1,174 matches
-
dumneavoastră . • Înainte de tratamentul cu Rebif , anunțați medicul dacă aveți alergie ( hipersensibilitate ) la orice alte medicamente . Informați medicul dumneavoastră dacă aveți o afecțiune a • măduvei osoase , • rinichiului , • ficatului , • inimii , • tiroidei , • sau dacă ați avut depresie , • sau dacă aveți antecedente de crize epileptice astfel încât medicul dumneavoastră să monitorizeze atent tratamentul și agravarea acestor afecțiuni . Utilizarea altor medicamente Vă rugăm să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați sau ați utilizat recent orice alte medicamente , inclusiv dintre cele eliberate fără prescripție medicală . În special
Ro_882 () [Corola-website/Science/291641_a_292970]
-
-ului mai mare de 60 kPa poate duce la fibroză pulmonară permanentă. Expunerea la presiuni parțiale ale oxigenului mai mari de 160 kPa (circa 1,6 atmosfere) poate duce la convulsii (de obicei letale pentru scafandrii). Hiperoxia acută (cauzând crize epileptice, cele mai de temut pentru scafandrii) poate apărea prin respirarea unui amestec de aer cu 21% oxigen la o adâncime de 66 de metri sau mai mare; același lucru se poate întâmpla prin respirarea a 100% la 6 metri adâncime
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
dezechilibrul unor substanțe chimice naturale în creier se tratează mai degrabă cu medicamente, cel puțin în primele faze, și nu prin intermediul microchirurgiei. În trecut s-a încercat să se trateze varietate de boli prin neurochirurgie- de la personalitatea psihopată, la convulsii epileptice grave, halucinații și mânii sau depresii extreme. În cadrul operației numită lobotomie, o parte a creierului era extrasă în încercarea de a preveni comportamentul violent și antisocial. Însă, mulți oameni erau foarte îngrijorați că mințile și personalitățile pacienților erau supuse unor
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
Epilepsia (de la verbul ἐπιλαμβάνειν din greaca veche, care înseamnă „criză, convulsie sau atac”), popular numită și „boala neagră”, reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice. Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta, neavând nicio cauză subiacentă, în timp ce crizele care apar dintr-o anumită cauză
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
nu sunt considerate în mod obligatoriu epilepsie. În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool și de droguri, printre altele. Crizele epileptice sunt rezultatul unei activități excesive sau anormale a celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului. În general, diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate. Epilepsia poate fi
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul medicației în aproximativ 70% din cazuri. În cazurile în care crizele nu răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția chirurgicală, neurostimularea sau schimbările alimentare. Nu toate sindroamele epileptice sunt de durată, un număr semnificativ de persoane înregistrând ameliorări până la punctul în care medicația nu mai este necesară. Aproximativ 1% din populația globală (65 de milioane) suferă de epilepsie, iar aproximativ 80% dintre cazuri se înregistrează în țările în
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și durează, de obicei, aproape 10 secunde. Crizele focale sunt, de cele mai multe ori, precedate de anumite experiențe cunoscute sub numele de aură. Acestea pot include: fenomene senzoriale (vizuale, auditive sau olfactive), psihice
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Există posibilitatea apariției automatismelor; acestea sunt activități generate inconștient și mișcări repetitive simple, precum mușcatul buzelor sau activități mai complexe, precum încercările de a apuca un obiect. Există șase tipuri principale de convulsii generalizate: tonico-clonică, crizele tonice, clonică, mioclonică, absența epileptică și convulsiile atonice. Toate acestea implică pierderea conștienței și, în general, apar fără nicio avertizare. Convulsiile tonico-clonice se manifestă cu o contracție a membrelor, urmată de întinderea lor și arcuirea spatelui, având o durată de 10-30 de secunde (etapa tonică
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
convulsiei tonico-clonice, mușcăturile pe părțile laterale ale limbii sunt cele mai des întâlnite. Mușcarea limbii este, de asemenea, relativ comună în cazul crizelor neepileptice psihogenice. Crizele miotonice presupun spasme musculare, fie în regiuni restrânse, fie la nivelul întregului corp. Absențele epileptice pot fi subtile, cu o întoarcere ușoară a capului sau clipirea ochilor. Persoana nu cade pe spate și revine la o stare normală imediat după încheierea crizei. Crizele atonice presupun pierderea activității musculare pe o perioadă mai mare de o
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
activității musculare pe o perioadă mai mare de o secundă. Acest lucru apare, de obicei, pe ambele părți ale corpului. Aproximativ 6% dintre persoanele cu epilepsie suferă de crize care sunt, adesea, declanșate de anumite evenimente, fiind cunoscute drept crize epileptice reflexe. Persoanele cu epilepsie reflexă suferă de crize care sunt declanșate doar de anumiți stimuli. Printre factorii declanșatori comuni se numără luminile intermitente și zgomotele bruște. În anumite tipuri de epilepsie, crizele pot apărea mult mai des în timpul somnului, însă
