2,039 matches
-
Îngrijorat În 1881 de expunerea unor indigeni În cadrul expozițiilor sau târgurilor europene, iar În 1883, de reglementarea britanică ce permitea În Mozambic, sub pretextul angajării de lucrători liberi, practicarea unei forme de șerbie. Noi forme de exploatare? Unul dintre argumentele evocate cel mai adesea, fie pentru a se opune abolirii, fie pentru a-i amâna aplicarea, cum s-a Întâmplat În cazul legii de emancipare progresivă promulgate În Brazilia În 1871, a fost multă vreme argumentul economic, o asemenea măsură considerându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
M. Charolles, în 1978) patru reguli principale pentru cele două ipostaze ale coerenței: 1) metaregula de repetiție (necesară, dar nu suficientă, ca o secvență să fie coerentă), se actualizează prin: pronominalizare (transformarea în pronume a unui nume propriu sau comun evocat anterior: Vlad este un om consecvent. El.....); definitivare sau referință deictică: X a primit un premiu; premiul este...; premiul acesta nu e...; substituții lexicale vizînd varietatea gramaticală și stilistică: Din cauza lui copilul a rămas infirm. A trăit toată viața cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secvență anterioară sau un conținut deductibil din ea prin inferență. Contradicțiile inferențiale sau presupoziționale sînt extrem de rare, în schimb, cele enunțiative apar des în producțiile copiilor; 4) metaregula de relație, de natură strict pragmatică, implică aspectul că acțiunile și evenimentele evocate trebuie să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mulți locutori - reali sau reprezentați. În acest caz, negația nu mai marchează polifonia. Polifonia se manifestă în interpretarea discursului, prin mijloace lingvistice (lexicale, sintactice etc.) și pragmatice; ea se exprimă în funcție de gradul de integrare lingvistică a vocii sau a discursului evocat, de relația dintre locutor și enunțiatorii prezenți, de sursa sau de originea vocilor prezente și de rolul discursiv jucat de segmentul în cauză. Polifonia lingvistică se realizează prin elemente lexicale, ca verbele performative: a conveni, a pretinde, a afirma, precum și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metode și tehnici noi. Impune metoda limitării intervențiilor neurochirurgicale în teritoriile care deservesc funcții vitale ale creierului. Este părintele nerochirurgiei adaptate la funcția mentală. 37 Woolsey C.N. și colaboratorii au realizat hărți ale citoarhitecturii cortexului cerebral pe baza studiului potențialelor evocate, confirmând valoarea atlasurilor citoarhitectonice. 38 Neurobiologul Vilayanur Ramachandran are o serie de reflexii asupra întrebării: Ce anume îl face pe om diferit de celelalte animale?" Analizează cazuri izolate de bolnavi care cer să li se amputeze un membru sănătos, le
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
populată decît al doilea oraș al Thailandei. Două treimi din populația urbană a țării trăiește aici. Toate aceste caracteristici fac din Bangkok ilustrarea perfectă a orașului principal, în sensul lui Robinson menționat mai sus. Oricât de impresionante ar fi cifrele evocate, ele nu dau seama întru totul de însemnătatea rolului jucat de acest oraș. Într-adevăr, Bangkok tinde să monopolizeze ansamblul activității financiare și comerciale a țării. O mare parte din exporturi și din importuri e așezată sub controlul portului orașului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Wall Street, la Londra în City sau în Palatul Brongniart din Paris. Concentrarea de experți în programe de calculator este la fel de mare în Silicon Valley sau Bombay ca și în marile centre financiare. Există o contradicție teoretică între interpretarea fenomenelor evocate adineauri sub numele "societății informaționale" și o viziune întemeiată pe ideea unei "ierarhii a orașelor financiare". Configurația actuală a lumii financiare constituie o confirmare a ceea ce scria Manuel Castellis acum 15 ani: "Înalta tehnologie joacă un rol major în procesul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
orașe care adăpostesc cele mai importante instituții internaționale figurează 20 de centre financiare și 17 centre majore de congrese internaționale 19. Există totuși o anumită separație a funcțiunilor. Orașele nu joacă un rol important în toate domeniile. Birourile organizațiilor internaționale evocate au trebuit să fie repartizate între mai multe capitale, pentru a satisface anumite ambiții naționale. S-a dovedit astfel că e imposibil să eviți dispersarea sediilor diferitelor instituții ale Uniunii Europene în mai multe capitale. Multe dintre orașele care le
