9,846 matches
-
începutul secolului. Economiștii și politologii, ca și alții, se folosesc în mod liber de clișeele momentului: globul p)mântesc înțeles că un rezervor limitat de resurse - spaceship earth -, planeta care se micșoreaz), sătul nostru global, interdependenta internațional). Aceste sintagme omniprezențe enunț) c) lumea trebuie înțeleas) că un tot unitar. Lumea este tratat) că o unitate, și interpretat) în termenii pieței. Pentru anumite scopuri abordarea poate fi corect). Senzitivitatea adapt)rilor de ordin economic, sau de alt) natur), manifestat) dincolo de granițele naționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
având propriile exigente, ,,un imperativ fizic și moral” (24 ianuarie 1975, p. 2; 20 aprilie 1974, p. 3). Totuși, când și-a îndreptat atenția asupra problemelor reale, Kissinger a subliniat poziția special) a Americii. Modul de abordare a numeroaselor sale enunțuri cu privire la chestiuni precum cea a energiei, a hranei, si a prolifer)rii nucleare a fost, mai întâi, de a pune în evident) faptul c) situația nefericit) pe care o împ)rt)sim cu toții împiedic) orice posibilitate de a acționa eficient
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lider s) afirme - <<Suntem pe cale s) rezolv)m problemă energiei; suntem pe cale s) rezolv)m problemă hranei; suntem pe cale s) rezolv)m problemă r)zboiului nuclear>> - și s) fie luat în serios?” (13 octombrie 1974, p. 2). Asociind numeroasele sale enunțuri despre interdependent) cu explicații referitoare la ceea ce putem face s) ne ajut)m pe noi înșine și pe alții, nu afirmă Kissinger, de fapt, c) noi suntem mult mai puțin dependenți decât majoritatea ț)rilor? Suntem cu toții constrânși, dar, dup
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acum Statele Unite și Uniunea Sovietic). Dependența lor le-a constrâns s) fac) eforturi de a deține controlul asupra surselor privind rezervele lor vitale. În zilele noastre, mitul interdependentei, în egal) m)sur), pune în umbr) realit)țile politicii internaționale, si enunț) o fals) convingere despre condițiile care promoveaz) pacea, așa cum a demonstrat f)r) echivoc Primul R)zboi Mondial. ,, Cifrele statistice privitoare la interdependenta economic) a Germaniei și a vecinilor ei”, remarcă John Maynard Keynes, ,,sunt copleșitoare”. Germania a fost cel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
zguduit echilibrul, fiecare stat a fost constrâns s)-si adapteze strategia și modalitatea de utilizare a forțelor proprii, în funcție de scopurile și temerile partenerilor s)i. Într-un sens, politica instabil) a Balcanilor a antrenat lumea în r)zboi. Ins) acest enunț mai degrab) omite esențialul. Pe plan internațional, evenimentele și condițiile destabilizatoare abund). Întreb)rile importante care trebuie puse sunt dac) este probabil ca ele s) fie gestionate mai bine, si dac) efectele lor sunt absorbite mai usor într-un sistem
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi, c) frontierele lor și ale noastre se întindeau de-a lungul Rinului. Dup) Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial, nici o a treia mare putere nu se putea situa între Statele Unite și Uniunea Sovietic), pentru c) nu există nici una. Enunțul c) pacea este indivizibil) s-a dovedit discutabil, și de-a dreptul fals, atunci când a fost rostit de Litvinov, în anii 1930. Sloganele politice exprim) dorințele mai bine decât realit)țile. Într-o lume bipolar), dorința devine realitate. Un r
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
economic) și competitivitatea depind într-o mare m)sur) de superioritatea tehnologic). Statele Unite dețin conducerea, pe care o mențin alocând mai mult decât alte ț)ri cercet)rii și dezvolt)rii. În acest punct, ne induc din nou în eroare enunțurile recente. The Internațional Economic Report of the President, propus în martie 1976, avertiza Congresul c) ,,Statele Unite nu au ținut pasul cu creșterea și cu relativă important) a eforturilor destinate C&D*, venite din partea unora dintre principalii s)i competitori str
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1976, avertiza Congresul c) ,,Statele Unite nu au ținut pasul cu creșterea și cu relativă important) a eforturilor destinate C&D*, venite din partea unora dintre principalii s)i competitori str)ini, în special din partea Germaniei și Japoniei” (CIEP, p. 119). Acest enunț ar trebui tradus în așa fel, încât s) se poat) citi: sporirea, de c)tre Germania și Japonia, a cheltuielilor destinate C&D, le-a adus aproximativ la nivelul american de cheltuieli, pan) în 1973 (vezi apendicele, tabelul ÎI). O
