1,867 matches
-
amuzantă, care sugerează câte ceva din tensiunea și inconfortul drumului nostru. VITALIE CIOBANU: Ne îmbarcăm în autocar și plecăm să luăm cina în zona Parcului La Villette. Habar nu am unde se află, așa că mă las în seama instinctului meu de explorator (instinct ghidat de mâna nevăzută a gazdelor pariziene). Pe măsură ce lunecăm de-a lungul Senei cu autocarul, descopăr, de fapt recunosc, locurile faimoase ale Parisului, reținute din cărți: L'Ille de la Cité, Notre-Dame de Paris, Luvru, Palais Royal. Traversăm Sena și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulțimea de magazine mari, supermarketuri: Karstadt, C&A, Salamander, Marc&Spencer ș.a. De aici, mă gândesc, ne vom putea face cumpărăturile, prețurile sunt mai mici în Germania decât în Franța. Hoinărind așa, fără vreun țel anume, din purul dezinteres al exploratorului, dăm peste o piață cu diverse țarcuri aglomerate: mese, pavilioane, gherete, sugerând o... serbare campestră într-un mediu urban. Totul e curat, bine organizat, o geometrie impecabilă. Băieții de la tejghele - probabil studenți care mai câștigă un ban în vacanță, angajându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dintr-o cameră în alta, interminabile - refectoriu, capelă, dormitoare, iatacuri de taină, odăi de consiliu, sală de ceremonii, șeminee înalte, bolți împodobite cu blazoanele Ordinului -, îmi dau o senzație de singurătate abisală; este, cu siguranță, una dintre perfidiile castelului, arătată exploratorilor impenitenți. Dacă reziști acestei încercări, ai parte de revelații pe măsură. Tot urcând scări cu paliere întunecate, ajung într-o sală cu o panoplie, pe drept cuvânt, extraordinară: arme și platoșe din Orient din secolele al XII-lea și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a vedea cum e, pentru a spune apoi că am făcut-o... maniile și vertijul a ceea ce Spengler numea civilizația faustiniană, născută în vremea Renașterii. Aceasta tocmai a completat neastâmpărul nostru cu pofta mai nouă pentru cuceriri spațiale. Spaționautul, alpinistul, exploratorul oceanelor și arheologul cu mistria lui sunt copiii lui Faust. Toți aceștia sunt veri drepți, chiar dacă se frecventează puțin unii pe alții; ei fac parte din aceeași familie de cuceritori ai lumilor "de dincolo", de nesătui de profesie. Acestui neastâmpăr
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că viața mea poate să se isprăvească în acea clipă..." Despre niște "bordeieni" de pe domeniile lui George Morțun în nordul Moldovei jurnalul lui Sadoveranu înregistra date zguduitoare, reluate, după două luni, în Cumpăna (1909, nr. 1-4), sub titlul Reflexiile unui explorator. Tușe apăsate, în negru, punctează dezolarea locurilor dintre Valea Jijiei și Prut. "S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au vătămat poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10. Paginile 143-146 însumează documente pregătitoare pentru romanul Nunta domniței Ruxanda (1932). PARTEA a IV-a 1. Corneliu M(oldovanu) (1883-1952), scriitor. 2. "Costake" Popa ginerele lui Mihail Sadoveanu. Soțul Profirei Sadoveanu. 3. Stanley, Sir Henry Morton (1841-1904), ziarist și explorator britanic. 4. Petre Andrei (1891-1940)profesor la Universitatea din Iași, fost ministru. Victimă a mișcării legionare. 5. Alfons Castaldi (1874-1942) compozitor, fost profesor de muzică la Liceul Național din Iași. 6. Sintagma ironică "duduca de la Vaslui" circula curent în cadrul "amicilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Literare din Iași; 74. Emil G. Racoviță, (1868-1947), savant; licențiat în drept (1889) și în științe naturale (1891) la Sorbonna; doctor în științe la Paris (1896); în 1897-1899 participă la expediția de explorare științifică de la Popul Sud, împreună cu celebrul explorator norvegian R. Amundesen; în 1905 creează Întreprinderea Științifică "Biospeologia" punând bazele științei naturale a mediului subteran; în 1920 a întemeiat Institutul de Speologie la Universitatea din Cluj, pe care îl conduce; a contribuit la crearea unei noi științe: speologia; 75