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Dificultățile de învățare sunt des întâlnite la persoanele cu această afecțiune, în special în rândul copiilor cu epilepsie. Stigmatul epilepsiei poate, de asemenea, afecta familiile celor bolnavi. La persoanele cu epilepsie pot apărea anumite tulburări, în funcție, parțial, de sindromul epileptic prezent. Acestea includ: depresie, tulburări anxioase și migrene. Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție afectează de trei până la cinci ori mai mulți copii cu epilepsie decât copii din populația generală. ADHD și epilepsia au consecințe semnificative asupra dezvoltării comportamentale, de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în 60% din cazuri, cauza este necunoscută. Problemele genetice, congenitale și de dezvoltare sunt cele mai comune în rândul tinerilor, în timp ce tumorile cerebrale și accidentele vasculare cerebrale au șanse mai mari de a apărea la persoanele mai în vârstă. Crizele epileptice pot apărea, de asemenea, ca urmare a altor probleme de sănătate; dacă acestea apar imediat în urma unei anumite cauze, precum un accident vascular cerebral, traumatism cranian, intoxicație alimentară sau problemă metabolică, ele sunt cunoscute drept crize acute simptomatice și intră
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de 50-60% ca și celălalt să fie afectat. În cazul gemenilor neidentici, riscul este de 15%. Aceste riscuri sunt mai mari la persoanele cu convulsii generalizate decât focale. Dacă ambii gemeni sunt afectați, în majoritatea timpului, ei au același sindrom epileptic (70-90% din cazuri). Rudele apropiate ale unei persoane bolnave de epilepsie sunt expuse unui risc de cinci ori mai mare decât populația generală. Între 1 și 10% dintre persoanele cu sindromul Down și 90% dintre persoanele cu sindrom Angelman au
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
crește riscul de manifestare a epilepsiei. Malnutriția este un factor de risc foarte des întâlnit în țările în curs de dezvoltare, deși încă nu se cunoaște dacă aceasta este o cauză directă sau o asociere. Există o serie de sindroame epileptice, care sunt, în general, clasificate în funcție de vârstă și de momentul de debut al bolii: perioada neonatală, copilăria, maturitatea și cazurile fără nicio corelație cu vârsta. De asemenea, există grupuri cu constelații specifice de simptome, cele datorate unor cauze metabolice sau
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
a copilului (0,8 la 100 000) și epilepsia mioclonică juvenilă (0,7 la 100 000). Convulsiile febrile și convulsiile neonatale benigne nu sunt forme de epilepsie. În mod normal, activitatea electrică a creierului nu este sincronă. În cazul convulsiilor epileptice, din cauza unor probleme structurale sau funcționale la nivelul creierului, un grup de neuroni se descarcă într-un mod anormal, excesiv și sincronizat. Acest lucru duce la o undă de depolarizare, cunoscută sub numele de schimbare paroxistică depolarizatoare. În mod normal
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
conduc la epilepsie. Diagnosticarea epilepsiei se realizează, în general, pe baza descrierii crizei și a evenimentelor adiacente. O electroencefalogramă și imagistica cerebrală sunt, de asemenea, o componentă de bază a tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
tratamentului. Deși în majoritatea cazurilor se încearcă identificarea unui sindrom epileptic specific, acest lucru nu este întotdeauna posibil. monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
monitorizarea video și EEG se poate dovedi utilă în cazurile dificile. În practică, epilepsia este definită ca două sau mai multe crize epileptice, apărute într-un interval mai mare de 24 de ore, fără o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade. Liga
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
o cauză clară; de asemenea, criza epileptică poate fi definită ca semnele și simptomele temporare care rezultă din activitatea electrică anormală a creierului. În același timp, epilepsia poate fi considerată o boală în cadrul căreia persoanele au cel puțin o criză epileptică, existând riscul apariției altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
altor episoade. Liga Internațională împotriva i și Biroul Internațional pentru , parteneri colaboratori ai Organizației Mondiale a Sănătății, în declarația lor comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
comună din 2005, definesc epilepsia drept „o boală a creierului caracterizată de o predispoziție de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de durată de a genera crize epileptice și de consecințe neurobiolgice, cognitive, psihologice și sociale. Această definiție a epilepsiei implică apariția a cel puțin o criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite în parțiale simple și parțiale complexe. Acest lucru nu mai este recomandat și se preferă descrierea simptomelor din timpul unei crize convulsive. În cazul adulților, este
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
necesare teste suplimentare, cum ar fi analizele biochimice ale urinei și sângelui, pentru a determina dacă există sau nu boli metabolice. Un nivel înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
înalt al prolactinei în sânge, în primele 20 de minute după o criză, poate confirma o criză epileptică în raport cu convulsiile psihogenice non-epileptice. Nivelul prolactinei serice este mai puțțin util în detectarea crizelor convulsive parțiale. Chiar dacă acesta este normal, o criză epileptică este posibilă și prolactina serică nu diferențiază crizele epileptice de sincopă. Nu este recomandat în cadrul diagnosticării standard a epilepsiei. O electroencefalogramă (EEG) poate indica activitatea cerebrală care sugerează un risc crescut de crize. Este recomandată doar pentru cei care este
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]