3,357 matches
-
de indianistică bine filtrate și conduse de-a lungul unei expuneri științifice dintre cele mai sintetice, Încordate și lămuritoare. Cum aici nu ne va interesa decât relevanța comparației pentru SDH, comentariul nu va privi decât câteva linii de orientare, nefiind exhaustiv. Oricum, această Întreprindere lipsește, Între altele și pentru că Yoga din 1936 este una din cele mai necunoscute porțiuni ale producției lui Eliade, după 1990, fiind chiar mai puțin citită și menționată decât ediția originală din Zalmoxis. Și chiar și recepția
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceste două trăsături și Încă vreo câteva duzini, toate ale unei substanțe proteice pe care nu o pot Înlătura nici măcar din haloul afinității pentru diferite forme de coincidentia oppositorum, adică pentru „salvarea” tuturor acestor trăsături Într-un fel de hartă exhaustivă. Pentru că azi putem distinge mai limpede propensiunea concomitentă pentru diferitele asceze și diferitele orgii spre care Eliade tindea necontenit, rezervoarele lui fiind deopotrivă contradictorii și afine. De altfel, În Jurnalul portughez scrie răspicat că e lipsit de ambiție, că e
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la creatori, opere anonime, perioade istorico-literare, curente, genuri, școli, personaje, termeni și noțiuni (unele din celelalte arte, întregind ideea de sincretism cultural) se structurează în articole autonome. Fără a se lansa în considerații de natură critică ori eseistică, dar folosind exhaustiv posibilitățile prezentării descriptive, dicționarul are meritul de a înlesni cunoașterea, din perspectivă panoramică, a spiritualității unei mari culturi extrem-orientale. SCRIERI: Balanța cu umbre, București, 1971; Spațiile altora, București, 1972; Lumină târzie, București, 1974; Popasul, București, 1975; Drumețul fără toiag, București
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
un timp însă, gîndirea statistică tinde să se preocupe mai puțin de măsurarea incertitudinii și mai mult de determinarea riscului de eroare și a pierderilor implicate de orice decizie întemeiată pe o informație care, prin natura sa, nu poate fi exhaustivă. Fenomenele sunt în interconexiune unele cu altele, în sensul că se generează și se influențează reciproc. Acest fapt conduce la noțiunea de cauzalitate, care exprimă interacțiunea dintre cauză și efect astfel încât întotdeauna cauza să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
confort procustian. Literatura română contemporană (I, 1995; Premiul Uniunii Scriitorilor), văzută de autor ca „însumare de profiluri, biografie comentată și sinteză ideologică”, se dorește a fi, asemenea cărții de debut, un volum atotcuprinzător: U. își propune să scrie o istorie exhaustivă a literaturii române, convins că „orbirea” unor critici de mare autoritate înaintea unor opere a căror valoare a fost recunoscută fără dificultate de posteritatea imediată are drept cauză pur și simplu necitirea scrierilor în discuție. Prin urmare, criticul este dator
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
Vincent consideră familia un grup înzestrat cu caracteristici, obiceiuri și tradiții proprii, creându-se o atmosferă distinctă, unică, prin aplicarea anumitor reguli de educație. Definițiile date familiei surprind aspecte de ordin structural sau funcțional care nu se doresc a fi exhaustive, însă completându-se reciproc, ele alcătuiesc o imagine de ansamblu, complexă, a acestei forme de organizare umană care se păstrează până în prezent. Familia se distinge de alte forme de asociere prin următoarele caracteristici: membrii sunt uniți prin relații de căsătorie
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
varianta in limba română, adaugită, a studiului aflat sub tipar la Praehistoria, Miskolc. footnote> Vasile Chirica<footnote Iași footnote>, Mădălin Cornel Văleanu<footnote Iași footnote>, Codrin Valentin Chirica<footnote Ottawa footnote> Numeroase studii din bogata literatură de specialitate tratează aproape exhaustiv problematica reprezentărilor antropomorfe feminine în arta preistorică, paleolitică și neo eneolitică, uneori și aspectele religioase care decurg din imagistica feminității preistorice, cu lucrări de caracter general, monografic (Zoia Abramova, 1962; A. Leroi-Gourhan, 1990; H. Delporte, 1991; M. Otte, 1993; 2006
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
S., este concepută ca prima dintr-o serie de bibliografii consacrate literaturii și studiilor despre literatura română contemporană. Din păcate, a rămas singura publicată din acest proiect. Structurată în secțiuni - Literatură, Despre literatură, Filosofie, eseuri, idei, Artă, Scrisori -, bibliografia înregistrează exhaustiv actualitatea literară românească, incluzând atât aparițiile în volum, cât și în periodice. Pentru unele opere S. înregistrează și aprecieri critice semnate de Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu, G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu ș.a., realizând, astfel, și un tablou
