1,410 matches
-
Angela Marinescu, analogiile fiind concludente numai într-o oarecare măsură. S-a făcut trimitere și la „urletul expresionist al Sylviei Plath” (Bogdan-Alexandru Stănescu). În opusculul Din confesiunile distinsei doamne M., ca și în următoarele două, Pagini și Fisuri (2003), predomină erosul, obsesia morții, dar mai ales revolta unei conștiințe vulnerate de agresiunile unui climat existențial perceput ca funciarmente advers. Textul din Pagini, deși clasat de exegeză ca poezie, e o alcătuire neconvențională, mai degrabă un text de frontieră, omolog autoficțiunilor în
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
cărți precum Isabel și apele diavolului, Maitrey, Huliganii sau Lumina ce se stinge, în parte caracteristic perioadei interbelice: trăirea ca esență a viețuirii de fiecare zi, supremația faptei, fie ea și gratuită (asemenea celei de proveniență gidiană), conștiința ratării, mitologizarea erosului, sensul tragic al definirii de sine, singularizarea. În același timp, jurnalul intim, transcris fără inhibiții sau mimat, devine expresia și oglinda fracturării narative, dar și a contradicțiilor dintre aspirație și dezabuzare, consemnând îndoieli, înfrângeri și abandonare. Iubirea aprinsă, centrată pe
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
Notă asupra ediției De la aparația primelor creații și până astăzi , s-au scris un număr infinit de opere care prezintă o mare diversitate de trăsături. Folclorul reprezintă pentru noi, astăzi , erosul spre o lume a creției . Prin această lucrare putem observa dezbaterea noțiunilor de soartă și noroc În viața omului de rând dar și perceperea ei În operele populare scrise În proză. Astfel, pornind de la vechile scrieri ajungem la sistemul filosofic
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-s trei sori; unii zic că sunt trei zile În care e vesel parcă și de Sânziene - dar nu știe bine nevasta ce povestește de altfel Întru una Soarele e supărat. Frumusețea și unicitatea Soarelui devin punct de plecare al erosului. «Uimirea» erotică În fața unicității unei frumuseți naturale afirmă Christos Yannaras este Întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune. Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, Îndrăgostindu-se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mărci specifice prozei subiective. 5.Evidențiază două trăsături ale descrierii de tip portret literar. 6.Exemplifică două modalități de caracterizare diferite prezente. 7.Ilustrează conceptul de roman al experienței, prin două trăsături. 8.Prezintă, în 4-6 rânduri, cele două teme: erosul și exotismul. 9.Exprimă-ți, în 6-10 rânduri, opinia în legătură cu reușita/ nereușita unei relații durabile între doi exponenți ai unor culturi/ grupări religioase/ etnii / vârste diferite. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
valoarea artistică, este nevoie de argumente. Iar când opera are și valențe religioase, atunci ea trebuie supusă unei analize și unei înțelegeri aparte. Emoțiile adânci sunt simple, dar încercările de a analiza lucid capătă și ele deseori o dimensiune afectivă. Erosul dă naștere la tensiuni spirituale de neimaginat și autorul creator în astfel de cazuri scrie, pictează, compune și redă în forma sa de artă întreaga sa spiritualitate: pentru fiecare limbă, câte un cuvânt și‑a luat sarcina să spună ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
după canoanele științei marxiste de manual. Deplângem, de exemplu, absența "valorii de întrebuințare" a acestor arte străvechi. N-ar fi fost bune la nimic și tocmai de aceea ar fi dispărut! Nimic mai fals, arată Culianu în excelenta sa carte Eros și magie în Renaștere. Ele aveau ceea ce noi numim astăzi "valoare de întrebuințare", numai că nu acest fapt le interesa. Aceste admirabile discipline spirituale aveau scopuri nobile mult mai subtile și, prin urmare, inaccesibile celor profani. Magia, de exemplu, funcționa
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
echivalat de unii cu o noua Revoluție). Voi folosi teoria manipulării magice a fantasmelor mentale, așa cum a dezvoltat-o în cărțile sale Ioan Petru Culianu. Savantul român a studiat în original textele lui Marsilio Ficino și Giordano Bruno despre magie, eros și practici mnemotehnice. În trecut, practicile magice se predau și se exersau foarte bine în mânăstirile premoderne. Diferența majoră este aceea că astăzi ,,jocul magic" are loc în spațiul virtual al calculatorului, Internetului, Facebook-ului și în cel al rețelelor de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
