123,612 matches
-
liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au militat pentru permanentizarea Cântării României, manifestare („culturală”, nu glumă!), demnă de cel puțin un Nobel, daca nu mai multe, având în vedere generoasă adunătura de creatori. Cântarea României, ce vremuri! Unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este”Socrate, concept cu greutate pentru care nici macar Albert Einstein nu a găsit o formulă matematică de exprimare) și dau o clipă fugă la începuturile decăderii umane. Evident în Biblie, însă nu la izgonirea din Rai, întâmplare ce vine să exprime și să explice în același timp, conceptul de existențialism formulat în secolul trecut (în special de către Jean-Paul Sartre), ci în capitolul Cain și Abel. Chiar dacă, să zicem, tot omul cunoaște povestea, o reamintesc fie și numai pentru împrospătarea memoriei. „Adam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
este partea nevăzuta sau necitita, a scriitorului din dumneavoastră? C.P.: Artă însăși este sinceritate. Dacă nu există sinceritate, arta nu are valoare. Deci, nu pot avea o parte nevăzuta. Cel mult o parte prost exprimată, dar am încercat să mă exprim cu sinceritate în tot ceea ce am scris, fără să mă menajez, chiar uneori fiind acuzat că exagerez cu denigrarea unor aspecte din jurul meu. D.C.: Cum vedeti rețeta succesului în meseria de scriitor, de artist și cum vedeti rețeta succesului, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
chiar uneori fiind acuzat că exagerez cu denigrarea unor aspecte din jurul meu. D.C.: Cum vedeti rețeta succesului în meseria de scriitor, de artist și cum vedeti rețeta succesului, în general? C.P.: Succesul ține, în primul rând, de limbă. Dacă te exprimi într-o limbă cunoscută și ajunge cartea respectivă la cei care citesc în această limbă, si care pot pune un diagnostic al valorii, atunci ești avantajat. Va dau un exemplu: Herta Muller, atâta timp cât a stat în România, era o necunoscută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Iar în limba română nu poți avea decât un succes regional cel mult, un succes pe țară. Așa cum a irumpt acum, să spunem, Cărtărescu, dar succesul lui este local, ca un soare palid care străbate printre nori... Cărțile mari se exprimă în limba engleză, franceza, germană sau spaniolă și uneori în italiană. Rareori într-o limbă că poloneză sau...am omis rusă, în care au strălucit scriitori că Soljenițân sau Pasternak. D.C.: Vă provoc cu altă întrebare. Ați scris „Excursii studențești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
deosebit de triști, pentru că pierduseră, vorbesc de Canada locul întâi în lume în domeniul gradului de asigurare socială. Îl luase Norvegia. De asemenea, la americani am văzut o extraordinară dorința de a nu deranja, de a fi civilizați, de a se exprima permanent cu grijă față de celălalt... D.C.: Este interesant faptul că, atât eu, care sunt și american, precum și prietenii mei din Statele Unite sau reîntorși din Statele Unite, simțim un fel de antiamericanism din partea unor categorii de români, mai putin ”citiți”, si umblați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să se impună, evitând politică și controversele, vorbirea de sine. Sunt un mare admirator al poeziei și prozei lui. Socotesc că poezia lui Vasile Voiculescu este cea mai substanțială și mai originală poezie românească după aceea a lui Eminescu, deoarece exprimă, în comparație cu orice altă poezie românească, un sentiment de taină a realității, propriu poporului român, precum proza lui desfășoară mai pe larg acest sentiment. Avem în această operă o marcă românească de mare autenticitate, fără să fie o declarație naționalistă superficială