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
acțiunile preventive inițiate prin sfat genetic, planning familial și consultații prenatale, În cadrul cărora informația și formația reprezintă aspectele esențiale ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
sau psihicul persoanei bolnavului. Rezultă o combinație dintre „vizibil” și „enunțial”. În felul acesta, plecând de la funcția sa aparent analitică, tabloul clinic are rolul de a repartiza vizibilul în interiorul unei configurații conceptuale deja dată (M. Foucault). 3) Idealul unei descrieri exhaustive constituie al treilea aspect al clinicii. Tablourile bolii antrenează gândirea clinică către o altă normă de corelație între vizibil și enunțial. Trecerea de la sectorul vizibilului la structura ansamblului de enunțuri se produce în felul următor: a) transformarea simptomului în semn
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiectului „prin studierea și explicarea fiecărei versiuni” pentru a fixa mai clar locul baladei în cultura română și, de asemenea, poziția pe care o ocupă printre celelalte configurări artistice din aria sud-est și central europeană. Se supune unui examen critic exhaustiv problematica proprie cântecului despre „jertfa zidirii”. Textul poetic este raportat la stratul etnografic și la contextul mentalităților, fiind pus în relație cu credințele, practicile magice și cutumele legate de construcție (materiale, alegerea locului, așezarea fundamentului, terminarea edificiului, mutarea în casă
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Conflictul definițiilor și orientărilor din perspectivă postmodernă 25 Divergența teoriilor 26 Lista lui Eisner și Valance 26 Cartografierea lui Kliebard 27 Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumului 27 Note și referințe bibliografice 28 Capitolul I. O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional 33 1.1. O disciplină eminamente teleologică 33 1.2. Abordarea diacronică 34 1.3. De la „realismul practic” la „hiperrealitate” 34 1.4. Etapele modernismului perpetuu 36 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total” 39 Note și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât în ceea ce privește evoluția curriculumului ca practică educațională, cât și în ceea ce privește devenirea teoriei curriculumului ca știință a educației. Morfologia semantică a curriculumului va putea fi, altfel, înțeleasă integral (understanding), ceea ce va permite dezvăluirea sensului antropologic profund al acestei practici multimilenare, definirea exhaustivă și aprecierea pe măsură. Spațiul nu ne permite, aici, decât schițe istorice și viitorologice. Ele vor fi însă suficiente pentru a dezvălui importanța crucială a artei și științei care și-au asumat sarcina copleșitoare pe care, în vremuri mitice, o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a History of the American Curriculum”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum, Macmillan, New York, 1992, pp. 157-184. 49. Jackson, Handbook..., ed. cit., p. 17. 50. Pinar et al., op. cit., p. 31. Capitolul Itc "Capitolul I" O viziune exhaustivă asupra curriculumului educaționaltc "O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional" 1.1. O disciplină eminamente teleologicătc "1.1. O disciplină eminamente teleologică" Cercetările contemporane dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum, Macmillan, New York, 1992, pp. 157-184. 49. Jackson, Handbook..., ed. cit., p. 17. 50. Pinar et al., op. cit., p. 31. Capitolul Itc "Capitolul I" O viziune exhaustivă asupra curriculumului educaționaltc "O viziune exhaustivă asupra curriculumului educațional" 1.1. O disciplină eminamente teleologicătc "1.1. O disciplină eminamente teleologică" Cercetările contemporane dedicate curriculumului comportă cel puțin un cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Neill la școala lui de „copii fericiți” de la Summerhill. Plezirismului cinic și libertinajului pedagogic nondirectivist, gândirea postmodernă le opune gravitatea trăirii într-o lume halucinantă și provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și curajos care a zburat în cosmos, asemenea titanilor care au vrut să uzurpe tronul olimpian al lui Zeus. Cu această perspectivă pedagogică frumoasă și înfricoșătoare a debutat, în mod aproape evident pentru toată lumea, secolul XXI. Ea reclamă o viziune exhaustivă asupra rostului și puterii educației în viața omului. Fundamentarea unor curricula postmoderne pentru formarea „omului complet” nu poate fi temeinică decât plecând de la ea. Este recunoașterea unui adevăr formulat de UNESCO încă din anii ’70-’80, un adevăr care atunci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuvinte al lui Fauré conține un imperativ paideutic categoric, o remarcă pentru toate timpurile omenești. Fauré a fost un profet pe care pedagogii moderni l-au lăudat, dar nu l-au înțeles. Iată de ce propunem în paginile următoare o examinare exhaustivă - diacronică și sincronică - a curriculumului. Teoria care urmează să se întemeieze pe această explorare va fi una antropologică, în sensul că se va baza pe teza că proiectarea formării personalității umane este o dimensiune sine qua non a condiției umane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
