6,312 matches
-
217). Interesant e faptul că nota dominantă a profilului spiritual evreiesc e indeterminarea. Atenția lui Lovinescu reține, mai întâi, o extremă mobilitate a acestor scriitori, care îi face să oscileze fără dificultate între extreme. Labilității comportamentale îi corespunde o „flexibilitate” estetică, capacitatea de a alterna cu prea mare ușurință stiluri. Camil Baltazar trece de la un „abuz de brutalitate” la un „abuz de gingășie izmenită” (226). Același tipar al caracterizării critice prinde și portretul lui Aderca: „nota esențială a acestui literat complect
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
și istorice, de care românii nici nu auziseră și care ofereau imediat imaginea unui intelectual exotic, tobă de carte, sosit în chip misterios din străinătate pentru a aduce România la ora europeană. Afirmațiile sale tranșante și peremptorii în materie de estetică și de politică apăreau de la început învelite în armătură erudită, cu copioase citate din autori care, sugera subtil criticul, ajuseseră de multă vreme celebri în Occident, dar care la noi, din păcate, erau încă niște necunoscuți. întîrzierea țării noastre față de
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
oarbe ale naturii și a pus în serviciul omului aburi și electricitate, necesar trebuia să ajungă la o literatură care tinde să pătrunză viața socială a oamenilor" (O problemă literară, 1895). Ce-i drept, caracterul științific al unei astfel de estetici nu fusese deocamdată nicăieri probat, deși criticul speră cu ardoare că momentul nu e departe. Estetica științifică modernă, ca știință, e încă în formațiune. Ca atare, ea își ia metoda și-și formează materialul din științele mai formate. în acest
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
la o literatură care tinde să pătrunză viața socială a oamenilor" (O problemă literară, 1895). Ce-i drept, caracterul științific al unei astfel de estetici nu fusese deocamdată nicăieri probat, deși criticul speră cu ardoare că momentul nu e departe. Estetica științifică modernă, ca știință, e încă în formațiune. Ca atare, ea își ia metoda și-și formează materialul din științele mai formate. în acest sens, o descoperire a lui Helmohltz în acustică ori în optică e mai importantă pentru estetica
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
Estetica științifică modernă, ca știință, e încă în formațiune. Ca atare, ea își ia metoda și-și formează materialul din științele mai formate. în acest sens, o descoperire a lui Helmohltz în acustică ori în optică e mai importantă pentru estetica științifică decît toate speculațiunele esteticei metafizice moderne luate împreună" (Asupra esteticei metafizice și științifice, 1890). Iată un nucleu teoretic pe cît de simplu, pe atît de vag: Gherea nu a demonstrat niciodată - și nici n-avea cum s-o facă
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
esteticei metafizice moderne luate împreună" (Asupra esteticei metafizice și științifice, 1890). Iată un nucleu teoretic pe cît de simplu, pe atît de vag: Gherea nu a demonstrat niciodată - și nici n-avea cum s-o facă - în ce mod trebuia estetica să se îmbine cu științele exacte și nici cum ar fi putut ajuta acustica lui Helmholtz la interpretarea literaturii. Dar Gherea venea cu o pletoră de nume proprii care nu mai apăruse pînă atunci sub pana unui critic român. în
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
nici cum ar fi putut ajuta acustica lui Helmholtz la interpretarea literaturii. Dar Gherea venea cu o pletoră de nume proprii care nu mai apăruse pînă atunci sub pana unui critic român. în polemica lui cu Titu Maiorescu, dincolo de ironizarea esteticii clasice (soră bună cu alchimia și astrologia, spune Gherea), dincolo de disecarea inutilă a unor sintagme ce i se par criticului contradictorii (precum "emoțiune impersonală", la care Maiorescu ținea în mod deosebit), arsenalul se compunea mai ales din nume proprii, cît
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
opere ale literaturii universale, Gherea a avut unele intuiții interesante, lansînd formule ce au făcut epocă. Din păcate, prizonier al unei doctrine înguste, criticul a încercat să o aplice ad litteram, iar efectele au fost uneori lamentabile. Dacă teoria sa estetică ar fi putut reprezenta, în absolut, o contrapondere a celei maioresciene, în privința intuiției literare nu există comparație posibilă cu mentorul Junimii. Criticul a întîmpinat cele mai mari dificultăți în analiza poeziei; nefiind vorbitor nativ de română, el nu a putut
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
