42,126 matches
-
organizată împotriva teritoriului Aliaților, ci mai degrabă din consecințele adverse ale instabilității ce poate să apară datorită serioaselor dificultăți economice, sociale și politice, inclusiv rivalităților etnice și disputelor teritoriale cu care se confruntă multe țări din Europa Centrală și de Est. Tensiunile care pot rezultă, atât timp cât rămân limitate, nu ar afecta direct securitatea și integritatea teritorială a membrilor Alianței. Ele ar putea, totuși, să conducă la crize periculoase pentru stabilitatea europeană și chiar la conflicte armate ce ar putea implică puteri
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
la conflicte armate ce ar putea implică puteri din afara sau s-ar putea extinde la țările NATO, având un efect direct asupra Aliantei.ă Din această perspectivă, noua concepție strategică NATO referitoare la conflictele inter-etnice din Europa Centrală și de Est consideră că sursa acestora este revitalizarea naționalismului agresiv, a intolerantei și a ideologiilor totalitare. În consecință, cu ocazia întâlnirii de la Viena a șefilor de stat și guverne din țările membre ale Consiliului Europei din 9 octombrie 1993 s-a adoptat
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
teamă și tensiunile între grupuri de origine rasială, etnică, națională, religioasă sau socială diferite.ă Documentele adoptate au fost asumate și de președintele României. Devine, astfel, evident faptul că în procesul de extindere a UE și NATO spre Centrul și Estul Europei trebuie să se țină cont de factorii de risc la adresa securității comunitare. Calitatea de membru al instituțiilor euro-atlantice presupune de aceea lipsa tensiunilor inter-etnice și a practicilor nedemocratice la nivel intern, rezolvarea problemelor legate de minorități, fiind acceptate numai
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
occidentali, analizând compatibilitatea României în termeni de securitate cu sistemul euro-atlantic, au evidențiat un potențial conflictual, potential care în prezent temporizează procesul de integrare. Lothar Ruehl, fost secretar de stat al apărării în Germania, referindu-se la extinderea NATO spre Estul Europei, preciza că ăRomânia și Ungaria au o relație conflictuală, relație sugestiva referitor la cât de problematica poate fi integrarea unor grave antagonisme în Aliantă.ă În raporul de cercetare nr. 21 al Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetări în Domeniul
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea idealurilor. O vreme, acesti exilați politici mai speraseră, naivi, în intervenția anglo-americanilor în Europa de centru și de est pentru a pune capăt subjugării țărilor acestei părți de lume de robia sovietică. S-au convins repede că marile puteri occidentale (Anglia, SUA) au cedat, la conferințele tripartite începînd încă din 1943 (Teheran), aceste tari influenței sovietice. În zadar credea
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Într-altfel, dezastrul e aproape, totul se năruie, sclavia nivelează oameni și țări. Ea se întinde pretutindeni. Cu atitudinea de frică și de dezunire - tot invocînd pacea - Occidentul își pierde orice prestigiu". Dar în ciuda acestei tragedii a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul Genevei" - coexistența pașnică, retezînd grav speranțele exilului politic românesc. În octombrie 1955 V.V. Tilea atrăgea atenția într-o revistă engleză
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
un moment dat, a susținut chiar un serial în 22. Doina Jela se cuvine a fi amintită, la rîndu-i, cu cele trei cărți: Cazul Nichita Dumitru, Aceasta dragoste care ne leagă și, de curînd, Spovedania unui torționar, o premieră în Est. Există și trei tineri eseiști mai puțin cunoscuți, dar care au dovedit un "apetit" profund pentru cărțile despre Gulagul românesc: Sanda Cordoș, Mariana Net și Vlad Pavlovici. Eu însămi am ținut rubrică "Gulag" timp de cinci ani, în revistă Steaua
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
vecin mult mai puternic, în numele unei relații consecvențe cu un aliat, NATO, care nu pare foarte grăbit să primească România în rîndurile sale. După întoarcerea să de la Washington, ministrul Apărării, Victor Babiuc, a bătut șaua unei idei că granița de est a României să devină impenetrabila cu ajutor american, apropo de faptul că în urmă cu două săptămîni, un avion militar rusesc a ignorat orarul care îi fusese stabilit de la București și a survolat ilegal spațiul aerian autohton. În ceea ce îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
