2,561 matches
-
lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți o subcultură (de exemplu, subcultura romilor, a artiștilor, a oamenilor de afaceri etc.) și prezentați specificul ei în cadrul culturii române. 12. Ce schimbări ați perceput în cadrul culturii române după 1989? Exemplificați și comentați. 13. Prezentați rezultatele contactului dintre cultura română și o altă cultură. 14. Comentați următoarele definiții ale culturii: Cultura este acel întreg complex care include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, obiceiurile, precum și alte abilități și deprinderi dobândite de om
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în final, a unei concluzii (A+B+C+D→E). Tiparul deductiv se bazează pe exprimarea ideii generale, a tezei la începutul textului, urmând ca aceasta să fie detaliată ulterior în cadrul discursului (A→B+C+D+E). Următoarele două texte exemplifică, primul, tiparul inductiv, cel de al doilea, tiparul deductiv: În cea mai mare parte, producția este asigurată de China. Nu suntem încă siguri de reacția Guvernului. Efectul reclamelor TV nu este în totalitate previzibil. Problemele ar trebui tratate cu oarecare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-o într-atât încât să apară mai aproape (Papadima, 1936-1938/1995, p. 34). Sau: E interesant de subliniat același veșnic amestec specific de concret și abstracție, de tragic și de liniște măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își exemplifică afirmațiile prin contaminarea spiritului religios de superstiții puternic ancorate în realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a produce un discurs pe care îl crede pe placul publicului) și unul negativ (destructurează discursul); folosirea tracului în beneficiul discursului este unul dintre elementele fundamentale în dobândirea abilității de a vorbi în public. Distincția emițător/sursă poate fi exemplificată astfel: emițătorul jurnalului de la ora 19:00, difuzat pe PROTV, este Andreea Esca; sursa este postul PROTV, adică instituția care a organizat transmiterea știrilor cu un anumit conținut și reflectând un anumit punct de vedere, precum și emiterea știrii într-un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unei perioade de gestiune asupra elementelor de activ, a datoriilor, a capitalurilor proprii, a veniturilor și cheltuielilor entităților. În literatura de specialitate, acest concept a cunoscut mai multe definiții, dintre care amintim: ~ procedeu specific al metodei contabilității prin care se exemplifică la un moment dat modificările, în sensul creșterii și al descreșterii elementelor patrimoniale în decursul unei perioade de gestiune; ~ componentă de bază a sistemului contabilității în partidă dublă, iar sistemul de conturi servește la înregistrarea tranzacțiilor și altor evenimente care
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
când se înregistrează operații care generează modificări în volumul activelor și pasivelor. Varietăți de fundamentare ale patrimoniului EGALITĂȚI CONTABILE + A (D) = - A (C) - P (D) = + P (C) + A (D) = + P (C) - P (D) = - A (C) Pentru a înțelege dubla înregistrare, exemplificăm o operație economică dintre un furnizor și un client, între care intervine un schimb de mărfuri și bani. Societatea comercială A are calitatea de furnizor, iar societatea comercială B are calitate de client în cadrul următoarei operații economice: SC A vinde
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
informațiile desprinse din analiza contabilă. Acesta ia naștere prin adăugarea la formula contabilă a informațiilor legate de data la care a avut loc operația economico financiară, natura acesteia și documentul justificativ care o atestă. Pentru a înțelege cele enunțate anterior, exemplificăm cu următoarea operație: În data de 17 decembrie N, se achită suma de 2.000 lei unui furnizor de materii prime, plata făcându-se în numerar, cu chitanță emisă de furnizor. Analiza contabilă: 1) natura operației economice: ~ plata unui furnizor
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
au permis managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și în transmiterea lor atât ca un diseminator, cât și ca un „purtător de cuvânt”. Din această categorie putem exemplifica: • rolul de monitor - implică examinarea mediului în organizarea culegerii informațiilor, vizând schimburile, oportunitățile și problemele care pot să afecteze firma (contactele formale și informale dezvoltate în rolul de legătură sunt folosite deseori aici); managerul unei organizații receptează informațiile relevante din
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care dintre funcții și în ce context sau situație sunt aplicate. 2. Analizați (după caz, elaborați) enunțul de misiune al instituției/organizației în care vă desfășurați activitatea și evidențiați aspectele specifice unui astfel de enunț, așa cum au fost prezentate și exemplificate în teorie. 3. Cum puteți concretiza funcția de organizare în cadrul unei organizații/instituții școlare pe care o cunoașteți și despre care aveți suficiente informații privind organizarea internă? 4. Pornind de la caracteristicile și funcțiile managementului resurselor umane în serviciile educaționale, identificați