țările în care s-au declanșat reforme de învățământ și reforme curriculare. Teoriile și modelele tradiționale ale modernității n-au dispărut, putând seduce încă ușor pe neofiții care s-au antrenat în procese de reformă școlară fără a le cunoaște exhaustiv și suficient de profund încât să le sesizeze racilele. Este motivul esențial pentru care le expunem, sintetic, în continuare. Înaintea prezentării celor mai tradiționale dintre curricula moderne, explicite și cu ambiții de fundamentare științifică, este necesar să clarificăm cum s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
valori, concepte, euristică, cunoaștere teoretică ș.a.18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model umanist, așa cum cere gândirea postmodernă. Hilda Taba însăși a sesizat problema, dar nu i-a putut găsi o soluție exhaustivă. După Hilda Taba, teoreticienii și designerii de curricula au o problemă serioasă în ceea ce privește găsirea și asumarea unei baze teoretice solide pentru dezvoltarea curriculumului. Ei preferă să rezolve această problemă cât mai ușor recurgând la fundamentări economicizante eficientiste, pragmatice sau epistemice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învață. (*) - Teza 2: Interdicția simplificării. Proiectul curricular nu este simplu și nu trebuie conceput ca un proces mecanic sau productiv; are mai multe căi de referință, afectează societatea mai profund și este un proiect de dezvoltare umană. (*) - Teza 3: Soluție exhaustivă. Proiectarea curriculară trebuie să țină cont de toate interesele, să respecte toate valorile universal acceptate și să satisfacă toate cerințele majore. (*) - Teza 4: Transparență totală. În procesul proiectării curriculare transparența trebuie să nu fie limitată de nimic și de nimeni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Owen Wilson pare să fi ajuns la un anumit liman. Ea a publicat pe internet versiunea definitivă a unei tipologii curriculare, concepută în 1990 și ameliorată în 2004216. Este prima „geografie” curriculară completă. Leslie Owen Wilson a definit, în mod exhaustiv, curriculumul adoptând o manieră holistică; pe această bază, a decelat 11 tipuri fundamentale de curriculum. Sistematizarea lui Leslie Owen Wilson este însoțită de definiții proprii sau preluate de la cei mai proeminenți teoreticieni ai tărâmului curricular nou-descoperit. Definiția generală a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la lucrările referitoare la curricula implicite și tacite, plecând de la supoziția că ele prezintă mai puțin interes pentru specialistul contemporan. Referințele complete pot fi regăsite însă la sfârșitul fiecărui capitol de către oricine are dorința de a-și făuri o imagine exhaustivă asupra devenirii teoriei curriculumului ca știință. Abbs, P. (1974), Autobiography in Education, Heinemann, Londra. Aceland, R. (1967), A Move to the Integrated Curriculum, University of Exeter, Exeter. Adler, M. (1982), The Paideia Proposal, Macmillan, New York. Aggleton, P. (1987), Rebels Without
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
George Florian Macarie" Studiul de față își propune să inițieze o înțelegere a urmelor pe care închisorile politice și persecuțiile din perioada comunistă le-au lăsat în psihicul celor ce au trăit acele evenimente. Departe de a fi o prezentare exhaustivă, ne propunem să surprindem, într-o primă fază, amintirea represiunii politice așa cum este reflectată în memoria foștilor deținuți politici. Analiza memoriilor legate de principalele momente ale represiunii a dus la identificarea unor cadre de apreciere asemănătoare în povestirea acelor evenimente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noastră cea de toate zilele” -, iar acțiunea de compromitere a „Meditației Transcendentale” a demonstrat că se pot crea „realități” perfect simulate și „vârful” sistemului poate fi păcălit. „Conducătorul” a fost atunci, ca și în decembrie ’89, victima propriului sistem informativ exhaustiv (urma parcă să fim toți interceptați!) și de producere a fricii. Dificultatea de a prelucra informațiile excesive (controlul informațiilor înseamnă numai strangularea lor!), tot mai greu de stocat a crescut, iar dacă sunt negative, ele pot îngrozi orice creier uman
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]