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
într-o zonă scripturală în care se interferează și se concurează epicul documentar iar istoria apare ca pretext, cu epicul ficțional, în care sunt activate situații și personaje cunoscute cu situații și personaje ce nu au o atestare fermă. Istoria evocată epic și simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unor aporii, a unor "înfundături". Nu pot fi dezlegate, n-au va să zică soluții: pot fi oare, totuși, ameliorate, lumea poate trăi cu ele fără a le scoate în față, neînvederându-le; cum să mai spun, deja neaprinzându-le? În eseul evocat mai înainte (care este, se înțelege, conștiința de sine a romanelor sale), Mihail Diaconescu remarcă, poate cam răstit pentru mintea slobodă și lenevoasă: "Așadar, cine este împotriva diverselor naționalisme europene este, de fapt, antieuropenist. Eludarea, evitarea aporiei sugerează aci Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deși înfierează, în mod argumentat, epoca lui Zombie, generația Coca-cola, utopia jeunesse, feluritele nume ale postmodernismului, totuși nu se poate abține să nu dedice trei capitole Postmodernismului înalt, cu referire adică la trăsăturile (pozitive, dacă ni se permite) acestei paradigme, evocate și invocate de diverse personalități precum Gianni Vattimo, Jacques Derrida ș. a. De la "gândirea slabă" la deconstrucția derridiană nu e decât un pas; pasul următor ține de transcendență, de numitul transmodernism. În acest punct trebuie să recurgem, odată cu scriitorul Codreanu, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
București, și , cum se întâmplă tot mai des astăzi, nu-i mai are grija bunicii ei. Cum s-au schimbat vremurile și o dată cu ele, și oamenii! Tinerii nu mai au grija înțelepților lor! Ce o fi conținând plicul cu biletul evocat? Cum îl știu eu pe profesor, nu numai didactic ci și un cunoscător om al vieții, tare cred că i-a spus viitorului călcător în lumea pământenilor, că niciodată esențiale nu sunt examenele la școală, ci cele din viață. Viața
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pierdută” de Dieter Stanzeleit, Fundația culturală Libra, 2007, în nr.18/2009, p. 2-4. *Carte frumosă - cinste cui te-a scris: Alexandru Tacu Zeletin - Omul interzis - un vehement protest anti-comunist, nr.1920/februarie 2010, p.18-20. *In memoriam, Mihai Munteanu, evocat doar de prieteni, nr. 19-20, 2010, p.28-29. 2.PAGINI MEDICALE BÂRL)DENE: *De la locuitorii antici ai Iașilor - Stema și sigiliul municipiului nr.122-123/2008, p.27. *Acum aproape 200 de ani - Doi scoțieni despre Bârlad, Vaslui și Iași, nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a contemporaneității, nr. 3-4 (79-80), 2012, p.70-74. *La Târgu-Mureș și în Harghita Despre Vasile Voiculescu, nr. 5-6 (81-82), 2012, p. 94-96. *Remember, Dumitru Alistar, nr. 7/8(83-84), 2012, p. 86-88. 9.LUCEAF)RUL Botoșani, fondată 2009. *Mihai Munteanu evocat dar rămas fără relații, nr.10, 2009, p.37. *Zilele Mihai Eminescu la Edmonton - Canada, anul 3, 2011. 10.CUVÂNTUL ADEVĂRULUI, revistă de spiritualitate ortodoxă și culturală românească, Edmonton - Canada: *Zilele Mihai Eminescu la Edmonton Canada, nr.1-2, 2011, p.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la cheltuielile publice, avute în vedere de art. 53 al legii fundamentale. Obligația de repatriere a valutei încasate, prevăzută de art. IV pct. 3 din Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 , nu intră, așadar, în sfera de reglementare a prevederilor constituționale evocate. Se pretinde, în fine, în motivarea excepției de neconstituționalitate, că prevederile contestate ale ordonanței în discuție se abat și de la prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, text potrivit căruia statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței
DECIZIE nr. 274*) din 26 iunie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 2, pct. 3 alin. 1 şi 2 şi pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată şi modificată prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118341_a_119670]
-
Cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se susține că, urmare modificării art. 330^1 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională trebuie să schimbe soluția pronunțată, urmează a fi respins, deoarece, așa cum s-a arătat, urmare modificării evocate, critică referitoare la text în redactarea inițială nu mai subzista și, deci, excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din cod a rămas fără obiect. Nici cel de-al treilea motiv de recurs, prin care se susține extinderea neconstituționalității art.
