1,945 matches
-
și obiect, al cărei model este atingerea fizică sau "contagiunea""105. Observăm deci că, odată cu Mannheim, asupra conceptului de ideologie intervine nu doar o mutație metodologică prin trecerea de la concepția negativă la concepția neutră asupra ideologiei ci și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia nu mai este legată de fenomenul dominației, nu mai apare ca un instrument de "falsificare" a realității pentru menținerea status-quo-ului aferent unei clase (celei burgheze, în interpretarea marxistă), ci apare ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoscător este determinat existențial. Cu alte cuvinte, întrebarea care se pune este următoarea: realitatea socială modelează forma de cunoaștere proprie subiectului cunoscător sau, dimpotrivă, acesta conferă el însuși, prin cunoaștere, forma realității sociale? În formularea teoreticienilor contemporani, aceasta reprezintă "problema epistemologică a istoricismului radical"107: dacă toată cunoașterea produsă de ideologie este situată social și istoric și este inteligibilă numai în relație cu această situare, cum poate fi evitată concluzia că toată cunoașterea este, în fond, dependentă de situația socio-istorică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
altor grupuri drept false (sau adevărate) în totalitate, de a reprezenta o viziune totală asupra lumii, care să includă o imagine coerentă a acesteia și de a avea o justificare apriori, indiferent că e una de natură teleologică, logică sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asociat funcției mediatoare a ideologiei"124. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Așa cum am dezvoltat mai sus, paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni epistemologici generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le consideră justificate: "Care este statutul epistemologic al discursului despre ideologie, dacă orice discurs este ideologic? Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni epistemologici generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le consideră justificate: "Care este statutul epistemologic al discursului despre ideologie, dacă orice discurs este ideologic? Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de propria sa descriere? Dacă gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia se vădește a fi, într-adevăr, conectată la realitate, și astfel dimensiunea normativă a conceptului este îmbogățită de dimensiunea sa empirică. 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei Din punctul de vedere al relației dintre știință și ideologie, și deci al statutului epistemologic al acesteia din urmă, se poate constata că analizele efectuate până acum permit conturarea a trei mari direcții. Există, mai întâi, teoreticieni care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vădește a fi, într-adevăr, conectată la realitate, și astfel dimensiunea normativă a conceptului este îmbogățită de dimensiunea sa empirică. 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei Din punctul de vedere al relației dintre știință și ideologie, și deci al statutului epistemologic al acesteia din urmă, se poate constata că analizele efectuate până acum permit conturarea a trei mari direcții. Există, mai întâi, teoreticieni care au opus în mod foarte clar ideologia științei, insistând asupra faptului că prima nu îndeplinește criteriile necesare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
manieră "etnocentrică", la prezentul unei comunități (fără a o califica prin apel la corespondența cu realitatea) și la ce înseamnă "binele" (în sensul utilității) pentru aceasta, se diferențiază de cele de mai sus. Se poate susține, astfel, că, din perspectivă epistemologică, există următoarele trei concepții asupra ideologiei: concepția obiectivistă, concepția relaționist-relativistă și concepția pragmatistă. 1.3.1. Concepția obiectivistă Poate fi ideologia concepută ca o știință? Este știința însăși ideologică? Iată numai două dintre întrebările care au făcut ca discursurile asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Francis Bacon, teoretizată de Comte și Durkheim și adusă, cumva, la rang de credință de către empirismul logic al secolului al XX-lea, nu rămâne decât un mit. Or, tocmai acest mit al pozitivării științelor sociale, încât acestea să atingă statutul epistemologic al unor științe precum fizica ori matematica, pare să fie capcana în care a căzut ideologia, încă din zorii nașterii conceptului. Mitului pozitivării științelor sociale, care se fundamentează pe premisa naturalistă că acestea nu pot fi cu adevărat "științifice" decât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
enunțurile noastre și realitate și de a ajunge, astfel, la adevăr. Intenția lui Popper nu este însă nici aceea de a submina ideea existenței obiectivității științifice, pentru că, din punctul său de vedere, o astfel de poziție este periculoasă din perspectivă epistemologică, lăsând deschisă calea relativismului pe care el urmărește să-l combată. Relativismul ar afecta nu doar științele sociale, ci și științele naturii, mergând, așadar, chiar mai departe de intențiile sociologiei cunoașterii dezvoltate de Mannheim 138, pe care Popper îl indică
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
contextuale ale teoriilor proprii științelor naturii, lucru evidențiat mai cu seamă prin conceptul de "incomensurabilitate" a paradigmelor. O astfel de viziune se înscrie, în mod evident, în linia relativismului criticat în concepția raționalistă a lui Karl Popper. De altfel, dezbaterea epistemologică dintre Kuhn și Popper este binecunoscută în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ea părând să opună chiar două tipuri de ideologie, una aparținând Iluminismului și alta Romantismului 156. Trebuie specificat faptul că, deși "ambii abordează natura socială
