170,261 matches
-
pace. Mă cuprinde o stare de nervozitate care se împrăștie prin tot corpul. Îmi invadează fiecare nerv. Nu pot sta nici două minute într-un loc. Îmi trec prin cap tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. - De exemplu? - Nu știu dacă aș fi capabilă să recunosc și să povestesc. - Curaj! Dacă ai nevoie de un duhovnic căruia să i te destăinui, mă pot substitui eu acestuia. Știu să-i ascult pe cei ce mi se spovedesc. - Nu cred
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_noaptea_de_stan_virgil_1346666816.html [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
în care se află, consideră că este îndreptățit să facă excepție de la regulă, furând, la un nivel mai mic, doar pentru că se fură și la nivele mai mari. Dar să vedem, totuși, care este adevărata excepție de la regulă. Să luăm exemplul haiducilor de odinioară, care furau de la bogați pentru a da săracilor. In această situație, având în vedere că bunul furat nici măcar nu era însușit, ba chiar mai mult, prin acest fapt se realiza și un lucru pozitiv, căci saracii primeau
EXCEPŢIILE CELOR ZECE PORUNCI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Exceptiile_celor_zece_porunci_paul_gheorghiu_1392393121.html [Corola-blog/BlogPost/364050_a_365379]
-
de aur, ornate cu giuvaerurile corespunzătoare, care cântăresc adesea multe kilograme. Cu siguranță, suveranii și războinicii din realitate ar fi crăpat de ciudă la vederea imitatorilor lor de astăzi, adevărați eroi de film istoric. Dar cine poate verifica dacă, spre exemplu, porfira și vizonul voievozilor din filmele lui Sergiu Nicolaescu au avut un corespondent real în rutina Curților Princiare? Se zvonește că ar exista o concurență acerbă între echipele care se întrec an de an în fast și splendoare. O adevărată
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la sfârșitul veacurilor celor pământești - este unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile Moldovei, Basarabiei, Bucovinei și, până la sfârșitul veacurilor, a întregii Țări Românești, exemplu de demn urmat pentru noi în așezarea corectă și autentică a Bisericii în relația cu societatea actuală atât de supusă presiunilor secularizării și relativizării oricăror valori morale. Și aici, la loc de frunte este așezată și numărată Mănăstirea Putna, de
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
alte cuvinte prin recunoașterea și mărturia propriei noastre legături pe care o avem cu Tradiția Sfinților Părinți ai Bisericii. Deoarece numai Sfinții sunt purtători substanțiali, autentici și adevărați mărturisitori ai Ortodoxiei. Dat fiind faptul că mănăstirile - cum ar fi spre exemplu (și) sfânta mănăstire Dealu din apropierea vechiului scaun al Țării Românești a Târgoviștei - ca mijloc de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea va fi, în cele
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
România post-decembristă o evoluție care se caracterizează prin tendințe de armonizare a politicilor sociale, precum și de înțelegerea clară, corectă a rolului și a locului deținute de către cei doi parteneri în lucrarea comună de slujire a poporului nostru. Cu siguranță că exemplul Sfântului Ștefan cel Mare este de mare folos pentru Biserica noastră, cea luptătoare a lui Iisus Hristos, în demersul ei permanent de mărturisire a cuvântului dumnezeiesc. Dintr-o atare perspectivă, Statul este arealul în care slujitorii Bisericii sunt chemați să
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
care a omorât 70.000 de oameni. Am supraviețuit în „triunghiul vieții", care a existat fratelui meu. Prietenii mei, care au nimerit sub pat și sub mese, au fost zdrobiți și omorâți. (dă mai multe detalii, nume, adrese, etc.). Sunt exemplul viu al „tiunghiului vieții”... A (re)prezentat, Ovidiu CREANGĂ 4 martie 2012 La 35 de ani de la Cutremurul din București Referință Bibliografică: Ovidiu CREANGĂ prezintă: REMEMBER BUCUREȘTI 4 MARTIE 1977 / Ovidiu Creangă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_prezinta_remember_bucu_ovidiu_creanga_1331090376.html [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
s-au putut bucura seara de concerte de jazz sau folk și de one man show-uri. Expoziții diverse Vernisajele au fost numeroase, prilej de întâlnire cu artiști din diferite zone ale artei și de facturi diferite. Galeria Habitus, de exemplu, a găzduit expoziția „Vitralii”, a lui Morvay Antal și Morvay Krisztina - Komárno, tată și fiică din Slovacia, prilej de încântare pentru mulți. Și mai interesantă ni s-a părut expoziția „Projekt 4”, din același spațiu, „Expoziția Tinerelor Talente din Transilvania
Ars Hungarica, despre farmecul unei culturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1244/ars-hungarica-despre-farmecul-unei-culturi [Corola-blog/BlogPost/99818_a_101110]
