5,276 matches
-
nu a văzut niciun film, dar consultă împreună cu Hugo o istorie a filmului, iar paginile conținând reproducerea unor cadre sunt răsfoite cu viteza cu care aparatul de proiecție transformă în mișcare clișeul fotografic. Astfel cartea devine film printr-o sugestie expresivă, deloc lipistă de semnificație. Cele două lumi participă în egală măsură la jocul imaginației. Faptul că povestea e proiectată într-un Paris în care timpul pare să fi stagnat, în ciuda faptului că ceasurile sunt întoarse cu precizie, îi conferă contururi
Hugo (2011) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4737_a_6062]
-
povestește, într-un interviu, cum au decurs cele trei ședințe foto din vara lui 1962. Marilyn Monroe l-a șocat prin frumusețea și naturalețea ei. „Vrei să mă dezbrac”, i-a spus ea după prima serie de fotografii, pe cât de expresive prin simplitate, pe atât de cuminți. Nudurile, la rândul lor, au început prin a fi timide, ca să devină apoi provocatoare. Cea care „decidea” tonul era actrița însăși, nicidecum fotograful, care trăgea clișeu după clișeu, uluit de grația cu care modelul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5009_a_6334]
-
cavalcadă de expresii fastuoase, care irită prin redundanța lor emfatică. Deși n-are accente patetice sau exaltate, Petru Pătulescu este un incurabil adept al enumerărilor interminabile, eroarea autorului fiind de a crede că, înșirînd adjective mustoase, scrisul său devine mai expresiv, cînd de fapt provoacă sațietate prin exces de sinonime. Vorbind de pildă de efectul pe care trebuie să-l aibă un text, Pătulescu scrie: „Textul, așadar, ca transă provocată, ca înlănțuire simulată, ca demers mintal indus, coerent și articulat, gratuit
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
poetului, răspunde cu altă insistență, jucată și ea. Apoi, din aproape în aproape, între cei doi se stabilește un soi de complicitate mediatoare. În final, ambii se folosesc cu aceeași nonșalanță de această metaforă pe cât de inofensivă, pe atât de expresivă. Pe parcurs, deci, surplusul de măști a căzut.
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
fin, privirea laterală, ochiul leneș, universul elegant, ochiul haptic, multiversul, materia neagră sunt concepte ale științelor care pot fi transferate în teritoriul literaturii cu beneficii indiscutabile pentru înțelegere. Literatura, în întregul ei, este într-un anumit fel. Traducerea în cuvinte expresive a existenței umane este un proces deschis, viu, în permanentă modificare. Absolutul îi repugnă, deși un anume miez imuabil, pe care îl numim generalumanul, se conservă de la o epocă la alta. Lecturi/interpretări succesive propun configurații acceptabile la un moment
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
supunere pasivă la comandamente exterioare, la „eveniment”. Cărțile lui 2011 enumerate mai sus au în comun „indiferența la eveniment” (înțeles, acesta, ca non-eveniment, ca simplu accident istoric), pentru a accede la esență. Sunt construcții echilibrate care fac efortul subtil și expresiv de a înțelege universul literaturii/culturii. Multiversul literar se lasă interpretat, ba chiar există prin intermediul lecturii. Cititorii neavizați, cum ne-am obișnuit, cam grăbit, să-i numim, creează zumzetul de fundal al nevoii de literatură. Cititorul avizat face un pas
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
dar nu pentru a preda trofeul, ci pentru a consacra această moarte. Sunt câteva scene care cântăresc greu în filmul lui Nettheim. Aerul de stranietate derivă din sentimentul conradian de alienare, din tăcerile prelungite în care chipul lui Martin reflectă expresiv stări tranziente, din intimitatea pe care copiii o împărtășesc cu acest bărbat în care proiectează chipul tatălui dispărut, din ambiguitățile pe care le întreține Jack Mendy (Sam Neill), protectorul abuziv al familei. Spre surprinderea lui Martin, copiii intră dezbrăcați în
Vânat și vânător by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4807_a_6132]
-
un anumit moment al spectacolului că „brațele desfășurate ale actriței se contorsionează cu o forță de expresie ce n-ar putea fi întrecută de cea mai bună dansatoare”. Cuvântul, dansul și, într-un sens și mai larg, mișcarea cu încărcătură expresivă au transmis ideile, într-o manieră încărcată de firesc și simplitate - atunci și acum. Personalitatea artistică a actriței are ceva din ardoarea dansatoarei. Am regretat însă că, spre deosebire de momentul întruchipat în Dama cu camelii, de astă dată regizorul nu i-
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
privind nu numai desfășurarea scenică ci și imaginile din fotografii ai impresia că unii dintre ei, cel puțin Maia Morgenstern și Mihai Smarandache, au fost surprinși într-un moment în care-și exprimau trăirile prin dans. Un dans simplu, firesc, expresiv așa cum știe să conceapă un bun coregraf. De fapt, Răzvan Mazilu se apleacă pentru a doua oară, în actuala stagiune a Teatrului Odeon, asupra piesei lui Martin Sherman pe care a mai montat-o acum câțiva ani la teatrul Meli
