3,476 matches
-
interferînd în fiecare clipă cu conștiința conștiinței, stimulînd-o, modificînd-o"43. Cuvinte de poet, lucru firesc pînă la urmă pentru cel care a debutat cu un volum de poeme 44. Am ajuns la concluzia că fascinația pe care lumea artelor o exersa asupra lui Lupasco se explică prin faptul că picturile lui Benrath sau Appel ilustrează existența reală a universului biologic, în vreme ce acelea ale lui Dali sau Mathieu ilustrează existența reală a universului psihic. Ele fac vizibile universurile ascunse ale logicii contradicției
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
observe integrarea in mediul școlar cu foarte multă atenție pentru ca cei neintegrați vor fi respinși sau au risc mare de abandon, delicvență, probleme emoționale. De aceea, căutați să-i sprijiniți în acțiunile lor, ghidați-i verbal și lăsați-i să exerseze. Ajutați-i să inițieze o conversație, să formuleze o cerere, să respecte regulile. In timp ce vorbiți cu ei păstrați contactul vizual si căutați să ignorați comportamente problematice, acordând atenție comportamentelor pozitive. Dezvoltarea cognitiva si sociala este direct influențată de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
simte .......... deoarece .......... . Eu azi mă simt .......... deoarece.........” Exercițiul continuă până când, în lanț, se ajunge la primul copil. 9. MI-AR PLĂCEA... Scop familiarizarea copiilor cu modul de comunicare asertivă atunci când doresc să se joace cu jucăria altui copil. Copiii vor exersa moduri de adresare asertivă în diferite situații: „Mi-ar plăcea să facem schimb de jucării”; „M-aș bucura dacă ai dori să ne jucăm împreună.” 10. JOC DE ROL : „EU șI CELĂLALT COPIL” Scop conștientizarea copiilor asupra diferitelor situații de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
sunt oferite unui Iepuraș uriaș, de pluș, care le pune în coșuleț să poată îndrepta și alte greșeli de care poate mai află! 2. HAI LA DRUM, DAR NU ORICUM...(ÎN VIZITĂ LA...) Obiectiv: Copiii vor fi provocați: să-și exerseze un comportament civilizat în locurile publice. Strategia desfășurării: educatoarea are două palete, una verde și una roșie pe care le folosește înaintea unei deplasări la o expoziție, înaintea unei vizite etc. Pe fiecare paletă sunt inscripționate reguli stricte pe care
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
dori etc.; intră în rolul medicului stomatolog care s-a purtat frumos cu el când a avut probleme cu un dinte; joacă rolul unui personaj din desene animate, din povești; actualizează rolul constructorului de case; ,,este" domnul educator/doamna educatoare; exersează rolul de sportiv care participă la un concurs foarte important; pune în practică, în cadrul activității, rolul de creator de modă etc. 6.3.17. Lucrarea practică Lucrarea practică este metoda didactică neasociată cu precădere activităților de educare a limbajului, însă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
române de unde necesitatea activizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului; * ca emițător, copilul: repetă fragmentele/întregul text după educator/educatoare; încearcă să reproducă nu doar conținutul propriu-zis, ci și expresivitatea, muzicalitatea acestuia; se implică afectiv în ceea ce transmite; își activizează potențialul intelectual; exersează pronunțarea corectă a unor cuvinte/structuri etc. În activitățile de educare a limbajului preșcolarilor sunt valorificate, ca variante: * memorizarea-predare; * memorizarea-fixare/repetare; * memorizarea-verificare. (a) Memorizarea-predare cuprinde: etapa de proiecție/selecție constând în alegerea poeziei în funcție de: * tema săptămânii/perioadei; * conținutul/forma textului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor din conținutul intuiției destinului nu ocupă un loc de importanță deosebită în lucrarea lui C. Rădulescu-Motru. Dar din perspectiva justificării formale a conceptului determinismului prin finalitate și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se exersează, întotdeauna, în scopul continuității vieții sociale și al întăririi armăturii pe care omul o așază între el și mediul cosmic. Nucleul acestei armături este format de tehnica muncii. Prin urmare, evoluția ideilor și a moralei este dependentă de "tehnica de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deprinderi și, desigur, materializări ale unor energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea rolului trans-economic al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în scopul evoluției societății. În Elemente de metafizică (Partea III, capIII: Vocația) apare a doua schiță a conceptului vocației. În acest context, C. Rădulescu-Motru citează din nou lucrarea lui Max Weber, amintită mai sus. Într-o notă de subsol
