16,546 matches
-
Luminița Marcu Editura piteșteană Paralela 45, în colecția sa generaționistă intitulată 80, inițiază un spațiu editorial dedicat exclusiv postmodernismului. Specializată în teoria literaturii, Carmen Mușat participă la această inițiativă cu un volum de eseuri despre problemele și manifestările literaturii post-moderne la noi. Autoarea își spune poziția în chestiunea controversată a existenței postmodernismului în sine: există un postmodernism românesc, iar cartea de față încearcă să-i traseze câteva coordonate definitorii. Perspectiva teoretică, prezentă prin chiar
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție - pe care o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană." (111) Eseurile lui Carmen Mușat, în special cele teoretice din prima parte a cărții, asimilează în discursul critic metodele și tehnicile literaturii postmoderne pe care tocmai le discută. Principiul dialogic se manifestă în construcția polifonică a textelor, în care sunt convocate, pentru
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
și politologie, la filosofie și sociologie. În sumarul fiecărui număr, contribuțiile românești, de același nivel cu acelea străine, dovedesc că sub aspect intelectual integrarea e un fapt împlinit (nu știm cît și ce preiau celelalte ediții europene din prozele și eseurile românești; ar fi interesant de aflat). De 32 de anotimpuri această neprețuită (și foarte prețuită) revistă e gîndită în cele mai mici amănunte și înfăptuită de cinci oameni: B. Elvin, Roger Câmpeanu, Irina Horea, Alexandru Al. Șahighian și Sanda Gusti
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
de nicăieri, de a uita. Nici o operă demnă de numele ei nu se lasă închisă într-un determinism al locului. Să lăsăm "înrădăcinarea" pe seama sfeclelor." * Un alt grupaj tare este cel intitulat Secvență belgiană în care sînt reunite proze și eseuri despre problemele unui stat alcătuit din două grupuri etnice și lingvistice, flamanzii și valonii, dar care se menține unitar fiindcă asigură cetățenilor săi un nivel ridicat de trai, le dă garanții de stabilitate și protecție, un factor important al coeziunii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând-o la alte momente istorice sau la situația internațională actuală
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
intelectualul român să se implice în viața politică, iar apoi să fie dezavuat pentru că se implică în viața politică. O analiză laborioasă și nuanțată a ceea ce s-ar putea numi drama necomunicării dintre români și basarabeni poate fi găsită în eseul Frica de diferență, scris la îndemnul lui Andrei Pleșu pentru revista Dilema. Eseistul își mobilizează o impresionantă cultură istorică pentru a explica malentendu-ul prin care se caracterizează raporturile dintre țara din dreapta și aceea din stânga Prutului (se dovedește astfel încă o dată
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
lui Gabriel Andreescu. Un exemplu semnificativ - și alarmant - îl constituie post-scriptum-ul adăugat la un extraordinar comentariu pe marginea studiului Raporturile României cu Republica Moldova, elaborat de Gabriel Andreescu, Valentin Stan și Renate Weber, sub egida Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, articole, eseuri, cronici literare, București, Editura Fundației Culturale Române, 1999. 304 pag.
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
povestiri (proza sa fantastică), ediție cu o prefață de Sorin Alexandrescu, nepotul marelui învățat. Spera, în 1968, (așa reiese din scrisorile către d-na Elena Beram, redactoare la E.P.L.) că volumele pregătite vor fi urmate de alte două. Unul de eseuri (din materia volumelor Oceanografie, Fragmentarium, Insula lui Euthanasius) și un altul cuprinzînd romanele Întoarcerea din Rai și Huliganii. Spera chiar și mai mult, de vreme ce, la 14 octombrie 1969, scria redactorei amintite: Dacă însă, așa cum sper, se va decide și publicarea
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
an, așa cum sper, voi veni în țară la începutul vacanței de vară". Dar, în februarie același an, după evenimentul reorganizării editurilor din România, decepția începe să se manifeste: "În orice caz, așa cum merg lucrurile, nu cred că retipărirea volumelor de eseuri și a celorlalte romane e dorită de editură. Deci avem timp destul de meditat și făcut planuri pentru un viitor mai îndepărtat". După tezele din iulie 1971, lucrurile au înghețat. Eliade, neștiutor al celor ce se întîmplau în țară, alcătuise un
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
Z. Ornea Am scris despre precedentele cărți ale d-lui Lucian Boia care analizau miturile fondatoare ale românilor, reexaminîndu-le critic. De astă dată revine în librării cu un dens și pasionant eseu intitulat Două secole de mitologie națională, în care așează sub reflectorul analitic concepte devenite simbol ca națiune, naționalism, stat național. Întrebarea de la care pornește este dacă aceste concepte reflectă o realitate obiectivă sau sînt expresia unei mitologii materializate. Întrebare, ea
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
1969 primea bun de tipar Euphorion, cartea de debut a lui Nicolae Balotă (dacă nu punem la socoteală Din spuma valurilor, o plachetă de versuri din 1946, menționată în Dicționarul Zaciu, dar despre care nu știu nimic), culegere impozantă de eseuri critice, referitoare la mari opere românești și străine din acest secol, care pleda atît pentru o "direcție nouă" în critica literară, împotriva curentului călinescian la modă, cît și pentru "autonomia eseului", idee, în schimb, în plină vogă în partea a
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
dar despre care nu știu nimic), culegere impozantă de eseuri critice, referitoare la mari opere românești și străine din acest secol, care pleda atît pentru o "direcție nouă" în critica literară, împotriva curentului călinescian la modă, cît și pentru "autonomia eseului", idee, în schimb, în plină vogă în partea a doua a deceniului cu pricina. Autorul nu aparținea generației de tineri critici. Biografiile noastre nu semănau. Născut la 26 ianuarie 1925, Nicolae Balotă, aflat astăzi la 75 de ani, nu avea