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
despre natură și despre societate este fundamental diferită. În concordanță cu această perspectivă, cunoașterea științifică despre natură se dezvoltă imanent, grație principiilor sale transcendentale, fiind așadar universală și cumulativă. Interpretată în termeni transcendentali, cunoașterea specifică științelor naturii este separată (și epistemologic opusă) de formele de gândire determinate istoric și cultural care sunt înțelese ca relevante pentru o perspectivă asupra lumii"159. Astfel, teoreticienii sociali adepți ai "programului forte" al sociologiei cunoașterii, sau în termenii lui Raymond Boudon ai perspectivei maximaliste, consideră
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru o perspectivă asupra lumii"159. Astfel, teoreticienii sociali adepți ai "programului forte" al sociologiei cunoașterii, sau în termenii lui Raymond Boudon ai perspectivei maximaliste, consideră că atât sociologia cunoașterii, cât și sociologia științei sunt neutre din punct de vedere epistemologic și, din acest unghi, conceptul de cunoaștere poate fi definit în sensul de "credință acceptată", dar nu cu semnificația de "credință corectă"160. Odată cu această definire a cunoașterii, rămâne valabilă posibilitatea ce rezultă din teza sceptică potrivit căreia "sistemele de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
demersului științific, susținând că acesta din urmă nu poate fi independent de elementele ideologice sau de prejudecățile sociale și formulând astfel o "teorie anarhistă a cunoașterii"165. Pentru Feyerabend, cunoașterea științifică este limitată, pe de o parte, de către acele prescripții epistemologice care, transformate în reguli metodologice, nu ne pot oferi totuși garanția că vom descoperi toate secretele naturii. Pe de altă parte, demersul cunoașterii este limitat și de educația științifică practicată prin intermediul școlii, aceasta impunând ca idei regulatoare principii precum "căutarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
depășind astfel reprezentările particulare. Pentru atingerea acestui scop, linia de gândire obiectivistă a pus la lucru o epistemologie a cărei premisă esențială este aceea a raționalității, înțeleasă în sensul adevărului corespondent cu realitatea. În mod automat, o astfel de axiomă epistemologică determină instituirea unei distincții între ceea ce este rațional (y compris adevărat) și ceea ce nu este rațional. În acest fel, obiectiviștii au optat pentru descrierea unei relații cu un adevăr care transcende umanul, eliberat, așadar, de orice influență socială. Este vorba
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care, datorită faptului că ajunge să fie expresia unei naturi umane anistorice, să nu mai fie parohială"169. Ca alternativă la acest mod de a atinge solidaritatea umană, filosoful american propune, într-o primă instanță, renunțarea la înțelegerea metafizică ori epistemologică a adevărului, în sensul unei corespondențe cu realitatea, și înlocuirea acestuia cu adevărul definit "(...) drept ceea ce este bine pentru noi să credem"170. Printr-o astfel de abordare, adevărul este redus la utilitate, raționalitatea la ceea ce este bun pentru o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
redus la utilitate, raționalitatea la ceea ce este bun pentru o comunitate, într-un context dat, iar obiectivitatea la solidaritatea unei comunități umane în jurul a ceea ce aceasta percepe ca fiind bun pentru ea. Cu alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr decât că fiecare dintre noi va
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu e vorba de relativism, întrucât, în opinia gânditorului american, validarea adevărului prin raportare la realitate nu e înlocuită cu o validare ca urmare a acordului, ceea ce ar însemna să avem tot atâtea "adevăruri" câte comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevăruri" câte comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Din acest punct de vedere, raționalitatea a fost atribuită, de către latura radicală a obiectivismului, exclusiv științelor naturii. În pofida încercării popperiene de a demonstra că raționalitatea, în sens de metodă, este un atribut pe care îl dețin și științele sociale, tradiția epistemologică în direcția căreia pragmatismul își îndreaptă critica ne expune riscului ca științele sociale să nu fie considerate activități raționale. Un alt risc ce își face simțit prezența este acela al "divinizării" științelor naturii, o atitudine îmbrățișată de obiectiviștii radicali, dar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ne expune riscului ca științele sociale să nu fie considerate activități raționale. Un alt risc ce își face simțit prezența este acela al "divinizării" științelor naturii, o atitudine îmbrățișată de obiectiviștii radicali, dar o atitudine care, paradoxal, poate îndreptăți atacurile epistemologice ale relativiștilor la adresa obiectivității. Ca atare, în locul raționalității ca metodă, Rorty propune înțelegerea acesteia în sensul unui set de valori morale proprii unei societăți civilizate 174. Nu este vorba de valori "absolute" în sensul iluminist al termenului, adică valori care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
american respinge realismul ce creditează existența unei obiectivități absolute și, pe cale de consecință, a unui adevăr existent "în sine" -, dar nu printr-un atac la statutul științelor naturii, ci prin apel la ineficiența, în lumea contemporană, a fundaționalismului metafizic și epistemologic. Totodată, Rorty se apropie de relativiști și atunci când neagă existența unui loc perfect obiectiv, în care "ar ființa" un adevăr spre care trebuie să ne îndreptăm prin cercetarea permanentă a corepondenței dintre teoriile noastre și realitate, însă respinge pretenția acestora
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]