astăzi ,,jocul magic" are loc în spațiul virtual al calculatorului, Internetului, Facebook-ului și în cel al rețelelor de socializare. Operatorul este în esență unul și același: magicianul. În timpurile premoderne, până la Reforma protestantă, el era un manipulator relativ discret al erosului și al fantasmelor produse de corpul subtil al omului. Astăzi, în plină postmodernitate, magicianul nu a dispărut. S-a camuflat discret într-un respectat expert al relațiilor interumane. ,,Magicianul se ocupă astăzi cu relațiile publice, cu propaganda, cu prospecții ale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și de memorie"173. Inima - veritabil centru al spiritului sau fanteziei omenești - sintetizează toate informațiile venite din mediul înconjurător pe calea celor cinci simțuri și le transformă în fantasme accesibile rațiunii și intelectului. Manipularea acestor fantasme se face deseori cu ajutorul erosului, scrie Culianu. Mai mult, erosul este gradul zero al magiei, felul ei natural și inconștient de a fi. Realmente spectaculos este jocul erotic al fantasmei persoanei iubite care pătrunde în inima îndrăgostitului practicând un nemilos vampirism intelectual. Toate ideiile, teoriile
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
veritabil centru al spiritului sau fanteziei omenești - sintetizează toate informațiile venite din mediul înconjurător pe calea celor cinci simțuri și le transformă în fantasme accesibile rațiunii și intelectului. Manipularea acestor fantasme se face deseori cu ajutorul erosului, scrie Culianu. Mai mult, erosul este gradul zero al magiei, felul ei natural și inconștient de a fi. Realmente spectaculos este jocul erotic al fantasmei persoanei iubite care pătrunde în inima îndrăgostitului practicând un nemilos vampirism intelectual. Toate ideiile, teoriile și reprezentările îndrăgostitului sunt devorate
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
stihiilor dezlățuite ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale ale societății sunt complet neputincioase, fragile.Violența lui Ion, a țăranilor din Răscoala este aceea a naturii primitive.Eroii lui Rebreanu cunosc „greul pământului” și toate cercurile existențiale, în special cele ale erosului și posesiunii,care stau sub semnul sângelui. În monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, G.Călinescu evidenția existența unei subtile dozări a duratei în sugerarea desfășurării mișcării țărănești. Tot în legătură cu arta compozițională a scriitorului se remarcă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ Profesor Brîndușa - Georgiana Popa Notă asupra ediției De la aparația primelor creații și până astăzi , s-au scris un număr infinit de opere care prezintă o mare diversitate de trăsături. Folclorul reprezintă pentru noi, astăzi , erosul spre o lume a creției . Prin această lucrare putem observa dezbaterea noțiunilor de soartă și noroc în viața omului de rând dar și perceperea ei în operele populare scrise în proză. Astfel, pornind de la vechile scrieri ajungem la sistemul filosofic
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-s trei sori; unii zic că sunt trei zile în care e vesel - parcă și de Sânziene - dar nu știe bine nevasta ce povestește - de altfel întru una Soarele e supărat." Frumusețea și unicitatea Soarelui devin punct de plecare al erosului. "«Uimirea» erotică în fața unicității unei frumuseți naturale - afirmă Christos Yannaras - este întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune." Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, îndrăgostindu-se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apofantică, mitul este la exterior încercând să cuprindă lumea dominată de lógos, o acțiune de forța imagistică ce duce la diverse aporii. Apoi, mitul este condus prin intermediul rațiunii spre eidos, o acțiune a forței imagistice ce duce spre miturile pasiunii, erosului sau ale destinul sufletelor după moarte. Iar ultima etapă, Socrate deține mitul fiind cuprins de mania. Ultima etapă evocă nebunia jocului ce definește arta personificată de Nietzsche 30 în Dionysos ca dătător de inspirație. Raportul dintre logos și mythos este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
maximă, „amestecarea” („M-am amestecat cu cântul/ca mormântul cu pământul./ M-am amestecat cu dorul/ Ca sângele cu izvorul./ M-am amestecat cu tine/ Ca ce-așteaptă cu ce vine”). Se caută fervent sensul înalt al trăirii erotice, idealitatea, erosul având o semnificație mitică: femeia este taină în taina naturii, stăpână a marelui stăpân - Dorul, „lumină stinsă în lumină”. Misterul cosmic se strecoară în ritul nupțial, amplificând dimensiunile trăirii și traducându-l în acorduri de imn, madrigal, cantilenă și rugă
