5,246 matches
-
visul este o retrăire simbolică, sublimate, a experienței de viață anterioară a individului, în cursul căruia revin „problemele” sale psihologice (frustrări, conflicte, traume, complexe, dorințe refulate, aspirații etc.) într-o manieră alegorică, simbolică. Psihanaliza a adus o importantă contribuție în explicarea viselor, la care distinge două aspecte: a) conținutul manifest reprezentat prin imaginile și scenele onirice, b) conținutul latent, reprezentat prin semnificația simbolică a conținutului manifest, în relație directă cu experiențele de viață personală anterioară ale individului. Orice vis este rezultatul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta modifică sau înlocuiește voit realitatea existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o formă particulară de fabulație. E. Dupré consideră tendința la mitomanie ca fiind o trăsătură specifică a „construcției patologice” pe fondul căreia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicinei se dovedește a fi incompletă metodologic și insuficientă epistemologic. Boala devine „centrul de întâlnire” al medicinei cu psihologia și antropologia medicală. Psihologia medicală se constituie ca un domeniu de reflecție teoretică, dar și de acțiune practică, în înțelegerea și explicarea bolii. Dar, spre deosebire de spiritul clasic al clinicii care avea ca obiect de observație medicală boala, psihologia medicală își va deplasa atenția asupra persoanei bolnavului (M. Balint, P. Le Gendre, P. Sivadon, E. Rist, H. Sigerist). Rezultă, în mod explicit, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care le localizează în inconștient făcându-le responsabile de starea de sănătate sau de boală psihică a individului. Psihanaliza va aduce o nouă formă de „înțelegere” a umanului, o nouă „interpretare” de factură dinamică a vieții psihice, dar și o explicare a bolilor sufletului pe care le va trata prin metode psihologice (psihoterapie). Primele clasificări Primele încercări de a clasifica formele nebuniei aparțin medicilor care văd în aceasta alterări ale spiritului. Clasificările medicale sunt făcute după modelul științelor naturii, luându-se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate fi admis este faptul că „degenerescența” este unul din aspectele care trebuie totuși incluse în sfera „dispozițiilor ereditare” care explică apariția și dinamica unor afecțiuni psihice, în felul acesta discuția se deplasează de la „teoria degenerescenței” la „teoria eredității” în explicarea genezei bolilor psihice și în primul rând psihozelor endogene, a stărilor de arierație mintală, psihopatii etc. Deși abandonată astăzi, teoria degenerescenței cuprinde, in nuce, ideea de ereditate tarată sau patologică, cu implicații asupra formării sistemului personalității individului. Interesant este faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestor persoane de „a se abate” de la aceste reguli, fapt care a făcut să „fie diferite” de ceilalți indivizi (Theophrast, La Bruyere, Ph. Pinel, V. Magnan, J.B. Fries). Psihiatria franceză din secolul al XIX-lea a propus ca mod de explicare a naturii personalităților anormale conceptul de „degenerescență” expus mai pe larg, considerându-i pe psihopați ca fiind personalități dezechilibrate congenital (A. Morel, V. Magnan). Acest punct de vedere a fost preluat și dezvoltat de către C. Lombroso, într-un context lărgit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care al doilea termen îl redublează pe primul, în mod reciproc, printr-o mișcare inversă (J. Starobinski). Acest aspect a fost remarcat de numeroși specialiști. Apar două noțiuni noi, specifice patologiei, care derivă din cele de mai sus, în explicarea mecanismelor reacțiilor: - agresiunea, care este o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt de două feluri: - reacții exterioare, în raport cu evenimentele exterioare trăite de individ; - reacții interioare, legate de conflictele interne ale persoanei. La cele două aspecte legate de natura „aparatului psihic” - fondul psihic și arrier-planul - analizate mai sus, o importanță deosebită în explicarea stărilor reactive revine însăși sistemului global al personalității. E. Kretschmer este cel care a subliniat „rolul personalității” în geneza reacțiilor psihice, în primul rând al „reacțiilor interioare”. Acestea sunt în raport cu personalitățile de tip senzitiv, sau cu personalitățile care se îndoiesc