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Gambetta, premier francez dup) înfrângerea Franței de c)tre Prusia, a remarcat c), din cauz) c) vechiul continent este pe cale s) se sufoce, sunt necesare debușee, cum ar fi Tunisul. Această pare a aduce cu o anticipare a lui Hobson. Enunțul a fost doar unul ce ținea de interesul propriu, întrucât, așa cum mai spunea Gambetta, Alsacia-Lorena trebuie s) r)mân) mereu în inimile francezilor, chiar dac), pentru o lung) perioad) de timp, ea nu putea fi și pe buzele lor (26
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fiind domeniul anticip)rilor ordonate, în care guvernele controleaz) actele cet)țenilor, oferind recompense și impunând sancțiuni, emițând legi și creând reglement)ri. Problemele interne sunt cuprinse în aria controlului de stat; nu și problemele ce țin de politică extern). Enunțul pare a fi un truism, ins) aceast) calitate îi dispare, dac) se accentueaz) mai degrab) asupra controlului, decat asupra ariei. Ce a fost mai dificil - moderarea și ținerea sub control a comportamentul Rusiei, în cazul Berlinului și al Cubei, sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și pericolul pe care acesta le presupune, iar cei administrați s) nu-i agreeze pe manageri, și nici rezultatele pe care ei le produc. Nimic legat de această nu este neobișnuit. Managerii și realiz)rile lor adesea displac publicului, un enunț care se menține valabil, în egal) m)sur), pentru directorii de corporație, pentru șefii de sindicat, pentru funcționarii publici sau pentru marile puteri. Ț)rile imperialiste de stil vechi nu erau entuziast apreciate de majoritatea supușilor lor, nici japonezii, în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
alte locuri. Așa cum au repetat suficient de des oficialii americani, noi nu suntem jandarmul lumii. Ins), din p)câte, în termenii președintelui Johnson, ,,nu exist) nimeni altcineva care s)-si poat) asumă o asemenea misiune” (5 mai, 1965, p. 18). Enunțul care afirm) ,,c) Statele Unite nu pot fi jandarmul lumii”, așa cum a remarcat ulterior Kissinger, ,,exprim) una din acele generalit)ți care necesit) o anumit) elaborare. Esență chestiunii este aceea c) securitatea și progresul, în cele mai multe p)rți ale lumii, depind
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai mare parte, propria ap)rare. ,,V) rug)m s) stați!” a înlocuit dictonul ,,Plecați acas)!”, ca slogan popular. Într-adev)r, Georg Leber și Helmut Schmidt au transformat îndemnul ,,Trebuie s) r)mâneți!” într-un mesaj imperativ al repetatelor lor enunțuri privind securitatea european). Leber, ministrul german al Ap)r)rii, între 1972 și 1978, ne-a avertizat c), în ceea ce privește angajamentul nostru militar fâț) de Europa, ,,nu exist) nici substituent politic, nici militar, nici psihologic, nici unul furnizat de un singur stat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
format pe parcursul a trei decenii sunt atat de profund fixate, încât pericolul conținu) s) fie acela că noi s) facem prea mult, măi degrab) decât prea puțin. Managementul este dificil de întreprins; reglementarea afacerilor statelor este dificil de planificat. Aceste enunțuri sunt în mod cert adev)rate, ceea ce face ca gradul de extindere, si chiar de succes, al managementului american - și dă, și al celui rusesc - s) fie impresionant. Am spus puține lucruri despre Uniunea Sovietic), deoarece Statele Unite au purtat cea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
putem fi induși în eroare de eșecul de a înțelege modul în care comportamentul unui stat este afectat de amplasamentul s)u. Ținând cont de cele spuse de Tucidide (vezi mai sus, p. 127), s) analiz)m în contrast acest enunț al lui A. J. P. Taylor: ,,Timp de mulți ani, dup) Cel De-Al Doilea R)zboi Mondial, am continuat s) cred c) va exista si o alt) curs) german) pentr supremația european), si c) ar trebui s) lu)m
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi prezentată ca epopee 10. Cu ajutorul ei, guvernele se făceau credibile, creând asentimentul public de care au de obicei nevoie aceia care iau deciziile 11. Recursul la cunoașterea narativă, la povestire, este inevitabil, cel puțin în măsura în care limbajul științei urmărește adevărul enunțurilor sale și nu poate să îl legitimeze prin propriile mijloace, printr-o exprimare care să-i aparțină în exclusivitate 12. Mitul științei moderne, bunăoară, se referea la ceea ce am putea numi o „formare“ - bildungen -, adică la succesele care încununează munca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mythologies du XXe siècle. Dumézil, Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima realitatea, prin intermediul ei doctrina urmând să își valideze ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