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în căutarea unui aranjament matrimonial care să le asigure liniștea materială și socială sau se întâmplă să se îndrăgostească cu adevărat, însă aproape obligatoriu nelegitim. Strănepoții acestora, boieri și câteva slugi credincioase, se regăsesc în
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Devenită marxistă, ea se străduiește să atragă muncitoarele la social-democrația rusă. Analizele ei se ocupă de familie, considerată ca o instituție burgheză, și de cucerirea de către femei a independenței, atât economice, cât și afective - articolul ei din 1923, „Loc lui Eros înaripat”, face aluzie la utopiile* feministe ale lui Aristofan. Totuși, aceste poziții îndrăznețe sunt foarte minoritare și șochează mentalitățile epocii. Dacă, la primul Congres Panrus al Muncitoarelor, din noiembrie 1918, Lenin* denunță „micul menaj [care] strivește, sufocă, ridiculizează și degradează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care a dus la consacrarea dependenței lui Eminescu de modele străine. În lungul studiu Ontologia arheității tonul de dispută se plasează nivelul (înalt) filosofic, Kant și Schopenhauer în special, pe tema genialității, agnosticismului, conștiinței transcendente, metempsihozei etc. Polemica privitoare la "erosul divin" la Eminescu, așa cum reiese în special din postuma Preot și filosof, pune în cauză schisma dintre creștinism și metafizică. O permanentă răfuială întreține Theodor Codreanu cu eminescologia tradițională care l-a "osificat" pe poet în clișee ca: "romantic întârziat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că "poetul aduce în gândirea europeană mesajul ontic al poporului său. Intenția lui cea mai statornică a fost să dovedească lumii că românismul poate fi roditor în sensul major al creației culturale". La fel de incitante și profitabile sunt capitolele: Eminescu și erosul divin, De ce totuși Eminescu și Einstein?, Armonia eminesciană, În oglinda pozitivismului. Din aceasta perspectivă, mi se pare normală reacția de apărare împotriva celor care îl atacă, din rea credință ori din interes și prostie, pe "omul total al culturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
existenței, ci de una a ființei. Și el o resimțea, desigur, ca venind din propria lui insolită experiență de viață, pe care am numit-o "Complexul Bacovia". Mai departe, criticul schițează esența "complexului" suferit la vârsta de 16-18 ani: "Sfidarea Erosului și închinarea în fața lui Thanatos, la o vârsta când nu se face așa ceva. Primul care a resimțit nepermisa eroare a fost Bacovia. El va trăi toată viața cu o puternică conștiință a păcatului său primar care se suprapune peste păcatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
central, care este, așa cum am precizat mai sus, copilăria. Argumentul este cu atât mai viguros cu cât criticul aduce în dezbatere comparatistă atitudinea eminesciană și bacoviană: "Unii ar putea lesne specula că Vieru a rămas pe treapta orală, maternă a erosului, de unde și rolul central acordat mamei în universul său poetic. De facto, "principiul" matern al mitului său personal se fundează, la rându-i, pe un alt grund, pe legea abisală a creativității paideumice a copilăriei. Asta înseamnă să recunoaștem că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nou sistem politic, plus că mai trebuie să-și clarifice opțiunile filosofice (o perioadă destul de lungă va oscila între materialism și idealism, între evoluționism și creaționism), precum și pe cele artistice și culturale. Dacă mai adăugăm și tulburările de creștere, descoperirea erosului și a legilor de integrare într-un grup social, avem un portret-robot al artistului la tinerețe: curios, avid de informații, cald, senzual, dar cu mișcările retractile ale unei mimosa pudica, sinistru uneori în prejudecăți ("inferioritatea intelectuală a femeii vine din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parte și Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Ion Antonescu ori cărturari precum Iorga, Eliade, Noica. Autorul constată existența a două Europe: pe de o parte, Europa hiper-corecților, a celor care propagă libertăți de orice natură, culminând cu libertatea totală a erosului și care își sprijină programele pe nesănătosul principiu al "minoritarismului la rang de lege", iar pe de altă parte avem bătrâna Europă, a unui creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]