1,413 matches
-
o pictură este o pictură. Renunță și caută imediat, dincolo de ele, un sens ascuns ce poate fi deținut întocmai. Fac acest lucru imediat ce cred că pot descifra fără rest semnele din această lume, indiferent că e vorba de vise, artă, eros sau viață cotidiană. Orice are un sens, cu privire la orice se poate delimita un sens, iată noul crez al omului imediat ce se vede stăpân peste această lume de semne. În consecință, va renunța la modul simplu de a privi lucrurile, ca să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ciclul dedicat rebeliunii sexuale și eliberării de cenzura frigidității diurne, Click, Manara este temerar și insurgent. În decorul societății italiene contemporane, Manara procedează la deconstrucția stereotipurilor și la o terapie de dezinhibare colectivă. Click este epopeea, burlescă și picarescă, a erosului ce explorează, cucerește și tulbură ordinea seculară a universului. Femeile lui Manara sunt, ca și femeile lui Pratt, întruchiparea misterului originar al libertății. Erotismul lui Manara se desparte de trivialitatea pornografică prin cartografierea unor spații întinse și nedomesticite, până la el
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
integrator al unității lumii, sub semnul unei sexualități cosmice pure, muzicale, inspirat de fecioara Geraldine: "Gasteropozi!/ Mult limpezi rapsozi,/ Moduri de ode/ Ceruri/ eșarfă/ Antene în harpă:/ Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!" Urmează totuși o cădere în pământul impur, Erosul stingîndu-se în Thanatos. Anecdoticul e numaidecât exclus în prima poezie din cel de-al treilea ciclu al volumului, Nastratin Hogea la Isarlîk, publicat întîi în "Viața romînească" (1922). Ciclul Isarlîk ar marca întîia treaptă al procesului alchimic, nigredo (opera la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și misterios, ca și cum cineva ar fi vrut să lase fiecărui călător posibilitatea de a-i da ce nume vroia. Într-o zi, am luat o bucată de cretă și m-am jucat încercînd să compun un cuvânt adăugând o literă: EROS. EROU. ZERO. Am și un decalog aici. Eu l-am scris și tot eu l-am atârnat pe peretele sălii de așteptare. Cum ridic ochii, îl văd. Și de fiecare dată citesc una din cele zece porunci. De fiecare dată
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
până la sâmbure, până la nerv, până la... Hai, mușcă, nu te sfii! S-a copt pe când focul dormea molcom în cremene, nu ai de unde să o cunoști." Blonda... În tindă, după icoană, bruneta. (Intimitatea, fără câteva firimituri de Dumnezeu, un mixaj de eros și pudic.) O stare de bipolarism sexual... mâinile în chiloți, tâmpla în rugăciune. Complicitatea din ramă avea iz de răbdare, de îngăduință, de solidaritate... Pămătuful cârlionțat dintre picioarele Anei, peste care niște stropi albi ștergeau orice sugestie neconformă cu așteptările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu munca voluntară care era de fapt muncă silnică. Totalitarismul nostru a împuțit tot ce a atins. A pervertit limbajul, ne-a aruncat în afara oricărui simț moral. A distrus agape. Ne-a mai lăsat în compensație o anumită cantitate de eros și de filia, adică de relație cu cei mai proximi dintre apropiați. Conceptul de „aproapele nostru” s-a micit o dată cu noi. Ieri, părinții de la școala unde învață copiii prietenilor mei au fost la un sale. Aduseseră cu o săptămână înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Vasilica Ilie caută cheile potrivite ca să desferece sentimentele, lăsându-le mai apoi să țâșnească precum cele din cutia Pandorei. Dintre toate acestea: foame de dragoste, setea neostoită de îmblânzire a curgerii timpului, dorul de lumină, sunt printre cele mai pregnante. Erosul liric este potolit, tandru, liniștea abisală a sufletului alternând perpetuu culorile anotimpurilor: verdele înmuguririi, galbenul-auriu al pârguirii, arămiul vârstelor bogate ori albul pur al senectuții - elemente spectrale ale luminii descompuse în versuri de iubire: „m-am gândit să construiesc un
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
fermecătoare cărți aceeași propensiune spre dimensiunea erotică, aceeași cultivare a candorii și a stărilor surdinizate, învelite într-o aura de calm și discreție, uneori, sau de explosive expansiuni sentimentale, alteori. Autoarea se mișcă dezinvolt pe o arie tematică generoasă (subsumând erosul carnal sau spiritualizat, cultul reveriei, al stărilor crepusculare, dar și exuberanța trăirilor ardente), apelând la mijloace poetice diverse.Este meritul poetei de a fi reușit să ocolească locul comun, tirada grandilocventă și găunoasă, insertul filosofard și lipsit de rezonanță și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
