11,327 matches
-
Lacrimile, suferința sunt expresia stării abisale a iubirii; Cum străbăteau atât de greu/ Din jalea mea adâncă,/ Și cât de mult îmi pare rău/ Că nu mai sufăr încă." (S-a dus amorul...) Cea mai tragică suferință eminesciană: eterna întoarcere, evocată în postuma Bolnav în al meu suflet..., unde apare spaima supremă: renașterea sisifică identitară și în același spațiu și timp, de-a lungul întregii veșnicii exact invers față de viziunea lui Nietzsche care credea că renașterea a aceluiași este o supremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu abandonul în ciudata senzație că, izvor fiind, îți ești ție izvorâtor? Ce este ultimul său roman dacă nu robinetul deschis pentru a nu exploda cazanele sub presiune? Apa bolborosind, aruncând stropi de cristal pe zidul dur al realității, nu evocă bulversare, dramatism, negarea linearului pe traseul existentului? Sunt întrebări cărora le-a căutat mereu un răspuns în proza scrisă până la această oră, întrebări ce fac și acum să-i transpire abundent fruntea prelungită de chelia-i modestă. Oricât ar teoretiza
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
pace de la Utrecht și Rastatt (1713 și 1714). După moartea lui Ludovic al XIV-lea se va retrage definitiv din viața publică. 45 Louis de Rouvroy, duce de Saint Simon (1675-1755). Nobil francez rămas celebru prin Memoriile sale, în care evocă viața la Curte în timpul domniilor lui Ludovic al XIV-lea și a Regenței (1715-1720). 46 Pe numele său real François Marie Arouet, Voltaire (1694-1778), filozof, istoric, scriitor și dramaturg francez, a fost cel mai de seamă reprezentant al Iluminismului în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
unor fapte dintr-un trecut îndepărtat. Așa cum frumos spunea Liviu Rusu, „în climatul spiritual al culturii grecești din secolul al V-lea î. H., corespondențele stilistice din domenii diferite de artă sunt sensibile. Masivitatea și forța elementară a coloanei dorice evocă momentul și înfățișarea 41 tragediei eschileene”. bă Choeforele, sursă de inspirație pentru Sofocle și Euripide Sofocle și Euripide reiau subiectul din Choeforele, în care Electra apărea ca personaj secundar. La urmașii lui Eschil, ea devine însă personaj central, suflet vulcanic
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
modul în care Oreste și-a pierdut viața la Delfiă. Reiese din acest statut special al mesagerului că spusele sale sunt considerate de spectator ca fiind adevărate. Într-adevăr, se consideră că transmite întotdeauna adevărul în faptele pe care le evocă; totuși Pedagogul îi spune Clitemnestrei o poveste mincinoasă despre moartea fiului ei; cu toate acestea, regula adevărului nu este transgresată decât în aparență, deoarece planul (în care se înscrie acest discurs mincinosă este în mod clar expus spectatorilor încă de la
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
prefigureaz? astfel În opera eminescian?: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „ peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de ț?cere: Astfel, din vechiul Babilon, cetate „cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate / ?i pe ziduri uria?e mari gr?dini suite-n nori" (Memento mori), nu a mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i fantastic desen cosmic numit simplu, natura eminescian?: Borealismul, ca ?i neptunismul ?i uranismul (dac? accept?m aceast? terminologie), o form? de evaziune, specific romantic?, se particularizeaz? la Eminescu, prin câteva elemente. A?a sunt, de pild?, participarea moral?, ardenta evoc? rii, fascina?ia peisajului ?i, Îndeosebi, punerea viziunii sub un unghi filozofic." (Eugen Simion) De altfel, Eminescu Însu?i definea mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ochi ceresc ce contempl? via?a m?runt? a oamenilor („vecinie str? în? de fr?mântarea de pe p?mânt, trece ?i vede totul, dar la nimic nu ia parte" Schopenhauer), o Întâlnim În poemul cosmogonic „Scrisoarea I", În care este evocat momentul genezei când, din neclintita ?i „eternă pace a lumii" s-au n? scut, În valuri de lumin? spulberând „negura etern?" a Haosului, „lun?, soare ?i stihii", „colonii de lumi pierdute", universul Întreg, În care „noi, copii ai lumii mici
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian? „f?pturi selenare c?rora lumină lunar? le deschide o trecere c?tre realit??ile invizibile , pe care numai poezia le intuiesc" . Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg?sesc toate miturile crea?iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „... peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inund? sufletul Îndr?gosti?ilor: „E-un miros de tei În crânguri, Dulce-i umbră de r?chițu ?i suntem atât de singuri ?i atât de ferici?i! " În alte poezii, imaginea stelelor preș? rate pe pânză albastr? a cerului evoc? starea de lini?te ?i armonie originar?, aducând În suflet lumin???i pace: „ Cerul stelele-?i arăt?, Solii dulci ai lungii lini?ți! " (Povestea teiului) Coborât? din imensitatea cerului În razele de lumin? ale stelelor, aceast? stare de gra?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al p?durii, În care miresmele de ț?mâie se ridic? spre cer, luna aduce, prin imaginea ei de ou z?când peste cuibarul rotind al apelor, fiorul cosmogonic al Începutului lumii; trunchii „veciniei" ai copacilor poart? sub coaj? suflete, „evocând" cu a glasului lor vraj? „mituri" din timpuri str? vechi; izvoarele aduc, cu undele lor harnice, licurind printre pietre, apa vie ????toare de via?? ve?nic?. În acest ț?ram paradisiac, floarea albastr? devine un „atribut magic" , „umplând Întreaga lume