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a produs sau declanșat. În cazul contra-reacției mecanismele sunt explicabile mai mult din punct de vedere moral decât psihologic, ele apărând ca o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări; o problemă de conștiință. Din acest motiv, explicarea mecanismelor contra-reacțiilor are în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginari. În cadrul acestei grupe Gilbert-Ballet distinge următoarele forme clinico-psihiatrice: Mica ipohondrie se manifestă ca o preocupare exagerată a individului în fața unor suferințe minore ale sănătății sale. Se manifestă ca o atenție și neliniște exagerate, dar poate fi corectată de o explicare logică sau printr-o psihoprofilaxie. Fobia ipohondriacă constă în faptul că ideea ipohondriacă devine obsesie, cu caracter de fobie angoasantă, tenace, nepermițând raționamentul logic decât în intervalul interparoxistic. Marea ipohondrie este forma în care ideea ipohondriacă se precizează, se sistematizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Modelele de viață sau tipurile de existență, au valoarea unor viziuni sintetice asupra vieții individuale, o viziune globală care depășește studiul de caz și care ne dă informații deosebit de prețioase referitoare la natura persoanei, a sensului vieții acesteia, precum și o explicare a destinului său. Acest aspect are o valoare esențială în psihopatologie, pentru înțelegerea semnificației alteralității existenței umane în condițiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi îngreunată de ciocnirea între „vechea formă socială și morală” și „noile condiții schimbate ale lumii”. Între „vechi” și „nou” va apare un conflict valoric grav, care va avea repercusiuni asupra persoanei umane și a grupelor sociale. Orice încercare de explicare va eșua în idei confuze care vor sfârși prin a construi un „curent de opinie” catastrofic, apocaliptic, absurd. Apare o nouă mentalitate: mentalitatea de criză, model de gândire negativă care combină conflictul cu salvarea, absurdul cu miracolul. Într-o a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cunoașterea conduitelor, modelelor de gândire, ale formării personalității, dar și a varietății culturale a bolilor psihice în diferitele arii etno-culturale, delimitând în felul acesta cadrul psihiatriei transculturale. Este de remarcat în acest sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică a manifestărilor psihice, normale și patologice, efectuate de către B. Malinokwski (vezi: La sexualité
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
S.U.A. Treatise on Medical Jurisprudence of Insanity (1838) Parlamentul Franței votează o lege privind regimul alienaților mintali Franța „Le régime des aliénées et la liberté individuelle” din 30. VI. 1838. A. Morel (1809-1873) y. Magnan (1835-1916) Franța Teoria degenerescenței în explicarea genezei tulburărilor psihice („Traité de dégénerescence”, 1857) W. Griesinger (1817-1868) Germania Bolile psihice și tratamentul lor („Geisteskranken sind Gehirnkranken”) G. Robinson (1821-1875) Anglia On the Prevention and Treatment of Mental Disorders G.T. Fechner (1801-1887) Germania Elemente de psihofizică J.M. Charcot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de folclor european (1973), o „contribuție fundamentală, de indiscutabilă originalitate, la cunoașterea unuia dintre miturile esențiale ale culturii populare românești” (Iordan Datcu). Pornind de la „situația de teren a baladei”, autorul își propune o „reluare integrală” a subiectului „prin studierea și explicarea fiecărei versiuni” pentru a fixa mai clar locul baladei în cultura română și, de asemenea, poziția pe care o ocupă printre celelalte configurări artistice din aria sud-est și central europeană. Se supune unui examen critic exhaustiv problematica proprie cântecului despre
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
tetrada divină, esența esențelor 49. Hieros Logos dezvăluie că jurământul pitagoreic nu se făcea pe Zeus Olimpianul, așa cum făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este „scânteia matematică” ce a aprins vâlvătaia marii culturi euroatlantice, conferindu-i un optimism bizar care nu s-a mai stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pp. 183-184). Problema care îi dădea bătăi de cap lui Theaitetos era una reală și se referea la „numerele dreptunghiulare”. Ea conducea la vestitele „numere iraționale” descoperite de pitagoreici. În cazul de față, este vorba de descoperirea lui Theodoros cu privire la explicarea puterilor. Se oprise - zice Theaitetos - la puterea de 17 picioare și el, împreună cu alți discipoli, se gândeau la o generalizare, o noțiune cuprinzătoare referitoare la ridicarea la orice putere. Nu intrăm în detalii, pentru că