o canava (de viață, de spirit) nu se poate vorbi de proză. Fie și atunci când aceasta este... poetică. O zicală românească spune că moara nu macină niciodată în gol. Ei bine, scriitorul polonez (n. în 1938, într-un orășel din estul țării) apelează la forma clasică a devenirii personajului său, care a răsărit din propria-i persoană. Era să scriu din propria-i cenușă, apelând la mitologia păsării Phoenix. Și nu greșeam prea mult, ba, chiar deloc, dacă iau în calcul
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
că act existențial, ca scenariu inițiatic, ca regasire simbolică sau că reconstrucție mistica. Indiferent care din ei ar deschide gura pentru a-și declina identitatea, identificarea cu celălalt ar fi varianta obligatorie (și unică) a enunțului: Agopian (sau Ilfoveanu) c' est moi, iată cea mai lapidara formulă a identificării. Într-un comentariu mai vechi asupra unei alte expoziții, încercăm să-l plasez pe Ilfoveanu undeva în intervalul dintre Athos și Isarlâk, dintre viermuiala voluptoasa și fosforescenta a Levantului și lumina pură
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
un frate și o soră; o mai are și pe Catherine Deneuve goală, în cadă, sub privirile fiului (o relație ușor incestuoasa, și ea, dar, în fine, platonica)! La un moment dat, în film, auzi cum două personaje refugiate din Estul sălbatic (pe care comentatorii occidentali le-au perceput că venind de undeva din Bosnia sau din Kosovo) își spun cîteva replici în românește; am mai descoperit nu demult, cu jenă, într-un film francez plasat la Sarajevo, un general care
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
nu demult, cu jenă, într-un film francez plasat la Sarajevo, un general care își răcnea replicile în românește! Probabil că la Paris e mai la îndemînă română. Totul e să sune cît de cît exotic și să fie din Est. Restul e pedanterie excesivă. Marea artă nu se încurcă în mărunțișuri... Despre al doilea film, Umanitatea lui Bruno Dumont, un policier filosofic, greu digerabil, jucat de neprofesioniști, am scris cînd am comentat palmaresul Cannes-ului, (palmares în care filmul a
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
vrut neapărat să le "valorifice", nu literar, ci editorial. Aceste texte - sau, în orice caz, unele dintre ele - nu au nici o legătură cu tonul general al cărții: "Oare asta e dragoste?/ Răsăritul acesta își va schimba vreodată culorile?/ (La terre est bleue comme une orange)/ Un barbat fumează pe balcon./ La o mie șase sute de metri de el,/ în diagonală,/ peste blocuri,/ o femeie se răsucește încă în așternut./ Oare asta e dragoste?" E dragoste, dar nu e literatura (bună). În
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
SUA a lansat planul Marshal o clipă a crezut că și țara sa va beneficia de el, curînd dîndu-și seama că, datorită opoziției Moscovei, vă rata și această posibilitate. Europa se împărțea definitiv între cea de apus și cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Paris, în primele zile ale lui mai, pentru a participa la un simpozion internațional consacrat împlinirii unui deceniu de la căderea Zidului Berlinului. Cu cinci ani în urmă, intrebarea pusă de organizatori în titulatura unei întîlniri asemănătoare era: Încotro se îndreaptă Estul? Astăzi, desi n-a mai avut claritatea de data trecută, intrebarea care s-a pus ar putea fi formulată în felul următor: ce schimbări au adus în culturile din Est cei zece ani de după dispariția Zidului? Cum era de așteptat
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
organizatori în titulatura unei întîlniri asemănătoare era: Încotro se îndreaptă Estul? Astăzi, desi n-a mai avut claritatea de data trecută, intrebarea care s-a pus ar putea fi formulată în felul următor: ce schimbări au adus în culturile din Est cei zece ani de după dispariția Zidului? Cum era de așteptat, n-a întîrziat să fie pusă, în mod spontan, de către participanți, intrebarea simetrica: dar în Vest, ce schimbări au fost? Desigur, răspunsul nu putea fi unul singur. Asupra cîtorva lucruri
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