-
de Finanțe, nu există o linie coerentă și un set de politici clare pentru combaterea crizei. În loc să fie stimulate firmele, pentru deblocarea economiei, acestea au fost obligate să plătească un impozit minim, în plină criză economică. Or, acesta este un exemplu foarte bun de măsură prociclică, adică exact ceea ce nu se face pe timp de criză. - În calitate de șef al Partidului Social Democrat, cum ați defini pe scurt, parteneriatul cu Partidul Democrat Liberal? - Un parteneriat necesar pentru România, într-o perioadă extrem de
CUM SE VEDE ROMANIA DE LA WASHINGTON? INTERVIU CU MIRCEA GEOANA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 by http://confluente.ro/Cum_se_vede_romania_de_la_washington_interviu_cu_mircea_geoana.html [Corola-blog/BlogPost/344295_a_345624]
-
la autoritatea suverană. Iar când pun întrebarea “ce ar trebui să ne îngrijoreze”, mă refer la faptul că trăim acum toți sub spectrul unui univers tehnologic care ne va elibera pe toți către nimic. Căci universul tehnologic, așa cum este de exemplu universul Computer, conectat la generatoarele electrice cu fir, prin “lampa lui Lenin”, în mod sigur ne va elibera către nimic. Voi încerca să explic acest lucru într-o foarte scurtă istorie. Arta de a trăi fericiți, și implicit de a
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
trei ministere de bază menționate mai sus. Părerea mea este că, aceste trei grupuri de creatori de idei, în orice zonă ar fi, la nivel social-planetar, este absolut necesar să comunice între ei și chiar să locuiască undeva împreună, de exemplu într-o “Cetate virtuală a oamenilor viitorului”. Acolo, cu arme și bagaje și cu trusa de instrumente la purtător, împreună, să inventeze, să conceapă și să elaboreze un Proiect-pilot prin care să putem uni în final Orientul cu Occidentul, Europa
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
fără morți”. De ce consider eu că este nevoie de continuarea unui experiment artistic prin Arta-transformării, la nivel social-planetar: 1. Pentru că există pericolul unui dezastru ecologic la nival social-planetar, în cadrul universului tehnologic construi diabolic pentru a elibera oamenii către nimic. De exemplu, scăpă un microb sau un virus în sistemele moarte și reci, în angrenajul social-planetar al capitalului politic și economic despre care am vorbit mai sus; scapă în universul Computer un astfel de virus capabil de autoreproducere, și crează haos și
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
fără combustibil pentru a transporta sute de milioane de oamenii din zonele afectate de calamitate? 2. O revoltă a oamenilor viitorului, programați din neștiință de niște arhonți criminali (ET-X-Y-Z) implicați în războiul de epurare genetică, prin experimentele lor periculoase; de exemplu, prin “implanturile uterine” de embrioni umani amestecați cu embrionii de extratereștri reptilieni Anunnaki, ar putea grăbi sfârșitul lumii într-o singură generație de astfel de roboți “automate ale morții”, cum bine îi numea în scrierile sale Ioan Petru Culianu. 3
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
creație de idei în cadrul căruia să funcționeze un Istitut privat de semiotică și desing interior și desing urban pentru peisagistică. Chiar dacă ar fi o muncă semititanică pentru a înființa acum din resurse propri această Casă a creației de idei (de exemplu, în București sau undeva în Parcul Național “Piatra Craiului” din Munții Bucegi), vă propun, printr-o muncă de voluntariat, să organizăm împreună o licitație de artă de caritate pentru a înființa această Casă de creație de idei. (Eventual această licitație
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
sofisticat. Arta de a vinde obiecte de artă contemporană nu e dată oricui, este nevoie de publicitate specială și de “samsari” care știu bine cum să le introducă în circuitul valorilor universale. Am citit pe internet că un englez, de exemplu, care își permite să cumpere o mașină de 100.000 de lire, cumpără și artă de un milion de lire. Ar fi cazul să se întâmple și la noi în România lucrul acest lucru. Vă mulțunesc pentru atenția acordată! sculptor
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
de român, dar când aud laude nejustificate sunt mâhnit; trebuie să fim realiști și să nu ne atribuim alte calități, decât pe cele cu care, într-adevăr, ne putem evidenția între alte nații”. În susținerea convingerilor sale mi-a dat exemplul japonezilor, care își învață copiii că de fapt, ei nu au nimic în afară de mintea pe care trebuie să și-o valorifice la maxim: Tot ce aveți este inteligența voastră, mergeți la școală cât mai departe, studiați, învățați, pregătiți-vă... Afirmă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