națională, în aceste chestiuni un stat acționează prin intermediul guvernului său, care de obicei consideră menținerea formei de guvernământ drept un interes primordial. Observați că, în definiția de mai sus, Kent se referă la „apărarea Statelor Unite și a intereselor lor”. Acest enunț demonstrează că democrația americană ar putea fi pusă în pericol de ceva care nu a constituit o amenințare de natură fizică. Indiferent de natura datelor, informațiile interne, necesare regimului pentru a se proteja împotriva schimbărilor revoluționare sau violente, trebuie, de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
mic tratat științific fără prea mare adâncime Despre suflet (De anima). Opera se bazează pe tratatele scriitorilor dinaintea lui, de la Tertulian la Claudian Mammertus, și e lipsită de orice originalitate pentru că repetă, inspirându-se din filosofie și din Scriptură, obișnuitele enunțuri privitoare la imaterialitatea și libertatea sufletului. Cassiodor o concepe, în esență, ca pe un manual și o structurează în mod limpede și riguros ca atare, „indiciu al unei mentalități necreatoare, organizatoare, practice, care e înclinată spre ordine și regularitate” (Simonetti
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
afirmă că Fiul, primind de la Tată propriile prerogative, trebuie să-i fie inferior. Al șaselea răspunde unei serii de obiecții bazate pe texte din Scripturi unde pare să existe un temei pentru inferioritatea Fiului: soluția rezidă în faptul că toate enunțurile care, în sine, nu sunt potrivite cu divinitatea, sunt aplicabile Fiului din cauza economiei întrupării (e vorba de communicatio idiomatum). În sfârșit, al șaptelea dialog demonstrează deplina divinitate a Sfântului Duh. BIBLIOGRAFIE Aici și în continuare ne mulțumim să indicăm pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trecut (parerchomai) prin Fecioară, însă n-a fost născut din aceasta. În cartea a treia, Chiril combate îndelung ideea lui Nestorios conform căreia trebuie aplicate doar naturii umane a lui Cristos atribute biblice precum apostol, pontif, sămânța lui Avraam, sau enunțurile referitoare la miruire, la Patimi ori ispită. De altfel, încă din introducerea la cartea a doua, această opinie era înfierată și respinsă, între altele prin formula favorită a lui Chiril potrivit căreia „după unire, trebuie să vedem de-acum o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a cărții a patra respingerii acestei separări artificiale între umanitate și divinitate în Cristos care - așa cum subliniază el cu sarcasm - ajunge să pună semnul egal între euharistie și antropofagie. Ținta celei de-a cincea cărți este modul cum interpretează Nestorios enunțurile din Noul Testament referitoare la patimile și la moartea lui Cristos pe care el le raportează la om și nu la divinitate; pentru Chiril, cum trupul născut din Fecioară este chiar al Logosului, în virtutea acestei reale unități, suferința cărnii trebuie atribuită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Fiului devenit carne și om; de altfel, e o blasfemie să afirmi că Logosul este numit om pentru că a locuit într-un om. Tocmai pentru că a devenit om, putem să-i aplicăm lui - și nu unui om unit cu Logosul - enunțuri care n-ar putea să se refere la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sunt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămânând neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
De aici și necesitatea unei exegeze alegorice. Pe de altă parte, pentru Macarie, exegeza literală corespunde excesivei insistențe asupra umanității lui Cristos, în sensul schemei antiohiene Logos/anthropos, el preferând, prin opoziție, schema Logos/sarx; refuză totuși să atribuie Logosului enunțurile referitoare la suferințele și la moartea lui Cristos, pentru că vede în ele „economii” legate de carnea lui Isus căreia Macarie nu îi atribuie un rol mântuitor decisiv. Totodată, stilul și chiar forma citatelor biblice din secvențele atribuite celor doi interlocutori
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost rostite anterior la Ancyra; a treia a fost ținută la Efes. Aceasta e în mod clar antinestoriană, deși Nestorios nu e numit; dar și primele două au același caracter pentru că insistă asupra posibilității de a-i aplica lui Dumnezeu enunțuri referitoare la împrejurările modeste ale nașterii lui Isus (în 2, 3 doctrina lui Nestorios este asociată cu cea a lui Fotinus care afirma că cel care se născuse era un simplu om). A patra predică, păstrată în greacă și latină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]