1,343 matches
-
într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul epistolar creștin concentrează într-o Laus Dei ceea ce, spre exemplu, poemul în proză sau romanul nu poate să o facă. Este vorba despre o lectură în alb a sufletului, despre o practică permanentă a pneumei percepută ca "entitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul epistolar creștin concentrează într-o Laus Dei ceea ce, spre exemplu, poemul în proză sau romanul nu poate să o facă. Este vorba despre o lectură în alb a sufletului, despre o practică permanentă a pneumei percepută ca "entitate nepieritoare" care se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
celor doi filosofi care au scris cea mai scurtă scrisoare din lume, transpunând în limba română unitatea specifică concret/abstract, destinată Kairos.-ului, de deschidere a transcendenței către sufletul ființei. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că fiecare secvență a acestui epistolar creștin de altfel, foarte concis reconfigurează toposul parenezei sau al trăitorului necunoscut care valorifică coordonatele devenirii sale. Opisul Arhimandritului Arsenie Papacioc poate fi socotit drept un substitut al îndemnului cu valoare patericală: "quiquid agis prudenter agas et respice finem" ("ai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ontologic fiind dizolvat în orizontul superbiei mistice, de-a lungul unei curbe care resemantizează traseul de la sine către lumea care așteaptă dincolo de sine. Această idee extraordinar de fecundă, lansată de patristică este reiterată, la un alt nivel teologic, și de Epistolarul Părintelui Arsenie Papacioc, în măsura în care monahul face parte din mecanismul de restituire a ceea ce Dumnezeu a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a primi. Părintele Papacioc știe să umple golul terestru cu elementul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice care constituie statutul vieții lăuntrice, a unor norme sau strategii de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică. Dintre Epistolele Părintelui Arsenie Papacioc reținem
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract Résumé
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în cele afirmate este că o face un geometru. Într-o pledoarie pro domo, pe urmele lui Pascal din Cugetările sale asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar ca geometrii să fie fini și ca cei fini să fie geometri, din pricină că geometrii vor să trateze geometric lucrurile fine și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1904, 1925) / 116 III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) / 124 Capitolul IV. Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor studenți români de la Universitatea Liberă și de la Universitatea Nouă din Bruxelles / 133 IV.1. Un "etern" student: politehnistul Vasile Butză mereu în căutare de subvenții / 135 IV.2. Un student "rău-platnic": Petre Zlătescu, doctor în drept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ajutor dovedește, alături de alte măsuri și facilități, interesul autorităților române de a susține studiile în străinătate, căci mulți dintre acei tineri vor fi ocupat, la întoarcere, pozițiile vacante (încă destul de numeroase) din diverse sectoare ale vieții publice. Capitolul IV Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor studenți români de la Universitatea Liberă și de la Universitatea Nouă din Bruxelles Așa cum s-a văzut, în capitolele anterioare i-am adus în discuție doar pe cei care au reușit să încheie un parcurs academic complet și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ofițer Vasile Butză, student politehnist, inițial la Liège, apoi la Bruxelles, căutător neobosit de subvenții pentru studii. Nu știm dacă într-adevăr s-au găsit împreună atunci ori i-a reunit pur și simplu notorietatea sau renumele lor îndoielnic, imaginarul epistolar ori informațiile de culise ale terților... Cert este că de la punctul lor de întâlnire s-au desfășurat în fața ochilor noștri câteva episoade ale trecerii lor prin Bruxelles. În fine, am mai reținut și istoria unui alt personaj în momentul în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
finalizarea studiilor. Pe 25 septembrie 1904, Însărcinatul cu Afaceri al Guvernului de la București în capitala Belgiei primea din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice răspunsul că departamentul în cauză nu mai avea "nici o sumă disponibilă pentru acordarea de ajutoare"23... Încheiem epistolarul lui Vasile Butză spunând că pentru anii ce s-au scurs după 1904 arhivele nu ne-au mai dezvăluit vreo urma a trecerii sale (sau nu am găsit-o noi!), iar în listele celor care obțineau o diplomă de absolvire