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
artistei Orlan, încearcă să vadă existența tehnoculturală ca pe o dimensiune estetic-ideologică, socială și politică. O a doua premisă este că hipervizibilitatea corpului în contextul spectacolului media se înscrie în tendința de a vizualiza totul, inclusiv invizibilul. Această tendință este exemplificată prin instalațiile de realitate virtuală ale artistei Char Davies sau prin organismele transgenice ale artistului Eduardo Kac. Dimensiunile sociale și etice ale tehnoculturii sunt adăugate regimului estetic al reprezentărilor artistice în contextele în care posibilele utilizări ale tehnologiei schimbă percepția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru a demonstra contradicțiile inerente noului curent de gândire, iar pe de altă parte pentru a sugera o cale de mijloc: postumanismul moderat-critic, realist-pragmatic. Atât identitatea avatarică, cyborgică, cât și cea transgenică (ilustrată prin arta transgenică a lui Eduardo Kacă exemplifică un imaginar tehnocultural postuman în cadrul căruia se perpetuează deopotrivă trupul și conștiința umane, în același timp în care acestea sunt restructurate și reformulate în noile contexte ale vieții și ale culturii. Prin urmare, promovarea unui discurs postuman temperat și circumspect
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale umanizării, de victimizare și de sclavie (precum numeroasele exemple din suita de literatură și cinematografie cyberpunkă. Cel de-al doilea model, al „cyborgilor printre noi”, model pentru care mașina computațională este o extensie a trupului și a minții, este exemplificat de fizicianul Stephen Hawking prin prezența sa fizică virtualizată, prin vocea protezică care îi asigură o teleprezență vocală electronică, atât în apropierea sa, cât și la distanță, prin scrierea la ordinator în vederea comunicării gândurilor sale. Omul de știință, paralizat într-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sens uman prin constituirea cybersistemelor, funcționale și postevolutive, înseamnă, în cadrul discursului artistului, obținerea nemuririi și dispariția nașterilor biologice. Prin înlocuirea în mod hipertehnologic a organelor umane nefuncționale, conceptul vieții este extins până la desființarea noțiunilor umane de naștere și de moarte. Exemplificând idealul de transcendență prin intermediul tehnologiei, discursul stelarcian aderă la transumanism (vezi capitolul al treileaă. Postexistența substituie „părțile” (foste organeă afectate cu alte „părți” funcționale, astfel că cyborgul teoretizat de Stelarc posedă capacitatea de teleperformativitate și „reactivare” în procesul de adaptare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și corpul avataric" Dacă corporalitatea protezică sau cyborgică poate fi ilustrată prin acțiunile tehnoartistice ale lui Stelarc, identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată prin operele de „artă carnală” ale artistei Orlan. Arta de tip performance corporal a artistei Orlan, începând cu anii ’90, se bazează pe o serie de operații ale chirurgiei estetice și pe reprezentările media corespunzătoare. Artista își re/sculptează look
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca la o arenă spațial-temporală în care unui model mintal sau unor constructe abstracte li se poate da întrupare virtuală în trei dimensiuni, care apoi poate fi explorată chinestezic, sinestezic prin imersia întregului corp și prin interacțiune (Davies, 1998, onlineă. Exemplificând această concepție, „Osmose” (1995Ă este o instalație de tipul realității virtuale, produsă la Sofimage între 1994 și 1995 și prezentată în Australia, San Francisco, Canada, Londra, New York etc. Aceasta construiește un spațiu virtual imersiv cu ajutorul graficii digitale tridimensionale, stereoscopice prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
compararea savantului cu campionul și remarcă o distincție alarmantă: în timp ce sportivul este perceput ca un aventurier care își joacă propriile limite fizice, cercetătorul de laborator riscă integritatea întregii umanități din zilele noastre, aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile prin cazul unui australian bolnav de cancer care și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care să stipuleze că angajatorul trebuie să fie curtenitor sau decent. Însă sunt anumite legi care interzic un anumit tip de maltratare în anumite condiții”. apud HYPERLINK "http://www.timslaw.com/hostile-environment.htm" http://www.timslaw.com/hostile-environment.htm). Să exemplificăm argumentul lui Willoughby. O femeie contactează un avocat cu următoarea problemă: „Sunt angajată de cinci ani în firmă. În primii doi-trei ani, superiorul meu a devenit din ce în ce mai insuportabil, încurcând toate lucrurile și amenințând pe toată lumea cu concedierea pe motiv că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