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
independent are loc în Burgundia și Flandra, în creațiile lui Jan Van Eyck și Rogier van der Weyden. În expoziția de la Metropolitan, portretul frontal al lui Francesco d’Este, executat de Rogier în 1429, este la ani distanță ca putere expresivă de portretul schematic al tatălui său, Lionello d’Este, marchiz de Ferrara, și de celelalte chipuri contemporane reprezentate strict în profil, în tradiția monedelor antice. O generație mai târziu, portretele în care Hans Memling a imortalizat trăsăturile unor negustori și
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
intelectuală a vremii, fără menajamente. Toată lumea îl ura pentru limba lui drăcească, toată lumea îl citea cu sfințenie. Aforismele, o dată adunate în volum, în 1909, sub titlul Ziceri și Contra- Ziceri, și rareori reeditate după aceea, erau teribile în laconismul lor expresiv. Vienezii au avut o anumită predilecție pentru gen, de vreme ce și Ludwig Wittgenstein, mai tânăr cu un sfert de secol decât Kraus, a scris unele care vor deveni la fel de celebre ca și ale acestuia. A dispărut un mare librar Bibliofilii din
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
un termen colocvial), e deja un loc comun. Frazele lui închipuie adevărați arbori genealogici. De obicei, cuvintele se înrudesc de la distanță sau, cel puțin, manifestă afinități neașteptate. Alteori, ca mai sus, se însoțesc și, fără alte complicații, nasc imagini. Extrem de expresive. (Et pour cause!) Nu, însă, și memorabile. Este, cred eu, ceea ce-l împiedică pe Eugen Negrici să fie un critic de reacție rapidă. Prea ocolește mult. Asta, s-a văzut deja, la suprafața textului. Dar nu numai. Și pe dedesubt
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
creației către lume, comparabilă cu mîncarea preparată de unii bucătari din localurile moderne chiar în fața consumatorilor. Notele poeziei în cauză: o dezinvoltură strînsă în chingi stilistic-temperamentale, un elan mai mereu jugulat de melancolie, o sinceritate sentimentală, nemilos biciuită de cea expresivă. Puțin cunoscut din pricina izolării d-sale bistrițene, Victor Știr e neîndoios unul dintre cei mai înzestrați poeți ai generației ‘80. Victor Știr, Adulter cu moartea, TipoMoldova, 2012, 442 pag.
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
poate bucura cu o umilință ce neutralizează orgoliul creatorului: „Astăzi n-am fost în stare să scriu/ decît o jumătate de poezie” (Procură). „Obsesia” se dovedește a fi recursul la naturalul supraexpresiv: „am fost convins că marea/ o poate mai expresiv formula” (ibidem). Într-un asemenea proces de solidarizare simpatetică cu ambianța, entitățile naturale tind a se umaniza. Un pin de pe o faleză mediteraneeană îi dă autorului senzația că se află lîngă tatăl său care „n-a văzut niciodată marea”, măslinii
Poet pur și simplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4438_a_5763]
-
are loc pentru poet acea cotitură, de el însuși calificată ca o trecere de la contemplare la coborâre spre problemele lumii, „la discesa nel magma” - coborârea în magmă, titlu al unei culegeri din 1963, care reprezintă adevărata sa ruptură de procedurile expresive anterioare. Neorealism, angajare civică, polemici Necesitatea unei reluări de contact cu lumea concretă, cu lumea realului cotidian, era însă în plină desfășurare încă din anii patruzeci, generând mișcarea numită Neorealism. Acesta propunea un rapel la realismul veacului XIX, adică angajarea
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
Cronicar Exerciții de concizie expresivă Ne-a vizitat țara profesorul David Crystal, specialist în ligvistică din Marea Britanie, care a ținut o serie de conferințe la București, Iași și Timișoara. Cu acest prilej, el a acordat Silviei Dumitrache un interviu ce poate fi citit în numărul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
citesc romane scrise prin SMS: vorbești cu un editor care se asigură că primești zilnic pe telefon cîte un capitol al romanului. Poți scrie o poveste în 160 de caractere, astfel încât să susciți interesul? Da, poți...” Acest execițiu de concizie expresivă s-ar cuveni impus și unora dintre romancierii noștri. N-ar avea de pierdut nici ei, nici cititorii. Clientelismul, cauza dezastrului? Revista 22 (nr. 22, din 29 mai - 4 iunie) publică o adaptare după un text scris de Francis Fukuyama
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
vede „trăgînd mărgeaua globului stinsă după mine/ în biliardul hulpav de galaxii feline” (ibidem). Poetul Radu Ulmeanu impune prin faptul că-și percepe fără greș natura psihică solid montată într-un cadru vital și o pune în scenă în chip expresiv. Radu Ulmeanu, Ospețele iubirii. Antologie, Tipo Moldova, 2012, 672 p.