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii de o esen?? mai profund?, ce leag? via?a omului de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii de o esen?? mai profund?, ce leag? via?a omului de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm, este evocat? de poet ?i În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i. La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Abia în ultima vreme am dat, din întâmplare, peste câteva articole sub care se semnase. Pe urmă au venit fotografiile de pe Internet, pe urmă cutezanțele geografico-politicoideologico lingvistice, pe urmă postările de pe Facebook, pe urmă dialogurile cu oameni care l-au evocat ca membru al grupului de insurgenți ieșeni deciși să se bată cu stupizenia, mediocrația și previzibilul. Am recompus imaginea lui Dan - cu sau fără plecarea din țară, cu sau fără Europa Liberă, cu sau fără corespondențele bruxelleze pentru România liberă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vreme la un spital din Iași, ca apoi să se instaleze în comuna Lespezi, pe atunci în județul Suceava. „Răvașele unui doctor” au fost publicate în 1910 de Casa Școalelor și apoi reeditate întrun singur volum în 1924. „Răvașul Poporului” evoca întâmplări petrecute în satele Fălticenilor, demonstrând fie primejdia lecuirii băbești, fie meritele lecuirii științifice. Autorul caută să lămurească, să îndemne și chiar să mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
produsului respectiv, îl sprijină pe vânzător să-și segmenteze piața etc. Din punct de vedere legal, marca înregistrată asigură pro-tecția legală pentru caracteristicile-unicat ale produsului, pro-tejându-l de copiere. Marca este un concept complex, dificil de definit univoc. De aceea, vom evoca aici cele mai utilizate și operaționale definiții ale mărcii. Marca este considerată, în esență, un semn diferențiator, tangibil al unei companii, pe care aceasta îl utilizează în virtutea individualizării și identificării produselor și serviciilor sale în raport cu altele identice sau asemănătoare ale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Spre deosebire de ei, noi suntem mai realiști și considerăm că datoria noastră este să facem salariații să apere firmele respective, care îi vor răsplăti însutit pentru dedicarea contribuției lor. Procedând astfel, noi ajungem să fim mai sociali decât dumneavoastră"28. Am evocat acest mesaj celebru al managerilor de la Matsushita Electric Company deoarece prezintă o paradigmă de management care explică o parte din contextul care a făcut posibil employer brandul. Este vorba în el despre două sisteme de management, întemeiate pe valori distincte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al managementului de resurse umane. În aceste condiții, o abordare cât mai onestă a domeniului său de definiție, a constrângerilor teoretice, metodologice și a rezultatelor trebuie să se constituie într-un overview asupra tuturor aspectelor pe care tocmai le-am evocat. Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006 să devină din ce în ce mai cunoscut, mai ales prin faptul că multe companii mari au început să-l integreze în strategiile lor de business. Am evocat deja câteva studii care dau seamă de această evoluție a notorietății de început. Am adăuga în acest moment câteva date-mărturie privind gradul de popularitate. De pildă, evoluția prezenței conceptului pe Google certifică notorietatea în creștere. În anul 2001, se înregistrau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
destinatar cu exact conținutul pus de noi. Însă decodificarea mesajului reprezintă mult mai mult: un proces de negociere de semnificații, în cazul nostru o negociere între două enciclopedii de semnificații: a creatorilor mesajului și a angajaților, în calitate de receptori. Umberto Eco evocă o poveste pe care John Wilkins o spune în Mercury, or the Secret and Swift Messenger din 1641, poveste care explică foarte sugestiv subtilitățile procesului de decodificare, mai ales când este vorba despre lucruri noi precum a fost inventarea scrisului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un return of investment, crește gradul de satisfacție ale clienților, reduce costurile pe termen mediu și lung. Este totuși important să întărim ideea că așa-zisele intervenții aparent banale fac diferența. De pildă, iată o butadă extraordinară pe care o evocă Olins: "O echipă din care făceam parte efectua un studiu pentru o bancă portugheză. Una dintre colegele mele a vizitat o sucursală dintr-un orășel din nordul Potugaliei. Directorul de sucursală o aștepta bine pregătit. Ea l-a întrebat care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se asigure că nu ucide brandul, ignorându-i proprii oameni. În brandul de angajator, primul public este cel format din personalul organizației. În primul rând, echipa va gestiona brandul astfel încât angajații să creadă în el și să-l trăiască. Olins evocă o poveste a unui prieten care își dorea un Mercedes, poveste a cărei morală se sprijină pe cele afirmate mai sus: "A mers (prietenul, n.n.) la un dealer Mercedes zăngănind (metaforic vorbind) banii în buzunar. Dar omul de vânzări care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]