20-22. (Asociația Scriitorilor din București). 5 Dumitru Popescu (n. 1928), poet, prozator și memorialist. Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (15 septembrie 1971 - 2 noiembrie 1976). 6 Gheorghe Stroia (n. 1930 - m. 1999), estetician, autorul unor excelente crestomații de estetică literară și experimentat editor al operei lui Mihail Dragomirescu și Petre Pandrea, director în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (11 ianaurie 1971 - 4 septembrie 1972). 7 Ion Dodu Bălan (n. 1929), poet, istoric și critic literar. Vicepreședinte al Consiliului Culturii
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Sorin Lavric Dan Hăulică, Oliv Mircea (ed.), Horea Paștina, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013. În Prelegerile de estetică Hegel spune că pictura are neajunsul de a depinde mereu de un perete de care e silită să atîrne, fiecare tablou fiind o podoabă menită a acoperi o suprafață goală, precum o parergă colorată umplînd un loc vacant. În fața acestei
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
și pictorul Cornel Minișan, pianista Elisabeta Cotruș și pictorița Letiția Stamatiad. Ovidiu Cotruș a debutat în „Tribuna Română”2 cu o cronică la volumul Poeme de război de Radu Gyr. Tot în „Tribuna Română” publică în acea perioadă articole de estetică și teorie literară: La porțile misterului, Războiul antipoetic, Iarăși... războiul antipoetic, Note despre spiritul contemporan. Când Ovidiu Cotruș ajunge student al universității clujene, refugiată la Sibiu, momentul incendiar al manifestului cerchist se consumase. El este primit, însă, în Cercul Literar
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
nu se vor mai realiza în acel timp, iar unele niciodată. „Membrii Cercului Literar speră să poată face să apară în decursul acestui an literar o serie de lucrări în colecția personală a Cercului. - Contribuții la ideea de sistem în estetică (Victor Iancu); Noi poeți români - antologie franceză (H. Jacquier); Baladele Regelui (Radu Stanca); Manual de dragoste (Ștefan Aug. Doinaș); Ora de franceză (Ioanichie Olteanu); Arta portretului la Eminescu (C. Regman); Introducere în poezia română (I. Negoițescu).”5 Iau atitudine publică
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a autorului Istoriei literaturii române de la origini până în prezent este greșită pentru că ignoră una din trăsăturile fundamentale ale folclorului literar, sincretismul, susținând că, abia desprins de muzică, textul producțiilor populare
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
erori inerente ale începutului, să facă lecturi din marile literaturi și, mai ales, sfătuind-o să scrie firesc, concret și să evite, întotdeauna, abstractizările. Epistola ce se publică acum, întâia oară, se constituie într-o excelentă prelegere de teorie și estetică literară, în care George Topîrceanu, profund cunoscător al limbii literare și al psihologiei cititorului, îi comunică scriitoarei Sandra Cotovu unele norme, reguli, tehnici și metode de elaborare a unei proze cât mai convingătoare și, evident, citibile. Remarcăm delicatețea, răbdarea și
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
însuși. Este, conform lui Fondane, exact genul de reacție de care Florile răului ar fi avut nevoie. „Mai întâi e de mirare că un spirit atât de fin și de subtil ca Sainte-Beuve, care pare să nu fi văzut în estetica baudelairiană o pură creație a spiritului, urmărită în paralel cu creația lirică și deloc solidară cu aceasta din urmă, s-a lăsat păcălit. Este primul dintr-o serie care afirmă că, fără doar și poate, originalitatea Florilor răului trebuia căutată
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
tocește, nici un răsunet valoric nu mai poate fi perceput. Tăcerea lumii devine insuportabilă pentru ureche. Sub acest unghi de vedere, putem atribui fiecărui simț o latură a vieții spirituale: auzul e organul sensului în viață (teleologia), gustul e simțul frumosului (estetica), mirosul e flerul adulmecării numenului divin (teologia), tactul e simțul cunoașterii prin contopire (iubirea și mistica), iar văzul răspunde de ierarhia morală (tot ce ține de ținută și atitudine - postúri eminamente etice, din care poți ghici caracterul unui om -, poate
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și Lucian Blaga. Istoricul literar și esteticianul Liviu Rusu a fost, în același timp, și un temut polemist, ce nu a ezitat să-și demonstreze, cu argumente temeinice, opiniile. Era format la școala germană de estetică, pe care o înțelesese, o prețuise și pe care o preda, cu devoțiune, la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, unde era profesor titular încă din anul 1938. Liviu Rusu, personalitate plurivalentă a culturii naționale, a intrat, azi, într-
