, și Doc, dar mai ales Babacul, care se dovedi o enciclopedie de vorbe de duh pe care le spunea în câte două-trei limbi, fapt care-l șicana teribil pe adversarul său, pe redutabilul Papa. După un timp, când spiritele școlărești se mai calmară și atmosfera se mai așeză, odată cu norii scoși
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
meserie care solicită mult cunoștințele matematice, chiar la nivel de ecuații diferențiale. În scoală, în loc să „tocesc” ascultam! Da, nu scriam ce prindeam din vorbele profesorului. Îl ascultam doar foarte atent. Consecința mai știu și astăzi toată matematica până la amănunte, chiar dacă Enciclopedia Wikipedia este și pentru mine o sursă de reîmprospătare. Dar știu ce, de ce și unde să caut! Mai este o cauză a acestei prodigioase memorii. Niciodată nu repetam spusele profesorului sau pasaje din manual. Treceam toate prin mintea mea. Este
MATEMATICA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376479_a_377808]
-
M. B.-Bujeniță ne avertizează, pe bună dreptate, că am fost generația care a luat de bun tot ce i s-a predat în școală. Și că a venit timpul să gândim cu propria noastră minte, fără să apelăm la enciclopedia Google și alte surse! În povestirile sale, scriitorul abordează probleme politice, etice, filozofice și istorice privindu-le prin lupa analistului, observatorului, psihologului și umoristului. Narațiunea este agrementată cu dialoguri, iar viziunea autorului alternează trecutul reconsiderat, cu prezentul sub toate aspectele
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
Publicat în: Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de maestrul Gheorghe Zamfir. În anul 1814, poetul american Francis Scott Key (08.01.1779 - 01.11.1843
IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375186_a_376515]
-
de care dispune această editură în a adapta imediat materialele didactice și pedagogice programelor școlare aflate într-un permanent proces de permutare. Nu s-a lăsat mai prejos nici Editura Litera care, pe lângă materialele didactice, a adus la standuri niște enciclopedii superbe, bogat ilustrate și acoperind domenii de bază în educația juniorilor. Nu au lipsit nici cărțile premiate, Editura Cartea Românească lansând în cadrul evenimentului romanul „Vârstele jocului.Strada Cetății” de Claudiu M.Florian, laureat al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediția
SUB CERUL CUVINTELOR – BOOKFEST TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375212_a_376541]
-
Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de maestrul Gheorghe Zamfir. În anul 1814, poetul american Francis Scott Key (08.01.1779 - 01.11.1843
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
britanic Stafford Smith (30.03.1750 - 21.09.1836) ... Citește mai mult Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestrițat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan - traducere autorizată și integrală, inclusă și în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Țărilor Lumii”, o carte de același autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploiești” în anul 2008, având prefața scrisă de maestrul Gheorghe Zamfir.În anul 1814, poetul american Francis Scott Key (08.01.1779 - 01.11.1843
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
noastre în Comunitatea Europeană și al fenomenului de globalizare, multe din tradițiile noastre, obiceiuri, creații populare și cele culte vor dispărea, sau se vor estompa, de aceea s-a implicat în promovarea culturii românești pe mapamond.În acest contest Marea Enciclopedie “Personalități Române și Faptele lor-1950-2000 “, inițiată și scrisă de Constantin Toni Dârțu, președintele filialei Iași al Ligii Scriitorilor, ajunsă la volumul 48, este “lada de zestre “ a spiritualității românești. Având în vedere a ce spunea Grigore Vieru: Nimeni nu poate
MEMBRII LIGII SCRIITORILOR AMBASADORI AI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375275_a_376604]
-
Totalitarismului. Este Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați și al Universității „Ovidius” din Constanța. Are o operă științifică vastă și originală care însumează numeroase culegeri de texte antice și ediții de autori antici, manuale, dicționare și enciclopedii, peste 90 de studii de specialitate publicate în reviste, majoritatea în Germania. Prin analiza amănunțită a izvoarelor narative a combătut teoria roesleriană a evacuării totale a populației din Dacia, a demonstrat că sciții lui Ataias au venit cu câteva decenii
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
de spargerea norilor. Îi ascultă fluieratul poveștilor, cum fumul din burlane se contopește cu el, despre oamenii și alte ființe ce stau și privesc în aer liber neaua, și ca și cum n-ar fi de-ajuns, se dovedește a fi o enciclopedie de bune și rele, în timp ce Fiul Său (re)născut în suflete a adus cu El o nouă filă de timp pe care a început fiecare să făptuiască atât cât știe și cât poate. Și suspinul Domnului, la auzul bârfelor fluierate
MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373206_a_374535]
-
reflecție: “Brâncuși! Chiar și numele lui singur, pronunțat cu fermitate, sună ca șuierul daltei care mușcă din piatră. EI a compus o întreagă Rapsodie română, solidă și compactă, numai din stâncile și arborii munților Carpați”; “Ion Creangă rămâne în continuare enciclopedia populară și lingvistică a poporului român”; și alte asemenea. Eminescu, Shakespeare, Artur Rimbaud, Victor Hugo, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Bernard Shaw, Lev Tostoi și mulți alții i-au prilejuit lui Cristian Petru Bălan prilej de meditații aforistice încântătoare. Adevărul și