problema este un pretext pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care a stabilit „metoda gramaticului” = de analiză literară a autorilor. Cele patru operații ale „metodei gramaticale” stabilite de Dionysios Thrax mai sunt folosite și astăzi în analiza filologică: diorthoza (diórqwsi" = „critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent dacă erau erudiți sau specialiști: sensul comun, scopul unic urmărit. Acesta era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la „arta scrierii” (art of writing). Max van Manen (1984) a propus și o „variantă operațională” a demersului metodologic de mai sus125: I. întoarcerea spre natura experienței trăite: 1.1. orientarea către fenomen; 1.2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2.4. explorarea fenomenului - generarea datelor: 2.4.1. folosirea experienței personale ca punct de plecare; 2.4.2. extragerea surselor etimologice; 2.4.3. căutarea frazelor idiomatice; 2.4.4. obținerea descrierilor experiențiale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eliminate în momentul „întâlnirii cu textul” (encountering text), dar cititorul trebuie să vrea să asculte textul pentru a identifica și a determina ce este nou. „Lectura naivă” din prima fază nu este deloc... naivă. Ea pregătește faza a doua, a explicării. Explicarea privește compoziția textului, genul, stilul autorului. Sunt pașii esențiali prin care se face trecerea de la naive reading la in-depth understanding („înțelegerea în profunzime”). În esență, este vorba de o analiză structurală care validează textul printr-o procedură obiectivă. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în momentul „întâlnirii cu textul” (encountering text), dar cititorul trebuie să vrea să asculte textul pentru a identifica și a determina ce este nou. „Lectura naivă” din prima fază nu este deloc... naivă. Ea pregătește faza a doua, a explicării. Explicarea privește compoziția textului, genul, stilul autorului. Sunt pașii esențiali prin care se face trecerea de la naive reading la in-depth understanding („înțelegerea în profunzime”). În esență, este vorba de o analiză structurală care validează textul printr-o procedură obiectivă. În a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau ironice; c) o critică (sau o „distrugere”) a marilor Mituri (les grandes narrations, big stories) și, mai ales, a ceea ce explică fiecare; această „distrugere” privește marile teorii ale științei, precum și miturile noastre religioase, naționale, culturale și profesionale ce servesc „explicării moderne” a motivelor pentru care lucrurile sunt așa cum sunt; d) o demonstrație că, întrucât există o pluralitate de perspective și numeroase căi de cunoaștere, există, fatalmente, și multiple adevăruri. Aceiași Hlynka și Yeaman (1992) au sugerat și un „demers tetrafazic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fenomenul cozii, ca parte vizibilă a crizei, ca simptom, joacă un rol auxiliar în explicație; însă, atunci când factorul destructurant este identificat în criza morală sau în delegitimarea progresivă a regimurilor, ponderea fenomenului vizat crește și se nuanțează în înțelegerea și explicarea contextului. Apariția și proliferarea „rândurilor de așteptare” sunt considerate de unii autori ca intrinseci sistemului economic de tip socialist, înscrise în dinamica socialismului real. Pavel Câmpeanu (1994, pp. 117-118) sintetizează această dinamică fundamentală a socialismului în tendința acumulării mijloacelor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asemenea mecanism, destul de simplist, a avut atâtea decenii un efect ca și somnambulic asupra noastră? D.G.: Cu alte cuvinte, cum ne pierdem capul fără să știm, lăsându-ne târâți chiar și împotriva instinctului de conservare? Interesante ar fi nu numai explicarea mecanismului avantajelor imediate de tot felul (recompensa fidelității) sau al proiecțiilor duplicitare feedback, tipice îndrăgostirii, ci și descrierea experienței „complicității trăirilor comune”, influențate, desigur, și de înfrumusețările imaginative. La fel ca și într-un proces de îndrăgostire, comunismul a reușit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și activ cu obiectele și fenomenele studiate sau cu înlocuitorii acestora (modele, imagini, mulaje, schițe etc.). Altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv‑activ‑practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. Gândirea, prin caracteristicile și mecanismele sale, se profilează ca o activitate psihică extrem de complexă, având la bază un „proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]