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
sumar se află toată „floarea cea vestită” a teatrului contemporan), insistă asupra călătoriei „de a merge la teatru” și a călătoriei „pentru a face teatru”, considerându-le două forme esențiale ale călătoriei teatrale, soldate în final cu o dublă experiență: estetică și umană. Proaspătul membru de onoare al Academiei Române își explică pasiunea pentru călătorie ca pe un destin „istoric”, dar și ca pe unul „parental”. Ambele au un resort interior adânc. Cel dintâi își află motivația în sentimentul de frustrare al
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
identifică în mod ambiguu. Nu are așteptata obiectivitate a subiectivității, căutată de Al. George la sine și la ceilalți. G. Călinescu este o natură „subiectivistă” (nu subiectivă?, atunci e vorba de o teribilă și injustă înfundare a autorului Principiilor de estetică, poate prin confuzie, din partea urmașului literar), de aceea el nu separă creația, critica, istoria literară. Un exces, un extremism pe care moderatul, cum se consideră el, Al. George le respinge. (Re)cunoașterea devine într-un fel alegerea alegerilor, farul omenesc
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu, care i-a fost dască l și mentor în același timp, Adrian Marino, grație unor împrejurări istorice și politice nefavorabile, a cunoscut
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
un fragment din „lunga” istorie a „comicologiei“ la noi, dar aprofundat. Termen de predare: două luni, 30 decembrie, 15 pagini aprox[imativ]. Dacă e prea complicat, măcar o mică prezentare la Kaleidoscop despre Iosif Blaga - Teoria dramei. Brașov, 1899: Din estetica tragicului. Sibiu, 1900. Dar pe un fond comparat. Prefer însă prima ofertă 12. În așteptarea unui răspuns rapid, chiar telefonic, al dșumnea[vșoastră], Adrian Marino * Cluj-Napoca, 16 mai [19]78 Strada Rákoczi, nr. 72 Cod 3400 Stimate d[omnu]le
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Grandes Doctrines Littéraires en France. Paris, Presses Universitaires de France, 1965. 6. Benedetto Croce - Aesthetica in nuce. Bari, Gius, Laterza e Figli, [1928]. 7. Georg Lukács - Der Russische Realismus in der Weltliteratur. Berlin, Arifbau-Verlag, 1952. 8. S-a renunțat la estetica filosofului N. Hartmann. 9. Olga Zaicik (1921), eseistă și traducătoare. A fost redactor din 1970 și la Editura Univers, unde se edita revista condusă de Adrian Marino. 10. Marcel Duță - Problèmes du réalisme dans la littérature roumaine de l’entre-deux-guerres
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
Niculescu, încă din anii de studii, a considerat lectura ca fiind esențială în viitoarea sa activitate. Lecturile sale au fost vaste, pasionante, profunde și l-au motivat în investigațiile sale de istorie a artei, de istorie culturală și, evident, de estetică. Grație însușirilor și calităților sale biografice și intelectuale, Remus Niculescu s-a bucurat de prețuirea lui N. Iorga, Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Oprescu, Tudor Vianu, Constantin Noica și mulți, foarte mulți alții, care au consemnat în memoriile, jurnalele și
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
sugerând dialectica imprevizibilă a condiției umane. Festivalul de la Bran s-a încheiat cu recitalul susținut de Bobo Stenson Trio, actualmente formația-stindard a prestigiosului jazz produs în Suedia. Pianistul Bobo Stenson (n. 1944) își manifestă versatilitatea, să zic așa, din interiorul esteticii jazzului. Actualul grup condus de Stenson poate fi încadrat printre contribuțiile inconturnabile la rafinarea formatului pian/bass/baterie în jazz. Aliații pianistului în acest demers - compus din trei părți cvasiegale de creativitate - sunt: Anders Jormin (n. 1957), un contrabasist ce
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
câtorva lucruri urmând ca d[umnea]ta să te folosești de ele după buna d[umi]tale chibzuință sau să nu te folosești. Dacă te uiți în faimoasa noastră Enciclopedie la cuvântul Estetică, vei putea constata că sunt citate, în legătură cu estetica românească, fel și fel de nume, numai eu nu, deși dintre cei în viață, sunt singurul citat pe plan internațional. Din vechii esteticieni e citat numai Mihail Dragomirescu. Oare n-ar fi bine să citezi câteva păreri reproduse pe manșeta
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]