deoarece pe lângă costurile variabile (direct și proporțional cu cantitățile de produse), costul de producție trebuie să includă și pe acelea cu regia (costuri fixe, deoarece ele nu variază direct proporțional cu volumul produs) și obținerea unui profit. Am putea să exemplificăm costurile asociate unui produs fabricat și prețul final al acestuia, dar, după cum se știe, costul de producție al unui articol depinde și de alți factori decât costurile de producție propriu-zise, adică decât costurile implicate în procesul realizării bunului respectiv. Deci
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
primul dintr-o serie de astfel de focus grupuri pe care dorim să le organizăm. Aveți sfaturi care ne-ar ajuta să îmbunătățim calitatea interviurilor?”. Întrebări care îi implică pe participanțitc "Întrebări care îi implică pe participanți" Până acum, am exemplificat doar tipuri de întrebări care îi determină pe oameni să vorbească. În afară de aceasta, le cerem participanților să mai facă și alte lucruri - să întocmească liste, să deseneze, să corecteze, să taie și să rearanjeze, să dezbată. Există mai multe beneficii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
alte persoane își varsă nervii. Focus grupurile nu sunt întâlniri publice, deoarece prezența publicului este incompatibilă cu unele trăsături esențiale pentru eficiența focus grupului, cum ar fi omogenitatea participanților, crearea unei atmosfere degajate și numărul limitat de participanți. Pentru a exemplifica dificultățile care pot apărea, vom expune o întâmplare dintr-o comunitate suburbană. Consiliul Municipal dorea să construiască o nouă remiză de pompieri. Cea existentă necesita reparații majore. Reparațiile la clădirea veche ar fi costat mai mult decât construirea uneia noi
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să asculte ce au de spus ceilalți, dar apoi să își exprime și punctul lor de vedere. Tinerii pot comunica pe mai multe planuri, cum ar fi arta, teatrul, desenul, muzica și visurile lor. Întrebările care le cer tinerilor să exemplifice răspunsurile prininterpretare fizică, prin povești sau prin crearea unui obiect pot avea un foarte bun potențial. Și întrebările diferă, în sensul că sunt mai puține. În loc de numărul standard de zece-douăsprezece întrebări, puteți pune între șase și opt întrebări. O perioadă
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cazul analizei pe baza bilanțului contabil. footnote>. De multe ori, în funcție de obiectivele analizei, se pot avea în vedere corecții ale acestor posturi bilanțiere. Corecțiile pot privi atât transformarea valorilor contabile în valori de piață, dar și alte aspecte, după cum vom exemplifica în continuare. Aceste corecții pot fi determinate de necesitățile (obiectivele specifice ale) analizei, dar și de interesul stakeholderului interesat de această analiză. Astfel, de exemplu, analiza poate fi orientată cu predilecție spre evidențierea modului în care sunt finanțate activele de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cei care beneficiază de pe urma sectorului public și cei ce plătesc pentru bunurile și serviciile furnizate de el. Analiza creșterii sectorului public se poate face în funcție de nivelul de dezvoltare economică și de dimensiunea cheltuielilor publice. Creșterea în funcție de dimensiunea cheltuielilor publice este exemplificată de legea lui Wagner. Aceasta stipulează că nivelul de creștere a cheltuielilor din sectorul public este direct proporțional cu nivelul dezvoltării economice (Peters, 1995, p. 23). Wolf (apud Dollery și Wallis, 2002, p. 181) identifică cinci cauze pentru care statul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și Dachau și apreciind că nu s-au petrecut masacre ca în lagărele fasciste, conchide că torturile din pușcăriile comuniste câteodată le-au întrecut pe acelea din lagărele morții. Și în ceea ce privește muncile la care erau supuși deținuții în lagăre, autorul exemplifică lagărul de la Periprava unde” nenorociții de deținuți sunt puși la cele mai grele munci”. In ultima perioadă a detenției, pentru a primi pachete, deținuții trebuiau să facă norma care era deosebit de mare pentru niște oameni nemâncați, care arătau ca niște
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
când/ lumea ta, lumea noastră, abia răsăreau". Citat după Dan Grigorescu, "Direcții în poezia Secolului XX", pag. 200, Editura Univers. 2 Poeții cântă mâna ca simbol al purității, al revoluției, mâna creatoare (Rimbaud, Mallarmé, Arghezi etc.). 3 Idee comentată și exemplificată în studiul introductiv. 1 Marian Popa, "Dicționar de literatură contemporană", Editura Albatros, 1971, pag. 19. 2 Eugen Simion, "Scriitori români de azi", Cartea Românească, 1974. pag 160. 3 Mircea Martin, "Generație și creație", E. P. L., 1969, pag. 48. 4 Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]