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vaste asociații" spre care tinde umanitatea ar putea fi înlesnită prin crearea acestei limbi universale. Dreptul își are și el rațiunea ca instrument folosit "pentru a evita pierderile de energie care se produc în acțiunile pe care membrii societății le exersează unii asupra altora"274. Iar pedeapsa își are scopul tot în limitarea pierderilor de energie. Exagerarea rolului naturalului în unitatea umană are, între consecințele sale diverse, ideea "castrării ucigașilor" pentru a împiedica transmiterea ereditară a instinctului de ucigaș. În sistemul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
abordări ale "omului românesc" în contextul filosofiei culturii, nu numai în cel al etnopsihologiei. De asemenea, Rădulescu-Motru reconstruiește exemplar în modelul ontologiei umanului 311 și propune o recuperare a filosoficului în condiția sa aporetică, în vremea în care filosofia se exersa și pe calea sa regală, dar propunea și experimente care o apropiau nefiresc de mult de știință (nu am în vedere proiectele de tipul husserlian al filosofiei ca "știință riguroasă", ci pe cele angajate pe temeiuri pozitiviste) sau o supuneau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
spune "haide, iubito, vino..., n-o mai fă pe grozava... pe urîta... pe coasa... Mare scofală! Nici tu nu cîștigi mare lucru că mă iei, dar nici eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de vesel... (duce canistra în cort) Marieta:(intră însoțită de un bărbat) Bună ziua... Groparul: Sărut mîna, doamnă. Marieta: E..., eram să spun dacă-i acasă... E înăuntru? Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-nseamnă să cer cont omenirii pentru dezamăgirile și disperările mele! Octav: ...Măcar tu ai gîndurile precise... clare... te invidiez... Mona: Ba nu mă invidiezi deloc. Și pentru că nu mai vreau să mă atragi într-o vorbărie în care să-ți exersezi tu unghiul de tragere, prefer să tac. (pleacă, face cîțiva pași și se oprește) Ascultă, dragule, știu că ești încurcat... chinuit... derutat... dar să știi că din asta nu se iese decît cu calm, cu înțelegere... și mai ales cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
momentul În care educatul deprinde competența autonomiei În a valoriza lucrurile, putem socoti că se află pe o cale sigură ce conduce la perfecționarea sa. A ști să identifici ce-i valoros, a face clasificări În cunoștință de cauză, a exersa valoarea care ți se potrivește și care este și În beneficiul altora - iată câteva dintre țintele unei educații autentice. Incongruențe exterioare au fost și vor mai fi; ceea ce rămâne important este interiorul, care trebuie configurat armonios și autoconstructiv din punct
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
face din alteritate o parte sau o experiență a vieții personale, intime. Una este să cunoști din cărți, de pildă, istoria și cultura Italiei, și alta e să pipăi, să adulmeci această revărsare spirituală la ea acasă. Una e să exersezi o limbă În sala de clasă, și alta e să o aplici În stradă. Una e să ți să spună că italienii sunt așa și pe dincolo, și alta e să constați tu Însuți, direct, cum stau lucrurile. Una e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
deschis astfel de lucruri Într-o facultate cu profil sociouman. Nici măcar cu colegii. După revoluție, lucrurile au mers altfel. Ce părere aveți despre modelul francez de integrare etnică și religioasă, referindu-ne la ultimele evenimente din această țară? Francezii au exersat o integrare cetățenească, formală, nu și o integrare adâncă, de natură spirituală, culturală. Nu mai vorbesc despre integrarea economică, despre care putem spune că, În mod cert, nu s-a realizat. Ce s-a Întâmplat În orașele din Franța este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