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de către Jean Nicot, ambasador la Lisabona. Regina Caterina de Medici l-a folosit pentru tratarea migrenelor, fiind cunoscut ca atare și ca "iarba reginei". Pe "Filiera engleză", tutunul ar fi fost adus în Anglia de către Sir Walter Raleigh, navigator englez, explorator al coastelor Americii de Nord, care l-ar fi adus reginei Elisabeta I din zona statului Virginia, devenită celebră mai târziu prin țigările "Vir-ginia". Se spune că văzându-l fumând, un servitor al acestuia i-a aruncat în față un lighean cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Cine, unde, când și cu ce drept a stabilit legile acestea internaționale, care nu au fost acceptate sau măcar făcute cunoscute tuturor țărilor și popoarelor din lumea largă? Am văzut în tinerețe un film intitulat „Umbre albe”, în care un explorator american ajuns în nordul înghețat printre locuitorii eschimoși, a fost găzduit de un vânător în iglu-ul său. Acesta, conform tradiției locului, i-a oferit străinului toată ospitalitatea tradițională a poporului său. I-a oferit ce avea mai bun de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de mai multe pagini. Vă voi întreține. Cel puțin așa sper. Că vă veți simți bine. Măcar asta. Așa că trebuie să stabilim un cod comun. Nu știu prea bine ce vor conține paginile ce vor urma. Spunea cineva că un explorator nu poate spune ce explorează până când nu termină de explorat. Vom vedea ce va mai fi. Nu vă promit un roman, dar puteți fi siguri că vă voi povesti câte ceva. Încercăm să punem ordine în memorie. Un fel de ecarisaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
deși Alberto folosea un cuvînt mai rușinos, lipsit de subtilitate) nu stă să asculte o asemenea chemare a naturii; În pîntecele enorm al unui Buick, latura burgheză a universului meu Încă se mai consolida. Cea dintîi lege pentru orice bun explorator este aceea că o expediție are două puncte: punctul de plecare și punctul de sosire. Dacă aveți de gînd ca cel de-al doilea punct teoretic să coincidă cu punctul practic de sosire, nu vă gîndiți la mijloace - căci călătoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să nu te impresioneze. Cunoașterea terenului prin care au trecut conchistadorii califică automat isprăvile lui Valdivia ca fiind printre cele mai remarcabile din istoria colonizării spaniole, fără-ndoială superioare celor de care se face caz În istoria Americii fiindcă alți exploratori, mai norocoși, au găsit regate pline de bogății la capătul războaielor lor aventuroase, transformînd sudoarea cuceririi lor În aur. Faptele lui Valdivia simbolizează setea neostoită a omului de a deveni stăpîn al unui loc unde să-și poată exercita autoritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și ne-ar fi refuzat, dacă nu ar fi funcționat stăpînirea noastră de sine, Însă ni s-au dat două paturi unde ne puteam odihni oasele obosite. UCAYALI ABAJO În jos pe Ucayali Trăgînd de bagaje și arătînd ca niște exploratori, ne-am Îmbarcat pe micul vas La Cenepa exact Înainte de a pleca. Așa cum ne Înțeleseserăm, căpitanul ne-a lăsat să călătorim la clasa Întîi, unde ne-am amestecat foarte repede cu ceilalți pasageri privilegiați. După cîteva șuierături, barca s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Mato Grosso urmînd cursul rîului, din Paraguay pînă pe Amazon, practicînd medicina În drum, și așa mai departe... un fel de vis ca și cînd ai dori să ai propriul tău cămin... cîndva, poate... Ne simțeam mai degrabă ca niște exploratori Înnăscuți, așa că am pornit În josul apei, Într-o ambarcațiune de lux pe care cei de acolo o construiseră special pentru noi. Prima zi s-a scurs liniștit, dar În noaptea respectivă, În loc să stăm de pază, cum ar fi trebuit, ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
argentinian. Numai după unu noaptea am găsit În sfîrșit un locșor la spital, dar prin asta nu vreau să spun decît că am găsit un scaun pe care să ne petrecem noaptea. Nu sîntem din cale-afară de săraci, dar niște exploratori de talia noastră, cu un asemenea trecut, preferă să moară decît să plătească pentru confortul burghez oferit de vreun mic hotel. După acestea, am fost primiți În serviciul pentru leproși, deși În prima zi ne priviseră cu neîncredere, din cauza scrisorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
am vorbit de ambiguitate, există în povestea vieții dumneavoastră două lucruri care mi se par derutante, dacă nu chiar contradictorii. Primul: sunteți un scriitor de mare sensibilitate; nu sunteți un cronicar al vieții ac tive, dinamice și imprevizibile, ci un explorator de a dân curi. Cum a fost posibil ca un scriitor cu structura dum neavoastră contemplativă să trăiască treizeci de ani într-un kibbutz? Cu toată admirația mea pentru acti vitatea kibbu tzurilor, nu vă pot localiza în gregaritatea lor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
unui bărbat frumos, amândoi în jurul a 50 și... Am să trec după-amiază pe la tine... N-am mai râs de vreo 12 ani!... ULTIMELE ZILE ALE VERII ’69 De vreo câteva zile am încetat orice activitate informațională susținută, intensă - ca un explorator care după un marș lung prin junglă sau prin zăpadă se hotărăște deodată să se întindă în hamac, să zacă, să doarmă. Ziare pe care le cercetam până la ultima informație nătângă rămân nedefrișate, neschingiuite - și nu am remușcări. Continuu să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