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei lui Ion Barbu, Ed. Spirit Românesc, Craiova, 1997, si La Lilieci șase cărți în căutarea lui Marin Sorescu, Ed. Sitech, Craiova, 2009). Și dacă întârziem mai mult în acest edificiu, exprimându-ne în continuare ornant, se observă că formele din vitraliu filtrează mereu altfel lumină, în funcție de etapele și intensitatea ei. Poemele vin de pe un traseu de cel puțin patru decenii! O infuzie de substanță livresca se surprinde în fladurile lor, uneori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Buc., 1947 (urmată mult mai târziu de cea a lui Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cînd conturile comuniștilor care i-au luat locul lui Ceaușescu au devenit monedă curentă a revoluției, Dumitru Popescu a fost eliberat din pușcărie. N-a ieșit de acolo cu aerul de victimă. Astfel că în vreme ce despre Ceaușescu începeau să fie exprimate regrete, ca după un mare om de stat, Dumitru Popescu n-a izbutit să intre în galeria marilor nedreptățiți de Revoluție. Dumitru Popescu nu a făcut carieră politică după 1989. A fost urît și de cei care au venit la
Textierul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10608_a_11933]
-
într-un mod paradoxal, să plutească o vagă undă de mister asupra unora dintre coordonatele sale interioare. Acest fapt este și mai evident în proza indirect autobiografică din romanele seriei deschise cu Bizu. Obscuritățile psihologice ale unei ciudate formații se exprimă acolo printr-un lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
prefera să n-aibă ocazia să și o manifeste. Nu-i plăcea să comenteze defectele altora. În cel mai rău caz, putea expedia o discuție despre cineva printr-un succint "nu-i genul meu". Dacă totuși, încolțit de evidențe, își exprima opiniile negative - era departe de a fi lipsit de spirit critic - o făcea cu neplăcere. Nu-și critica niciodată prietenii în public, de altfel nici între patru ochi. Odată însă, pe când ne plimbam amândoi într-o pădure, departe de urechile
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
URSS, pentru ca, dintr-o dată, cultura română să devină în ochii Occidentului interesantă. Mai târziu, începând cu anii '80, a fi român a devenit mai puțin prestigios... Așa funcționează Occidentul. "După McLuhan, televizorul a transformat lumea întreagă într un sat. Altcineva exprima o idee apropiată: lumea este azi o colecție de periferii. Într-adevăr, mulți oameni de cultură ar trebui să poată pleca la Paris, Berlin, Roma și alte mari orașe pentru a vedea manifestări de provincialism. Căci provincia este înainte de toate
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
să surprindă. Considera că în artă curajul cel mai rar este nu atât acela de a spune neapărat nu (cuvânt pe care - sprijinindu-se pe spiritul de clan - toate avangardele au știut întotdeauna să-l pronunțe), cât curajul de a exprima, în singurătate, exact ceea ce ai de spus, de preferință fără să-ți pese de etichetele ce ți s-ar putea pune și cu atât mai puțin de cele puse deja altora. După convingerea lui profundă, un artist n-ar trebui
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
e prezentată aproape exclusiv prin prisma experiențelor profesionale. Chiar și acelea care l-au marcat ca om (îndeosebi perioada petrecută în laboratorul de la Paris al lui Petre Brook, vizita, sub impulsul scrierilor lui Artaud, în Bali, în căutarea "mitologiei vii" exprimate prin arta locului, întâlnirile cu Grotowski) sunt valorizate din unghiul activității profesionale, ca și cum existența sa ar fi fost, multe decenii, pusă complet între paranteze. În mod deliberat, Andrei Șerban ocolește partea așa-zicând anecdotică, reducând la minimum informațiile despre viața
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem cu toții să-l știm. Întrebarea copilului când ascultă un basm - "și?, și?" - exprimă tocmai acest adevăr cunoscut tuturor și care e de fapt un instinct al minții omenești de a pune ordine în experiență. Încurcăturile încep cu Modernismul, moment care pune ordinea/ accesibilitatea (în limbaj, în cronologie, în comunicarea însăși) sub semnul întrebării
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