interesau. Citatele din documentele de partid sau din Ceaușescu, agățate destul de forțat În prefețele cărților sau ale cursurilor, nu le luam deloc În seamă, nici profesorii nu ne obligau să le dăm vreo importanță. Gândirea critică nu era lăsată să exerseze În zona politicului, ideologicului și, În general, a socialului. Ne erau Îngăduite reflecțiile universaliste, generaliste, oarecum fără obiect, nu și cele particulare, concrete cu privire la societatea În care trăiam. Excelam În inferențe abstracte, dar nu eram În stare să radiografiem obiectiv
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
schițe și povestiri de Vera Hudici (Referință), Radu Cosașu (O știre de câteva rânduri, Sunt de discutat probleme importante), Ștefan Luca (Învățătorul) ș.a. Teatru publică Ana Ioniță, iar Paul Goma un scenariu de film (1500 m. plat). În critică se exersează Lucian Raicu (Cu privire la unele procedee literare din romanul „Nicoară Potcoavă”, Moștenirea estetică a anului 1848), Sonia Larian (Cei trei revizori din „Revizorul”), dar și Nicolae Stoian, Gheorghe Tomozei, Nicolae Labiș. Sunt traduse versuri din M. I. Lermontov, Victor Hugo, Nicolae
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
vieți nu doar prin elemente de recuzită (interioarele, obiectele), vestimentație sau accesorii, ci printr-un Întreg „program interior”. El Începe ca o joacă, Încă din adolescență, când, alături de bunii prieteni Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii de la liceul Condorcet, se exersează În „subtilism”, scoțând reviste Într-un singur exemplar ori În tiraje infime: La Revue verte, La Revue lilas, La revue de seconde. Sau pasiunea de invertit condamnat la suferință pentru o sumedenie de bărbați: șoferul și secretarul său, Alfred Agostinelli
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sistem, expresii-produse artistice etc.) și, deopotrivă, repere psihosociale: sex, vârstă, statut, profesie, deținerea puterii, roluri sociale, motivație, strategie etc. Să luăm oricare dintre componentele respective și să o supunem modelului pe care Îl propune dandysmul. Dacă ar fi să ne exersăm imaginația (dar și cunoștințele), noua carte despre dandysm pe care am scrie-o ar Începe, câtuși de puțin Întâmplător, cu un amplu capitol despre primul reper consemnat Într-un act de identitate, numele propriu. O simplă parcurgere a prenumelor, patronimelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a metodelor. Pentru cartea noastră o asemenea abordare s-ar dovedi, pentru moment, mult prea amplă și relativ inoperantă. În schimb, de reală eficiență Într-o analiză a dandysmului e perspectiva sugerată de sociopsihologi, antropologi, de istoricii mentalităților. Hiperinflația eului exersată de Narcișii-dandy nu are cum să nu genereze o mișcare de separare ostentativă În raport cu orice ar sugera egalitarism, nediferențiere, unificare. Nimic mai ostil acestor bărbați care cred În steaua superiorității și unicității lor decât ideea masificării. A cădea În indistinctul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu un Întreg cod social. „Dacă ar adopta regulile În uz, dacă le-ar urma scrupulos, dandy-ul s-ar trezi plasat Într-o turmă. Dar o transgresare totală a acestora l-ar exclude din această societate În care Își exersează dominația. Atitudinea sa contestă și ridiculizează mai mult sau mai puțin o societate, dar evită să o scandalizeze. E vorba de a ști cât de departe se poate merge.” 1 Cât de riscant s-a dovedit acest mers „prea departe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de St. Hilaire redactând Încă la 1827 L’art de se mettre sa cravatte de toutes les manières connues et usitées, adevărată istorie a cravatei, Însoțită de 32 de figuri explicative. Dar, mai ales, să ni-l Închipuim pe Brummell exersând ritualic o descoperire senzațională: muselina ușor apretată, care Îi Îngăduie să facă un nod și apoi să dea o formă greu de imitat cravatei, așa cum stă nemișcat, asistat de valet, cu capul dat pe spate, atent la proporția perfectă dintre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]