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ROMÂNI LA UNIVERSITATEA LIBERĂ DIN BRUXELLES 2 1 Cuvânt de introducere 96 95 Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență Românii titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă ... Miscellanea. Universitatea Liberă și Universitatea... 132 131 Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor... 240 239 În loc de concluzii Bibliografie Indice de nume proprii Résumé Indice de nume proprii
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Lund Humphries, Londra, 1954. Manoilescu, Mihail, Tragica predestinare a geniului moldovenesc, Editura Moldova, Iași, 1993. Manolache, Gheorghe, Resurecția localismului creator. O experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2006. Median, Gheorghe, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010. Nash, Catherine, "Local Histories in Northern Ireland", History Workshop Journal, nr. 60, 2005. Nastasă, Lucian, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la instituțiile statului. Cele mai multe reprezintă însă scrisori de mulțumire, invitații pentru susținerea unor conferințe, invitații de a prefața diferite volume sau de a publica creații în versuri ori proză ale autorilor nord-moldoveni, cf. Gheorghe Median, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. 29 M. Zaciu, Dicționarul scriitorilor români..., p. 62. 30 Ibidem, p. 188. 31 Ibidem, p. 106. 32 Ibidem, p. 736. 33 Ibidem, p. 234. 34 Ibidem, p. 738. 35 Ibidem, p. 142. 1 Petru Comarnescu, "Calomnii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mărturisea că pariază pe trei valori: compasiune, umor și curiozitate. Asta caută în cărțile pe care le citește și asta încearcă să pună în cărțile pe care le scrie. Personajele lui sunt zămislite din aceste ingrediente. Romanul este un roman epistolar. Personajele trăiesc din aruncarea continuă a cuvintelor dinspre unul spre altul. Scrisorile sunt ca niște urme lăsate pentru a descifra specificul personalității. Ilana este personajul principal feminin, cea care trimite scrisori de dragoste în prima parte lui Alex, Alexander Ghideon
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe ceilalți, dar nu orbește. Ripostează dacă este atacat. Are propriile sale principii care fac din el un excentric. Este un om liber pe care domnul Sommo încearcă săl încarcereze în principiile tradiționale ale Torei. Toată morala vărsată în paginile epistolare de către Michel este rejetată de fiul rebel dar esența se absoarbe. Boaz devine un om moral. Nimic altceva nu înseamnă a fi moral decât a nu face rău altuia. Corespondența lui Boaz este îmbibată de revoltă: Ce, te crezi Dumnezeu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pline de dragoste dar și de adevăr. Imaginația nu mai contenește să izvorască noi formule mângâietoare, tandre. Tinerețea Monicăi, frumusețea ei, inteligența-i ascuțită, talentul, eleganța, vitalitatea sunt tot atâtea pricini de admirație febrilă. Iubirea năvalnică țâșnește prin toate încheieturile epistolare, dă fuga până în cel mai îndepărtat colț al copilăriei fetiței, când scoate de acolo imaginea unei copile adorabile, dar și precoce. Apoi se învârte curtenitor asupra amintirilor recente, evocând episoade în care energia Monicăi e molipsitoare. Și mai ales zboară
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
presiunilor și tensiunilor unui sistem odios, care l-au doborât. Căci comunist nu era. Dar să rămânem lângă Mircea Eliade și să-l înțelegem. Nu este prea ușor. Dintr-o destul de lungă frecventare, după mai multe convorbiri directe și schimburi epistolare, mi-am format convingerea că el era dispus să meargă departe, chiar foarte departe, în colaborarea sa cu regimul ceaușist. Nu poate fi însă vorba, în acest caz, nici de acuzare, nici de apărare: Poziția mea este clară: colaborare culturală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al arlechinadei actuale. Pentru cine știe să-l guste, el are savoarea sa. Suntem în țara unde totul se transformă, până la urmă, în farsă, cel mult în opera buffa. Cine și-ar fi imaginat vreodată că Brigitte Bardot va polemiza epistolar cu nu mai puțin celebrul primar... Funar? Ei bine, chiar și această polemică, mai mult decât suprarealistă, a fost posibilă. Dar există un precedent și mai ilustru: mesajul lui S. Dali către N. Ceaușescu. Istoria contemporană sau despre paranoia în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de lângăƒ el devenise obscură, aparținea de mult trecutului, unui alt sistem, cel de care începuse să se despartă. Se simțea destul de nesigur pe terenul asta, dar începuse să scrie la noul lui român: Scrisori către domnișoaraa L. Preferase stilul epistolar, concepându-și române sub formă de scrisori pentru a putea deosebi mai usor eul real de cel ficțional; și, deși încerca să scrie la persoana a III a, se trezea brusc încătușat în propriul eu, scriind mereu la persoana I.