odată autorul descoperă că gândește prea mult, prea năvalnic pentru a mai avea timp să pună totul în cuvinte, deci convenția limbajului e dărâmată (vezi disperarea pre-verbală a lui Joyce de a găsi un alt fel de limbaj pentru a exprima inexprimabilul, în fond). În același timp, autorul descoperă că povestea poate domina cronologia, putem începe cu viitorul și putem aranja altfel întâmplările decât copilărie-maturitate-deznodământ. Această descoperire că autorul e liber să modifice convenția limbajului clar și a cauzalității cronologice sunt
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
va gravita... Mă rog, va gravita ceva, sau cineva - înțelegi? - Nu. Eu am priceput doar că domnul Stolojan se va lupta pentru fuzionarea PNL-ului cu PD-ul... Percepție haralampyană, ce să-i faci, îmi spun, deși, parcă așa se exprimase, totuși, domnul Stolo... În orice caz, a fost o emisiune din care am înțeles ceva-ceva mai mult decât nimic, și în timpul căreia prietenul a oftat în câteva rânduri: - Doamne, unde-s "mariustucăshow"-rile de altădată? Aș vrea să-l contrazic
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
după absolvirea Institutului de Limbi Străine din București -, n-a pregetat să uceni ceașcă asupra cuvântului din lexicul românesc, pândindu-i mereu polisemantismul degajat în varii contexte. Așa încât Cuvântul a devenit punct de plecare în combinațiile morfosintactice ale unei gândiri exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele trei volume de versuri apărute până mai ieri: Fiul soarelui (1975), Mai mult de cat cuprinde ochiul (1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
modele - clasice și moderne și într-un caz și în celălalt. Devierea începe de la volumul din 1988. Creditul acordat cunoașterii prin simțuri, ochiul deținând primatul (83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile triadei freudiene nu-l suplinesc. Numai cazna cuvân tului, cum ar fi zis învățatul brâncușiolog V.G. Paleolog, nu ne lasă niciodată la răspântia întrebărilor. Ieșirea în larg, așadar, începe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au militat pentru permanentizarea Cântării României, manifestare („culturală”, nu glumă!), demnă de cel puțin un Nobel, daca nu mai multe, având în vedere generoasă adunătura de creatori. Cântarea României, ce vremuri! Unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este”Socrate, concept cu greutate pentru care nici macar Albert Einstein nu a găsit o formulă matematică de exprimare) și dau o clipă fugă la începuturile decăderii umane. Evident în Biblie, însă nu la izgonirea din Rai, întâmplare ce vine să exprime și să explice în același timp, conceptul de existențialism formulat în secolul trecut (în special de către Jean-Paul Sartre), ci în capitolul Cain și Abel. Chiar dacă, să zicem, tot omul cunoaște povestea, o reamintesc fie și numai pentru împrospătarea memoriei. „Adam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este partea nevăzuta sau necitita, a scriitorului din dumneavoastră? C.P.: Artă însăși este sinceritate. Dacă nu există sinceritate, arta nu are valoare. Deci, nu pot avea o parte nevăzuta. Cel mult o parte prost exprimată, dar am încercat să mă exprim cu sinceritate în tot ceea ce am scris, fără să mă menajez, chiar uneori fiind acuzat că exagerez cu denigrarea unor aspecte din jurul meu. D.C.: Cum vedeti rețeta succesului în meseria de scriitor, de artist și cum vedeti rețeta succesului, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
chiar uneori fiind acuzat că exagerez cu denigrarea unor aspecte din jurul meu. D.C.: Cum vedeti rețeta succesului în meseria de scriitor, de artist și cum vedeti rețeta succesului, în general? C.P.: Succesul ține, în primul rând, de limbă. Dacă te exprimi într-o limbă cunoscută și ajunge cartea respectivă la cei care citesc în această limbă, si care pot pune un diagnostic al valorii, atunci ești avantajat. Va dau un exemplu: Herta Muller, atâta timp cât a stat în România, era o necunoscută
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]