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
care am comentat-o, printre primii, dacă nu chiar primul, în pagina a doua a Contemporanului nr. 26 din 1969, Nicolae Balotă era deja un nume care nu mai putea fi greșit sau confundat, autor al unui însemnat număr de eseuri, mai ales în Familia de la Oradea. Eu însumi, călinescian convins, polemizasem cu el pe tema "direcției noi". Ne cunoșteam și personal. În cronică, remarcam, între altele, enorma cultură, propensiunea spre temeiurile filosofice ale literaturii, didacticismul superior, solemnitățile de stil și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și au dat naștere unor vii reacții. Toate acestea rămîn instructive dincolo de a căuta să știm cine avea dreptate. Voiam să observ însă un alt lucru, legat de diferența dintre noi, tineri critici ai vremii
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
culturală care lor le venea ca o mănușă și la care noi abia dacă puteam rîvni, formați cum eram într-un climat neprielnic și îngust, ca să nu spun mai mult. Iată chiar titlul cărții și argumentele în sprijinul lui din eseul intitulat Moartea și transfigurarea lui Euphorion: nu sînt sigur că pot măcar evoca astăzi șocul produs de ideea eseului, pe care Balotă o relua de la Negoițescu și de la cerchiștii sibieni din anii războiului și o dezvolta într-un context istoric
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
într-un climat neprielnic și îngust, ca să nu spun mai mult. Iată chiar titlul cărții și argumentele în sprijinul lui din eseul intitulat Moartea și transfigurarea lui Euphorion: nu sînt sigur că pot măcar evoca astăzi șocul produs de ideea eseului, pe care Balotă o relua de la Negoițescu și de la cerchiștii sibieni din anii războiului și o dezvolta într-un context istoric nou, în care promotorii ei de odinioară nu-i mai găseau rostul. Treacă-meargă simbolizarea de către acest fiu al lui
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
în care promotorii ei de odinioară nu-i mai găseau rostul. Treacă-meargă simbolizarea de către acest fiu al lui Faust și al Elenei a conjuncției dintre spiritul antic și cel modern ori chiar a aceleia dintre natură și spirit, exprimată în eseu, dar ieșeau cu totul din marginile vremii alte conjuncții, doar subînțelese, dar care n-aveau cum să ne scape, între creștinism și elinitate, între mistică și rațiune. Balotă își amintește astăzi că Paul Georgescu îl saluta ceremonios-ironic, de cîte ori
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
scape, între creștinism și elinitate, între mistică și rațiune. Balotă își amintește astăzi că Paul Georgescu îl saluta ceremonios-ironic, de cîte ori se întîlneau, cu Laudetur, Monseniore. Dar nu pur și simplu apartenența la această familie spirituală o intuiam în eseurile lui, noi, tinerii, care-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși, dincolo de aparenta lor neaplicare la prezent sau de formula lor oarecum bombastică, eseurile conțineau un cult al cărții (al cititului și al scrisului), care era și al nostru, în măsura în care noi
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși, dincolo de aparenta lor neaplicare la prezent sau de formula lor oarecum bombastică, eseurile conțineau un cult al cărții (al cititului și al scrisului), care era și al nostru, în măsura în care noi înșine opuneam realității literatura și trăgeam în jurul celei din urmă protectoare cercuri arhimedice. Recitind Euphorion (în ediția adăugită de la Cartea Românească, 1999) și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
Nichifor Crainic era, așa cum însuși spune în Memoriile sale, "pribeag în țara lui". Urmărit ca să fie întemnițat de către regimul comunist, poetul pribeag prin Ardeal sub o identiate falsă și, ca să-și aline zbuciumul sufletesc se hotărăște să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei românești" ca un exercițiu de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
Tristețea" și "simplitatea" operei bacoviene i-au determinat pe mulți exegeți să alcătuiască o figură "blestemată" a poetului-concret, așa cum a fost el în viața de zi cu zi. Tocmai acest clișeu este dezmințit de Radu Petrescu în prima parte a eseului (care îmi pare a fi cea mai importantă). Ideea este enunțată de nenumărate ori: "Pentru un poet cu un atât de fin simț al umorului, ca la Bacovia, nepotrivirea dintre situația lui în lumea seculară și cea din lumea spiritului
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
la Bacovia sau la Baudelaire care vine dintr-o permanentă raportare (negativă sau pozitivă) la ordine. În acest sens este amintit celebrul vers "Je hais le mouvement qui deplace les lignes" care i se potrivește atât de bine poetului român. Eseul se termină cu câteva pagini dedicate prozei lui Bacovia. În spatele discursului critic se află o adevărată artă poetică (dealtfel, prefața lui Ion Bogdan Lefter poartă un titlu sugestiv: "Prozatorul scriind despre poet spre a gândi la arta sa"). Citatele alese
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
contradicție a imaginilor și a registrelor. Iată mecanismul pe care îl atribuia, cu doar câteva pagini înainte, lui Bacovia: "Examenul meu de licență. La 9 și ceva dimineața. Lumină multă în aer"... Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Colecția "Eseul de 100 de pagini", 1999, 96 p., f. preț.
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
două epoci, mentalități și sisteme politice diametral opuse, oricât de onești am fi altfel și oricâte merite ne-ar încununa, eventual, în această perioadă. Orgoliul sănătos al modestiei izvorâte din luciditate mi se pare a fi și nota dominantă a Eseurilor lingvistice antitotalitare, volum de I. Funeriu apărut la Timișoara în 1998. Mă voi opri mai îndelung asupra celor șase pagini intitulate În loc de prefață, pentru că ele refac pentru cititor un traseu foarte interesant al regăsirii de sine. 1. Premisa simplă, de
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]