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
tărâmul de apoi. El nu provine însă, ca la autorul Artei Popescu, din ilogismul substanțial al lumii, ci mai degrabă din forța plasticizantă a poeziei, elogiată și ea în fel și chip de-a lungul întregului volum. Într-atât de expresivi sunt tropii lui Radu Vancu, încât ei reușesc să transpună viața de dincolo într-„ un musical cu un cimitir” sau, tot vorba poetului, într-o „scenografie colorată ca-n Walt Disney”. Fapt care - și de aici reușita paradoxală a poeziei
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
îi reușesc senzațiile de amplificare a sensului în relatările cele mai banale și invers, impresia de firesc din notațiile suprarealiste. O împăcare poetică numai bună pentru un text incert, cu evidente valențe simbolice. Tristă și deseori macabră în fibra ei expresivă, proza poetică a lui Dan Coman are ceva din feeria irealităților. Parohia este un roman al realităților contorsionate, în care plasticitatea gravează deopotrivă o istorie vie și una a neantului. Rămâne de văzut cum se reinventează Dan Coman odată trecut
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
decît în mintea unui filosof, cauza stînd în gradul de asumare a cuvintelor rostite: eseiștii fac teorie din acrobație ambițioasă, fără ca viața să li se molipsească cu o cîtime din perorația afișată, în vreme ce pictorii își trăiesc gîndurile spontan, fără cizelare expresivă, dar onest. E deosebirea dintre histrionismul doct cu virtuți lexicale și simplitatea reculeasă care nu vrea să păcălească pe nimeni. Paul Gherasim e un soi de Ernest Bernea cu vocație plastică și cu tenacitate de ctitor, un posedat al cărui
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
Dumitriu i-au imputat lui Stoiciu, la prima carte, o oralitate exagerată și în fond simplistă, obținută din adresări monosilabice. „Bă”, „fă”, „mă”, „ha”, „bre”, „na”, „ăhă”, „ă” apar o dată la câteva rânduri, anulându-și, într-adevăr, prin repetare, conținutul expresiv. Le rămâne, în schimb, cred eu, cel melodic. che zo ni pa. Am mai scris asta. Liviu Ioan Stoiciu e un poet de o subtilitate lingvistică, pe care nici el, nici alții, destui, nu și-o imaginează.
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
puțin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu din ce in ce mai puțin. Simptome de zădărnicie“ (p. 99) Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine, ideal de netăgăduit sub unghi hristic, dar nefertil sub unghi literar. În fine, privilegiul de a fi stat în preajma lui Steinhardt tinde să devină pentru Pîntea o povară. Nu e vorba
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
Cornel Ungureanu În Mircea Eliade și literatura exilului, scriam despre triunghiul Emil Cioran - Mircea Eliade - Constantin Noica, unul dintre cele mai expresive „triunghiuri” ale culturii române. Erou al plenitudinii, Noica îl va cita mereu pe Cioran. Îi va cere sfaturile. La bătrânețe, Noica își construiește Olimpul păltinișan la doi pași de comuna natală a exilatului. Despre două tipuri de societate. Scrisoare către
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
nepăsător-condescendent, de a da mâna cu o mișcare largă a brațului, privirea scurtă, analizând nemilos, pătrunzătoare, în același timp oficială și ușor ironică, îndulcită de râsul bătrânesc, emoționant de nobil al gurii sale fără dinți - toate acestea erau atât de expresive și complet aristocratice în stilul venerabil al vechilor saloane rusești ale epocii lui Nicolae I. Îndată după primele minute de răceală formală, peste toți participanții se revărsă de la sine un val de sinceritate și căldură spirituală. Orice rămășițe de formalism
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]