femeie goală. Nu mă clintesc. Nici măcar caii nu mă pasionează - caii despre care scriu ori de câte ori nu am despre ce scrie. Dar nu mă simt obosit. Aș minți argumentând patetic că m-a răzbit oboseala, la care are drept constituțional orice explorator. Eu nu obișnuiesc a dezinforma, așa cum mă feresc și de a informa. Mă psihanalizez zăcând în hamac și constat că nori lungi trec pe șesuri. Mulțumită lor, înțeleg că starea în care mă aflu e o stare de reculegere, specifică
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
revoluționară. Pe această axă de confluențe și interdependență teorie- practică se constituie spiritul creator care străbate contribuțiile partidului nostru în elaborarea filozofiei românești, a gândirii sociale și politice. Atunci când afirmă că a «fi revoluționar, a fi comunist înseamnă a fi explorator îndrăzneț al noului», Programul partidului nu emite doar o teză antidogmatică, ci îndeamnă la recurs spre acțiune, spre implicarea meditației - chiar și a celei mai abstracte - spre deslușirea unor sensuri anume în realitatea nemijlocită: sensurile cărora - evaluând legitatea și tendințele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
concentrice care se lărgesc într-o perspectivă infinită ritmate de pulsul alert al activității colective.“ (Contemporanul, 30 aprilie 1971) „«A fi cu adevărat marxist-leninist - arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Expunerea prezentată la Plenara din noiembrie 1971 - înseamnă a fi un explorator îndrăzneț și experimentat al drumului nou pe care îl deschid omenirii socialismul și comunismul, un cutezător vizionar al zilei de mâine pornind de la realitățile și cerințele arzătoare ale zilei de azi, precum și de la concluziile, generalizate pe plan teoretic, ale experienței
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dinafară tot ce avea de povestit nenea Dode. Dode al Tii, cum i se zicea în sat, nu mai putea să-i intre-n voie băiatului. Dănuț își făurea în minte tot felul de scenarii în care schija, asemeni unui explorator, străbătea teri torii neumblate și, cu ocazia asta, își închipuia cum trebuie să fie, văzut pe dinăuntru, corpul lui nenea Dode... Toată imaginația lui însă nu putea suplini schija reală, care întîrzia, din păcate, să-și facă apariția. Pe scurt
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu se mai întâlnește decât rar: și când se întâlnește, nu mai are nici o căutare. Totuși, în istoria presei române, ca și în aceea a Iașului, Noutatea nu înseamnă nimic. De aici, nu trebuie să deducem însă că, pentru un explorator al trecutului, consultarea atentă și înțelegătoare a colecției acestei foi ar fi un lucru cu totul inutil. Nu. Ea l-ar edifica asupra atmosferei locale, asupra unor anumite caractere ale acestei atmosfere; ea l-ar informa asupra mentalității și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Dealtfel, nu e unicul exemplu În care grecii se feresc de fascinația prea asiduă a necunoscutului. Prin epigonos ei Înțelegeau descendent, fără ca noțiunea să implice o ironie. Mai mult, epigonii au reușit ceea ce nu reușiseră Înaintașii lor, să Învingă Theba. Exploratorul e un Oedip Însetat de mister, care nu acceptă sinuciderea sfinxului ca victorie; el refuză să se oprească la Theba chiar dacă i se oferă tronul. În schimb, Sisif devine după prima rostogolire a stîncii propriul său epigon. Exploratorii sînt pionieri
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Învingă Theba. Exploratorul e un Oedip Însetat de mister, care nu acceptă sinuciderea sfinxului ca victorie; el refuză să se oprească la Theba chiar dacă i se oferă tronul. În schimb, Sisif devine după prima rostogolire a stîncii propriul său epigon. Exploratorii sînt pionieri ca și cuceritorii. Dar cei ce populează aceste teritorii și le fac să rodească sînt epigoni. E lesne de Înțeles că n-ar putea exista o lume alcătuită numai din pionieri. Tot ce-a fost smuls necunoscutului s-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ar putea exista o lume alcătuită numai din pionieri. Tot ce-a fost smuls necunoscutului s-ar sălbătici la loc. Teama de a fi descendent e absurdă. Ironiile contra epigonilor vor să lovească, de fapt, În gestul care mimează uimirea exploratorului În loc să facă, după puterile sale, terenul să rodească. Ezit să cred ce zicea Delacroix, că geniile nu se afirmă prin noutatea ideilor, ci prin acea idee fixă că nu s-a spus destul ceea ce s-a spus, dar e aproape
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]