prisma teoriei alienării, ca simptom al „reificării” societății capitaliste: „Orice transcendență morală fiind abolită, această altă față a societății burgheze arătată de Urmuz seamănă cu o împărăție de obiecte agresive, de reacții mecanice, însă violente, în care deci totul, de la eros la crimă și de la negustorie la politică, este reificat (...) Ea păstrează toate aparențele societății capitaliste (averi, bani, profit, tranzacții, violență, alienare etc.), deși este pe de-a-ntregul reificată. Posesia absoarbe ființa pe care mai întîi o prelungește: este proteza ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
oribil în realitate prin creația de insolit, de extraordinar, de fantastic, de miraculos (precum și de absurd, în Umbrela); pe scurt, prin satisfacerea nevoii de inefabil. Această satisfacere se obține mai cu seamă pe două căi: recursul la copilărie și asumarea erosului. Vizitată de îngerul ei, cel căruia cândva i se ruga: ...Înger, îngerașul meu..., acesta amintește autoarei bolnave că, în copilărie, instinctul de conservare îi anihila tristețea prin joc: "Jocul împins la extreme, exacerbat, urmat de râs, acel râs catartic, contagios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
contemplă Proust, evocându-l pe Charlus. Își compune un stil crepuscular, ușor pervers, cum perversă și amorală este chiar seducția pe care o exercită asupra celor din jur. Poate Însă dandysmul generaliza fără nuanță un asemenea mod de a concepe erosul? Strict ca doctrină, deci ca eșafodaj teoretic, da. Impasibilitatea flegmatică a unui dandy nu este compatibilă cu seducția practicată de un Don Juan, chiar dacă ei au multe trăsături comune (mai puțin relația cu femininul). „Răceala” construită a dandy-lor intră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Iubirea - acest buchet de gheizere. Iubirea poate să deschidă, ori să amelioreze abisuri. Când iubești cu adevărat, simți în preajmă respirația infinitului. Vulcanul iubirii nu erupe mistuitor decât o dată în viață. Celelalte răbufniri sunt doar replici anodine. Neîmplinit în absolut, erosul se sedimentează în biologic. Don Juan nu a găsit iubirea unică. Pentru că nici nu a căutat-o! Iubirea - o pată de sublim pe existența noastră. Telescoapele artei sfredelesc sufletul, așa cum știința nu a visat vreodată. Dragostea ridică ratingul fiecărei clipe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în noaptea totalitară, metempsihoza (transmigrarea sufletelor), predestinarea, așteptarea unui eveniment decisiv mereu amânat, sensul fatalității iminente, schimbul continuu între realitate și aparență, înstrăinarea în care personajele/ generațiile își (re)trăiesc viața, aspirația obsesivă către ceva ce rămâne mereu invizibil, relația eros thanatos, efemer etern, misterul omului conectat la fluxul cosmic, rolul decisiv al mentorului, mitul Apocalipsei, călătoria în timp și spațiu, compromisul tragic cu ideile, amintirea, arivismul, copilăria, despărțirea, omniprezența spiritului primar agresiv, frica, dorința, vidul interior, singurătatea etc. A uita
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
te anihilezi până nu mai rămâne în urma ta decât un pic de aer cald? Ar trebui să te sinucizi. Totuși, iat‑o pe Sophie, iar Rainer îi explică foarte pe larg și ținând seama de împrejurări că iubirea nu este eros. Adevărata fericire este sentimentul că ți‑ai dorit tot ce e mai bun în viață, deși poate că acest lucru a fost interpretat greșit. Impasibilă, Sophie tocmai servește pe cineva cu un sandviș cu brânză. Să‑i servești pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
într-un cadru restrâns: nu mai mult de cinci familii și un câine boxer. Din cauza asta, nu l-am putut aduce cu noi pe Tubu. Părintele ne-a băgat sub patrafir, a cântat puțin, ne-a vorbit despre transformarea lui eros în agape. S-au pus giamparale, pe balcon s-au prăjit hălci, scoici, guvizi. Părintele a avut lipici la viitoarea mamă-soacră, coafeza - probabil datorită asemănării cu un Alain Delon mai dolofan cu vreo patruzeci de kilograme. Coafeza era mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pleacă mereu la război. În acest volum captivant - lucru extrem de rar pentru o carte de poezie, mai ales azi - străbătut de un elan vitalist, al cărui combustibil e dragostea - de viață, în general - sub numeroasele ei fațete, dar, mai ales, erosul, poetul reface traseul său ontologic, dezvăluind astfel sursele aparentelor idiosincrazii. În felul acesta, de pildă, reminiscențe ale epocii primordiale a ființei (Copilăria mea dintre două biserici), când credea că lume-i e clar definită, exclusiv prin raportare la divin (Știam
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tematic, ipostaziind universul care așteaptă să fie fecundat (prin lujeri exultă fetia anului), însă, antinomic, și regretul pe care-l induce caracterul efemer al stării dinainte: puține sunt, ah, prea puține / câteva clipe de pubertate, fiindcă, între trăirea plenară a erosului omniprezent (există chiar și erotica florilor) și amintirea stării dinainte, e o pendulare nostalgică: Ce tristă e acea femeie care se îndoaie / până ajunge cu gura o zi din trecut, / a fetiei..., însă din tot se ridică Un imn ca