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
prelungi aplauze. Scriitorul Al. Florin Țene, presedintele național al LSR, a luat cuvântul pentru a prezenta informarea legată de activitatea Ligii din ultima perioadă. „Vestitorul de Malu Vânătˮ, revista lunară al carui prim număr a apărut în luna septembrie, impresionantă enciclopedie „Neosteniți intru lumină. Vol. III. Musceleni și argeșeniˮ, a lui Ion C. Hiru, și volumul româncei stabilite în Canada Milena Munteanu, „Departe de țară cu dorˮ, abia ieșit de sub teascurile tiparului, sunt publicațiile prezentate publicului din bogată recolta a sfârșitului
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
mi-a produs o mare uimire. Descopeream o întreagă lume; în care Orientul se întâlnește cu Occidentul, Europa se unește cu Asia, finitul se desmărginește și granițile se șterg. ,, Cum de pildă și prof. Vincerizo Cappellatti, directorul general al Institutului Enciclopediei Italiene, unul din marile așezăminte culturale mondiale cu filiala la New-York face diligențele ca în anul 1989, la un veac de la moartea poetului să aibe loc un răsunător congres, Eminescu la Roma. Dar și în Dacia Eternă au avut loc
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
271] Nu îndrăznim să sugerăm nici un titlu specialiștilor, ne limităm la a indica, doar cu titlu informativ, manualele scrise de: A. BALLINI și M. VALLAURI, Lineamenti d'una storia delle lingue e della letteratura antica e medievale dell'India, Ist. Enciclopedia Italiana G. Treccani, Roma, 1943, cap. XII, p. 327; V. PISANI, Storia delle letterature antiche dell'india, "Nuova Accademia", Milano, 1954, p. 283; G. TUCCI, Storia della filosofia indiana, Editori Laterza, Bari, 1957, p. 604; o bibliografie mai amănunțită se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
SUENNENS, Vita quotidiana, Vita cristiana, Edizioni Paoline, 1963, p. 87. [376] E. PAOLO LAMANNA, op. cit., p. 444. [377] WALTER GARDINI, S.X., Lucantesimo e proselitismo del neo-induismo, în: "Fede e Civilta", op. cit., p. 325. * * * [1 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a doua. Filozofia naturii, Ed. Academiei R.S.R., București, 1971, trad. de Constantin Floru, p. 120-121. [2 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
del neo-induismo, în: "Fede e Civilta", op. cit., p. 325. * * * [1 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a doua. Filozofia naturii, Ed. Academiei R.S.R., București, 1971, trad. de Constantin Floru, p. 120-121. [2 td] GEORG WILHELM FRIEDRICH HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p. 62-63. [3 td] GEORG WILHLEM FRIEDRICH HEGEL, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, p. 239. [4
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
td] Ibid., p. 94. [26 td] Ibid., p. 109-110. [27 td] Ibid., p. 116-118. [28 td] Ibid., p. 119-120. [29 td] Ibid., p. 121-125. [30 td] Ibid., p. 126-130. [31 td] Ibid., p. 132-134. [32 td] G.W.F. HEGEL, Enciclopedia științelor filozofice. Partea a treia. Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996, trad. de Constantin Floru, p. 355-358. [33 td] G.W.F. HEGEL, Prelegeri de filozofie a istoriei, Humanitas, București, 1997, trad. de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, p. 98. [34
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
carte de citire pentru clasele primare, o carte în care se cuprind descrieri ale țării proprii, istorisiri din trecutul ei, caracterizarea personajelor mari ale poporului, bucăți de literatură populară și de arte? O carte de citire nu e numai o enciclopedie națională, ci, daca e bună și cu îngrijire lucrată, precum au început a se lucra, ea revarsă în mii de capete aceleași cunoștințe, fără de nici o silă, căci nu se-nvață pe de rost; ea inspiră la zeci de mii de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
10 martie, 1988, p. 4). B. Întâlniri (posibile) cu sătmăreni 1. Ioan Silviu SĂLĂGEANU În presa vremii apare ortografiat Selagianu, Selagian 19; în actele oficiale a fost maghiarizat: Szilaghi. S-a născut la 25 dec. 1836 în localitatea Irina (în Enciclopedia lui L. Predescu anul nașterii e 1834). Parcurge treptele învățământului în Irina, Satu Mare, Beiuș. Teologia la Oradea și studii superioare la Berlin. La Univ. din Pesta se perfecționează în domeniile istorie și geografie. Lucrează ca profesor la Beiuș (1858-1872) apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Selagianu" (Beiuș) în Buletinul "M. Eminescu" din Cernăuți, 1930; iar Perpessicius "Ion Silviu Sălăgianu" (Opere, VI, 1963); în notele de la Fragmentarium, 1981, Magdalena D. Vatamaniuc îl scrie "Ioan Silviu Sălăgeanu". 20 După Perpessicius în 1860, după L. Predescu în 1866 (Enciclopedia României, Material Românesc, Oameni și înfăptuiri, Ed. Cugetarea, 1940, ed. anastatică, Ed. Salculum I.O. / Vestala, Buc., 1999, p. 772). 21 Importantă pentru articolul nostru este și nota de la p. 557 în care analizează câteva cuvinte provenite "din regiunea nordică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Secolul XIX, vol. II, Ed. Saeculum I. O, Buc., 2002, p. 414. 30 Accesul greu la o colecție completă, imposibilitatea referințelor la o presă religioasă în anii comunismului au perpetuat datări încă neclarificate. Reținem pe cele ale lui Lucian Predescu (Enciclopedia României "Cugetarea", Material Românesc Oameni și Înfăptuiri, 1940. Cităm după ed. Anastatică a Ed. Saeculum I.O. și Vestala, Buc., 1999, p. 724) în trei etape: Satu Mare (oct.-dec. 1885); Baia Mare (ian.-martie 1886 și oct. 1887); Șișești (ian.-oct
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]