DECIZIE nr. 408 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118694_a_120023]
-
pe acest cuvînt, răspundem excesiv la semnale, stația Galbeni primii care au luat inițiativa să pună puieți pe DN 2 la patru benzi, copacii rași pe sute de kilometri, Romanul prin furnal, soarele roșu cadre din geamuri, umblă, bazin, înot evocate, solidarizarea de grup, agitație, gata să încheie povestea studențească, 30 de ani cu slujbulița lor, 50 de ani cu țintirimul, Mircești afară pe o portiță narativă, gest nevrotic în condiții de stres, în alt compartiment ultimele semne ale zilei solare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la construcție instituțională frenetică la retragerea subită a finanțării" (p. 148). Un episod remarcabil merită evocat pentru a depicta calea politică ezitantă adoptată de elita guvernamentală cu privire la educația publică. Legea instrucțiunii din 1864 prevedea înființarea de școli "în fiecare comună rurală". Pentru a escamota această prevedere fără a o și viola în mod fățiș, conservatorii aflați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exprimă, cred, cel mai bine această unitate originară a faptului de a rosti, gândi, făptui 3; în mod direct, el exprimă primele două acte, indirect, pe cel de-al treilea. Logos-ul desemnează nu doar situația ființării omenești anterioară evenimentului evocat, ci și ipostaza pe care au căpătat-o cele trei fapte (a gândi, a rosti, a făptui) în unitatea lor dominată, totuși, de gândirea formală -, după eveniment. E drept, situația anterioară acestuia corespundea logos-ului ca atare, întreg (originar), neîmpărțit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aflate în "muzeul" istoriei filosofiei (ceea ce se va chema, în demersurile din lucrare, "gândirea-positum), sunt preluate de "subiectul" filosofiei (gânditorul) așa cum în genere subiectul cunoașterii își preia obiectul. Dar este vorba, în recunoaștere, despre un alt "subiect" decât acesta tocmai evocat și, desigur, despre un alt "obiect" al său, dacă acceptăm convențiile terminologice ale filosofiei moderne; și, până la un anumit punct, în aceasta nu se află nici un pericol. Dictatura judicativului este, așadar, un fenomen filosofic. Dar nu poate fi trecută cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tradiției eficace corespunzătoare istoriei filosofiei și numai dacă datul și nimicul nu sunt preluate și prelucrare ca și cum nu și-ar aparține, sau ca și cum ele nu ar fi posibile prin același "act aperceptiv", kantian vorbind. Înainte de momentul clasic al filosofiei vechi evocat mai sus și de momentul istoric al sofiștilor, problema naturii obiectului cunoașterii fusese rezolvată direct, fără intermedierea unor interogații vizând elemente, aspecte etc. ale activității de cunoaștere. Obiectul cunoașterii veritabile nu poate fi decât ființa (ceea-ce-este); deși ființa nu apare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă în altceva, în așa fel încât condiționările pe care în mod firesc principiile le transmit către știință să capete o altă "natură", să-și piardă caracterul formal? Ce se întâmplă, de fapt, cu această problemă la Aristotel, în contextul evocat? Se întrevede deja elementul lipsă din această "formulă" a condițiilor științei: este vorba despre adevăr. Toată cercetarea lui Aristotel are sensul formulării condițiilor de posibilitate ale adevărului. Dintre toate "facultățile" cunoașterii opinia, raționamentul, știința și intelectul intuitiv doar acesta din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofului, legăturile lui cu alți filosofi etc. Toate acestea pot ține de o anumită "structură judicativă", care generează judecățile de valoare; ele țin, neîndoielnic, de "forma" judecată și de actele sale propriu-zis constitutive. Raportată la judecățile de valoare, structura judicativă evocată constituie "fenomenul originar". Potrivit unor termeni introduși la începutul lucrării, aici ar fi vorba, totuși, despre "originea non-originară" a gândirii, rostirii și făptuirii. Dar însăși structura judicativă are o anumită ierarhie a elementelor; fenomenul ei originar este timpul (care apare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur, un fel de "lume" a acestora. Dar date fiind toate acestea, ne putem întreba dacă nu sunt posibile și alte căi către faptele non-judicative, în afara celei corespunzătoare tematizării nimicului. Și, mai mult, nu ar trebui, pe baza experimentelor filosofice evocate mai sus, să încercăm să scoatem ideea preeminenței umanului de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
către față", dar și de către J. L. Marion în contextul operării "reducției erotice", sau de către Chr. Yannaras în conceptul "persoanei". Într-un sens apropiat de cel precizat aici, dar contextualizat filosofic-cultural, tematizări ale reciprocității mai găsim la Gadamer, în conceptul, evocat deja, al "conștiinței eficacității istorice", de asemenea la Luigi Pareyson, în "teoria" sa asupra "ontologiei libertății". Nu este vorba trebuie întărită ideea despre acte strict judicative de constituire a Celuilalt. Problema reciprocității este prezentă, desigur, în toată istoria filosofiei, însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]