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
drum; erau zile fără poștă și altele când ajungeau mai multe scrisori deodată; dezordinea cronologică și disparițiile făceau textul celor salvate când caduc, când de neînțeles. Poșta și cenzura corespondenței contribuiau cu tot ce le stătea în puteri ca dialogul epistolar să fie după chipul și asemănarea vieții lor date peste cap. În fine, o măruntă veste bună îi aduse puțină îmbărbătare. După ce încasase multe refuzuri, i se propuse un contract pentru traducerea unui roman de Fedin. Angela, o fostă colegă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
străpungea un gard viu către bulevardul animat, în afara câmpului ei de vedere. Și, imediat, caleidoscopic, pe deasupra anotimpurilor, încadrărilor în spațiu, scene boeme din vacanțele de odinioară la "2 Mai", destinate a se amesteca ulterior, într-o tandră devălmășie, cu fragmente epistolare legate de un turneu al lor în Normandia, o reproducere după trecerea printr-un muzeu berlinez de antichități egiptene sau un mic semn cu parfum de Orient îndepărtat, cules din celebra colecție Guimet. Toate, la distanțe variabile în timp, trecute
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1982, p. 40-59. Eliade, Mircea. Despre Eminescu și Hasdeu, Iași, Editura Junimea, 1987, p. 8-54. Iorga, Nicolae. Pagini alese, Vol. 2. Buc, E.P.L. 1965, p. 127-131. Lovinescu, Eugen. Mihai Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1984, p. 71-72. Maiorescu, Titu. Jurnal și epistolar, Vol. 6, București, Editura Minerva, 1986, p. 361-362. Noica, Constantin. Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, Editura Eminescu, 1987, p. 6-65. Oprea, Al. În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, Editura Minerva, 1983, p. 320-324. Papu, Edgar, Poezia lui Eminescu, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
grafia interbelicilor... Am selectat parte din cele peste 250 de scrisori, vederi, fotografii expediate de Aurel Dumitrașcu către cei doi prieteni (Gellu Dorian și Lucian Vasiliu) în perioada 1979-1990. Am intervenit tacit cu paranteze drepte în locurile indescifrabile, în spațiile epistolare mai puțin relevante în economia corespondenței. Sperăm, grație generozității domnului inginer Ion Dumitrașcu, fratele scriitorului, să întregim, pentru o viitoare ediție, corespondența oferită acum, doar parțial, publicului cititor. Luca PIȚU Sincategorematicul înger Aurel Dumitrașcu Despre bunii prieteni nu vorbești, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
aniversările, țara! Cartea! La ea trebuie să te gîndești! Voi repeta că solidaritatea cu cei "originali" este necesară! Îți spun sincer: eu mă simt excelent și nemarginalizat (deși-s chiar și mai izolat decît tine!) chiar și prin prieteniile mele epistolare! Paler îmi scrie în mod regulat! Marta Petreu este seducătoare! Cred că ne scriem dintr-un același motiv: ne părem tare bizari unul celuilalt! Antonesei, Lucian (Vasiliu n. red.), Stoiciu, Grigurcu din cînd în cînd, bucureștenii, ceilalți care nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]