în deceniul de postcomunism o cultură care pare aceeași dintr-un capăt în celălalt al Europei. Este ea cu adevarat una fără frontiere? În background-ul acestei culturi pot fi identificate elemente care provin mai mult din Vest decît din Est. Cultură estică s-a efasat în bună măsură, pierzînd, pe de o parte, o anumita miza morală și socială, iar pe de alta, cedînd presiunii foarte puternice a culturii de consum practicate în Vest. Nu trebuie uitat că rezistență față de
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
a omului politic la putere, simpatia de care s-au bucurat n-a mai fost aceeași. Chiar și afară, ei continuă să fie priviți mai degrabă ca autori morali ai prăbușirii comunismului decît că diriguitori pragmatici ai edificării capitalismului în Est. De unde se poate trage concluzia că ceea ce se petrece acum în Est îi interesează mult mai puțin pe occidentali decît ce se petrecea în deceniile trecute. Brumă de interes care s-a păstrat nu e oricum culturală, ci economică, socială
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
a mai fost aceeași. Chiar și afară, ei continuă să fie priviți mai degrabă ca autori morali ai prăbușirii comunismului decît că diriguitori pragmatici ai edificării capitalismului în Est. De unde se poate trage concluzia că ceea ce se petrece acum în Est îi interesează mult mai puțin pe occidentali decît ce se petrecea în deceniile trecute. Brumă de interes care s-a păstrat nu e oricum culturală, ci economică, socială și, eventual, militară. E adevărat și că toate culturile estice au intrat
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
se întîmplă cu aceea superioară e greu de spus. Procesul de omogenizare e, în orice caz, mai lent. Diferențele locale, specifice, par a avea un cuvînt, dar inapreciabil cu limpezime deocamdată. În sfîrșit, nu e clar nici ce datorează Vestul Estului postcomunist. Un anume contratimp e observabil: radicalizarea anticomunista a Estului i-a găsit nepregătiți pe intelectualii occidentali, care, iată, rezistă la ideea echivalării dintre fascism și comunism, idee care ar conduce inevitabil la un proces al acestuia din urmă, care
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
de omogenizare e, în orice caz, mai lent. Diferențele locale, specifice, par a avea un cuvînt, dar inapreciabil cu limpezime deocamdată. În sfîrșit, nu e clar nici ce datorează Vestul Estului postcomunist. Un anume contratimp e observabil: radicalizarea anticomunista a Estului i-a găsit nepregătiți pe intelectualii occidentali, care, iată, rezistă la ideea echivalării dintre fascism și comunism, idee care ar conduce inevitabil la un proces al acestuia din urmă, care ar da gulagului un loc în istorie la fel de însemnat că
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
una fără frontiere mai ales la nivelul popular, cu mult mai puțin la acela înalt. Un cîștig, așadar, al Vestului, care este, firește, rezervorul inepuizabil al acestui tip de muzică, film, media, arta aflat într-o expansiune de neoprit. Cîștigul Estului ar fi apreciabil în tipul celălalt, cu condiția să cadă și frontierele mentale, nu doar acelea fizice, precum zidul evocat de cîteva ori în recentul simpozion parizian.
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
negru și de clișee foto din arhiva revistei Artă, subREALul intenționează o demontare a mecanismelor prin care contextul își selecta valorile ,,convenabile" și le camufla pe cele ,,rebele" sau potențial subversive în raport cu ordinea stabilită. Proiectul lui Dan Perjovschi se numește EST și cuprinde cărți unicat cu decupaje din paginile ziarelor în care artistul și-a publicat, de-a lungul anilor, desenele. Deși, într-o anumită măsură, solidar cu proiectul subREALului, proiectul lui Dan Perjovschi oferă o imagine mai curînd complementară. Modelul
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
acțiune: de la Suceava ne-a sosit o nouă publicație literară, CONTINENT - revista de dialog cultural Est-Vest, realizată de Constantin Pricop (redactor șef), Constantin Severin și Florian Bratu și editata de Centrul de Studii și Analize Suceava, cu sprijinul S.C. Nord Est Ș.A. - "Monitorul de Suceava". În ciuda formelor variate de relief, înfățișarea "Continentului" e sobra, aproape monotona, cele 120 de pagini fiind machetate invariabil pe două coloane, cu același corp de litera și aproape fără ilustrații. Dar austeritatea prezentării grafice e compensata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]