grijă de valorile noastre și să ne evidențiem prin fapte și realizări remarcabile între toate popoarele acestei lumi”. „Românii sunt isteți, prind repede totul, sunt descurcăreți, cu alte cuvinte”- îmi spunea adesea nea Mitică - și continua prin a-mi da exemple din România zilelor noastre, făcând referiri la ceea ce se petrece în țara pe care a părăsit-o acum 63 de ani... Nu agreează acest subiect, ar fi preferat să rămână cu imaginea României lui de-atunci... când era bine. Niciunui
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
de câștigat cu un astfel de comportament, grație bunului simț de care a dat dovadă. „Eu îți spun un lucru, tu faci cum vrei, dar e bine să știi mai multe limbi străine, învață franceza!” și mi-a dat un exemplu: mi-a povestit cum un francez care a plecat în Africa a dus cu el un arbore. Când a spus unei persoane importante din conducerea acelei țări că dorește să planteze arborele acolo, răspunsul pe care l-a primit a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
dacă ar fi s-o ia de la început. Mi-a răspuns fără să stea pe gânduri: „Aș învăța o meserie! Mi-ar plăcea să fiu bucătar. Toată viața am regretat că n-am făcut-o atunci când am avut ocazia, de exemplu în Franța, la Paris, puteam învăța de la Paul, tatăl prietenei mele de-atunci”. N-a avut o meserie dar a fost un norocos: a întâlnit mulți oameni de la care a avut ce învăța, felul lui de a fi l-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
îmi întărește convingerea că americanii dețin rețeta succesului: America is the Land of the freedom and the home of the brave, nu este o vorbă în vânt, ci are un sâmbure de adevăr. Și aș mai putea da încă multe exemple din viața lui Dumitru Sinu în care, într-adevăr norocul i-a surâs. Acest ultim hotel l-a dobândit cu un alt mare noroc: era în California când agentul său imobiliar i-a telefonat spunând că are o ofertă foarte
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
sufletește și să primească hrană spirituală. Părintele Arhimandrit Ioan Negruțiu a ostenit zeci de ani în ogorul Bisericii, a format multe generații de slujitori ai altarelor, a semănat cuvântul lui Dumnezeu, cu multe chinuri, mai ales în detenție, îndeosebi prin exemplul vieții sale, dar nu a lăsat lucrări teologice, cu excepția dialogului avut cu Părintele Ioanichie Bălan, publicat în cunoscutele "Convorbiri duhovnicești", și a tezei de licență: Concepția creștină despre martiriu în primele trei secole", notată cu 9,00, adică mențiunea "cum
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
corporatistă în industria tutunului și să se dedice “clean businessului“ pe care l-a fondat. „Cred că ar trebui să oferim cu toții mai multă atenție sănătății prin metode de prevenție care să ne ferească de ipostaze mai puțin fericite. Spre exemplu, primul meu contact cu un centru detox a avut loc la îndrumarea acelor medici din Chicago și Milano care mă aveau sub supraveghere“, mărturisește antreprenoarea, cu precizarea că „am realizat atunci că detoxifierea regulată a organismului nu este o «fiță
Noua terapie care promite să te scape de kilogramele în plus by http://uzp.org.ro/noua-terapie-care-promite-sa-te-scape-de-kilogramele-plus/ [Corola-blog/BlogPost/93114_a_94406]
-
sfințeniei, dar și lucrarea misionară a mănăstirilor care, în cadrul centrelor și așezămintelor pastorale construite în apropierea vetrelor de sihăstrie, organizează activități și tabere pentru copii și tineri, întâlniri cu teme duhovnicești, susțin activitățile sociale din spitale, penitenciare. Prin toate aceste exemple, suntem încredințați că „monahismul românesc cu resursele sale poate ajuta în continuare societatea românească în evoluția ei spirituală, de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor”. Câteva concluzii și încheierea În concluzie, „parcursul istoric al parohiei dept comunitate creștină și
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454064163.html [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
corect și mulțumitor transmis de manualele de religie care sunt folosite în prezent? Bogdan Tătaru-Cazaban: Am văzut și manuale bine întocmite. Deși nu sunt un specialist în pedagogie religioasă, cred că este loc de mai bine. În orice caz, decontextualizarea exemplelor asupra cărora s-a insistat până acum în presă trebuie să fie luată în calcul atunci când formulăm o judecată. Din punctul meu de vedere, manualele de educație religioasă ar avea tocmai rolul de a pune în valoare, în contextul spiritualității
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_bogdan_tataru_cazaban_despre_relatia_dintre_politica_si_religie.html [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]