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de mult cunoscut și apreciat, în ciuda unei opere masive și de calitate. Prin monumentalul volum ASTRALIA. Opera poetică, apărut în 2008, la Princeps Edit, Iași, cu o prefață de Daniel Corbu (Horia Zilieru. Experimentul liric între scenariul orfic și gramatica erosului) și cu o postfață de Ioan Holban („Poezia e viața mea de magie”), dar și cu un aparat critic foarte consistent, cititorul are șansa de a parcurge, grație poemelor selectate din cărțile poetului, publicate din 1961 și până în 2008, anul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
strein ca luna la pătrar), iar lacrima e anahoretă. Sentimentul e omniprezent, iar numeroasele titluri - de volume sau de poeme - stau mărturie în acest sens: Frumoasa adormită; Mireasă cu voal; Eurydice; Nuntă neagră; Ești tu aceea care vine?; Exil cu eros; Privirea pură a dragostei; Dragoste și deznădejde; Mirii paradisului; Dorința durerii îndrăgostite etc. Între aici și departe, în lumea gândului, gesturile, zâmbetul se împart, printr-o nehotărâre amintind de atitudinea argheziană perpetuă, oscilând, în poem, între surâsul cu verzi ghețari
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sau noncalitățile lor) fără de introspecția prin care se evidențiază caracterele. Plăcerea prozatoarei este să vadă cum scapată sufletul, cum își mărturisește mizeria și suferințele, după ce a făcut totul ca să pară de viță aleasă. În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci Manuela iubește „donjuani” sau zburători fiind variantă a Penelopei sau Ofeliei, emanatoare ale unor stări nedefinite perpetue. În linii generale stilul scriitoarei a evoluat de la caracterul romantic digresiv și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ei existențial, el este câteodată ca o idee, imaterial. Scenariul întâlnirii dezvoltă orgolii, mândrie, prejudecăți, situații de gândire provincială. Tensiunea este eliberată gradat în valuri sinusoidale, exaltarea crește și descrește odată cu ideile care sunt pe de o parte favorabile împlinirii erosului, pe de altă parte potrivnice sentimentelor:”căutau unul într altul un ideal și nu se căutau îndestul unul pe altul!” sau “Mirele ei avea în el pasiunea nefericirii sau pecetea ei pe dânsul!”. Fraza ambiguizantă este specifică stilului narativ al
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
după o lungă perioadă de neglijare a vieții intime, în favoarea unor preocupări acaparante și a multor responsabilități asumate. Eliberarea de ele, impusă de vârstă (dar și de istorie!), îl putea îndrepta spre „lectura” unor „pagini netrăite” din cartea vieții sale: erosul. Eroul său are, de asemenea, o vârstă „destul de coaptă”. Prima întâlnire cu Teodora a fost ceva obișnuit. Rezum mai jos respectivele pagini din caietul lui P.H.L. Una din călătoriile periodice pe ruta București Chișinău, dus-întors. Ca de obicei, Domnul R.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
schimbarea”. Foarte adevărat. O pătură subțire, dar cu mulți ciucuri, dintre care cel mai lung atîrnă la Cotroceni. Motivul? Fotografia din Sexy Balamuc: un nud sticlos scoate dintre picioare un trandafir. A-nceput campania electorală. O altă revistă tot pentru erosul nostru Înghețat pe calorifer este Pisici. Cu lesbiene. Gospodinele noastre emblematice vor Învăța În sfîrșit ce se poate face cu un simplu castravete. A reapărut Scînteia. Unde se face „gazetărie culturală”. Cităm din gazetăria culturală: „Logaritmăm: lg k+x, lg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un trianglu sentimental franțuzesc cu anexe mici. Paralelogramul, piramida și octogonul nu există, hélas, decît la arabi. Concluzie critică: simt ceva mortal, aici. * Jean François Briant, Mireille Crétinon, Catherine Stoessel, În trei: un laborator sentimental, Editura Trei, 2006. SENILITATEA LUI EROS* „O capodoperă tulburătoare” (The New York Review of Books). Trec peste seninătatea folosirii primului cuvînt, deoarece dac-ar fi să te iei după ce se reproduce pe coperta volumelor apărute În ultimul deceniu, ai zice că sîntem bombardați nemilos cu ascuțite capodopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este tocmai miza, cuvînt făcut praf și pulbere, redus la dimensiuni subatomice de ciocanul realismului socialist, dar totuși Încă viu, Încă important, chiar dacă nu se mai vede. Care este ea, aici ? Ni se explică, pe coperta IV, că legătura dintre Eros și moarte. Dar cele două imagini cu care rămîi după ce-nchizi cu un sughiț romanul sînt: prima, tataie lingînd sîngele menstrual al Consuelei (mai erotică decît așa ceva nu-i nici felația pompierului), cu un tampon apărînd virtual a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]