1,458 matches
-
β (și ele de mai multe tipuri). Integrinele β1 sunt exprimate pe mai multe celule epiteliale, unde leagă colagenul, fibronectina, laminina 1 și laminina 5. Fibronectina, de exemplu, este o glicoproteină mare (~ 2500 aminoacizi), formatoare de fibrile prezente în matricea extracelulară și care se leagă de diferite integrine. Aceste molecule realizează nu numai legături între celule, dar participă și la recunoașterea celulelor învecinate și comunicarea dintre ele. Celulele β umane exprimă mai multe integrine de tipul ?3, ?5, ?6, ?v și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mitocondriei β-celulare în producerea moleculelor de ATP, care intervine atât în declanșarea exocitozei (prin închiderea canalelor de KATP), cât și în susținerea sintezei de insulină sau a transportului insulinei din reticulul endoplasmic în granulele secretorii și de aici în spațiul extracelular prin procesul exocitozei. Pompele de Ca+2 din membrana plasmatică sau din reticulul endoplasmic sunt procese consumatoare de energie. Un rol important al mitocondriei este și acela al controlului eficienței energetice a metabolismului oxidativ, prin intermediul proteinelor decuplante (în celula β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mai mici componente ale citoscheletului și sunt formate tot din proteine globulare (molecule de G-actină). Prin polimerizarea G-actinei rezultă filamentul de F-actină cu structură de dublu ? helix. Citoscheletul mediază în cea mai mare măsură semnalele care vin din mediul extracelular. Segmentul i.c. al diferiților receptori vine în relație structurală ori funcțională cu citoscheletul actinic prin intermediul GTP-azelor mici. Una dintre cele mai studiate căi de semnalizare i.c. este cea care implică activarea proteinkinazei A (PKA). Aceasta este o kinază
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
insulină, cel puțin la nivelul de integrare a răspunsurilor simultane a celulelor β. 3. Fiziologia celulei β 3.1. Particularitățile metabolice ale celulei β pancreatice Celula β exprimă GLUT2, molecule care asigură captarea rapidă a glucozei indiferent de concentrația ei extracelulară. Factorul limitant de utilizare a glucozei este reprezentat de glucokinază, care este o hexokinază cu afinitate mică pentru glucoză. Aceasta explică de ce la concentrații mici ale glucozei e.c. (<2,5 mmol/l) puțină glucoză este fosforilată în celulele β, conducând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a exocitozei insulinei (81, 181). În contrast, în țesuturile periferice, izoformele hexokinazice de mare afinitate (tipurile I-III) sunt bine exprimate, permițând o fosforilare relativ constantă a glucozei. Aceasta garantează producerea de ATP necesară menținerii funcției celulare, chiar atunci când glucoza extracelulară scade sub 55 mg/dl (~ 2,5 mmol/l). Această valoare a glicemiei se află la -50% față de limita superioară a glicemiei normale (100 mg/dl). Alte câteva particularități metabolice β-celulare (dictate de expresia nuanțată a aparatului enzimatic) merită a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
proteinkinaza B a fost denumită astfel după ce s-au descoperit celelalte două proteinkinaze. Ele se prescurtează: PKA, PKC și PKB; b) Protein-tirozin-kinazele - catalizează fosforilarea resturilor tirozinice în moleculele țintă. Ele sunt de două tipuri: cele care sunt parte a domeniului extracelular al unor receptori membranari și cele complet intracelulare (care fac parte din evenimentele biochimice post-receptor); c) Proteinele fosfatazice - catalizează desfacerea fosforului din enzima activă, pe care o inactivează (o readuce în forma inactivă). d) Proteinkinazele de activarea mitogenică (MAPK) - participă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
celule β (180). Regenerarea celulelor β (prin neogeneză sau replicare) necesită, pe lângă intervenția factorilor de creștere, prezența necondiționată a glucozei. De altfel, metabolismul glucozei activează toate căile de semnalizare intra-β-celulară, influențând toate kinazele: calmodulinkinaza, proteinkinaza A, proteinkinaza C, kinazele reglate extracelular, proteinkinazele de activare mitogenică (MAPK) și kinazele fosfatidil inozitol 3. Aceste efecte sunt mediate de creșterea concentrației intracelulare a calciului, la rândul ei indusă de depolarizarea membranei celulare. În paralel, depolarizarea membranei celulare activează și factorii de transcripție NF-kB. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
2 variază între 30-100 m/secundă (11). Sincronicitatea oscilațiilor calciului i.c. este atribuită sincronicității potențialului de membrană ce apare consecutiv în toate celulele insulare. Dacă cuplarea i.c. este strict electrică prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163). Recent s-a constatat că o celulă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sunt deplasate către membrana celulară, unde intervin proteinele de ancorare (de apropiere a granulelor secretorii de fața internă a membranei celulare, denumite v-SNARE) și apoi de fuziune cu această membrană (denumite t-SNARE), care varsă conținutul lor în spațiul extracelular, de unde sunt preluate în torentul circulator. Mașinăria exocitotică din celulele β poartă numele de SNARE („Soluble N-Ethylnaleinide Sensitive Factor Attachment Protein Receptor”), o clasă de proteine asemănătoare cu cele care mediază eliberarea neurotransmițătorilor. Aceste proteine care induc exocitoza interacționează între
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
intensă în insulinoame, datorită creșterii sintezei peptidului și scăderii clearance-ului său din celula β. Generarea amiloidului este un proces progresiv declanșat de un nucleu inițial de polimerizare care ulterior se autoamplifică. Depozitele de amiloid se formează atât intra cât și extracelular. Amiloidoza insulelor pancreatice a fost întâlnită des la pacienții cu T2DM decedați după o evoluție îndelungată a bolii. La aceeași vechime a bolii, amiloidoza pancreatică se întâlnește mai frecvent în tipul 2 de diabet. În unele cazuri, insulele invadate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
spin-echo (secvențe cu timpi lungi de achiziție). Secvența de difuzie (DWI) se bazează pe principiul mișcării browniene și evaluează mobilitatea moleculelor de apă dintr-un țesut. Viteza cu care moleculele de apa se deplasează diferă la nivelul compartimentelor intra si extracelular, fiind influențată de interacțiunea cu membranele celulare și macromolecule - mobilitatea intracelulară este relativ redusă datorită membranelor celulare [15]. ADC (coeficient aparent de difuzie) este expresia cantitativă a difuziei, caracteristică țesuturilor, și depinde de proporția componentelor intra și extracelulare. Valoarea ADC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
intra si extracelular, fiind influențată de interacțiunea cu membranele celulare și macromolecule - mobilitatea intracelulară este relativ redusă datorită membranelor celulare [15]. ADC (coeficient aparent de difuzie) este expresia cantitativă a difuziei, caracteristică țesuturilor, și depinde de proporția componentelor intra și extracelulare. Valoarea ADC tinde să scadă cu creșterea celularității (caracteristică tumorilor maligne) sau densității celulare, și vorbim de restricția difuziei [15,16]. Pe de altă parte, densitatea celulară poate fi un indicativ al agresivității tumorale, rezultatul unor studii clinice demonstrând deja
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
au demonstrat o suprapunere a valorilor ADC ale adenocarcinomului și pancreatitei cronice pseudotumorale [18,19]. De aceea, secvența de difuzie nu poate evalua singură, complet, leziunile pancreatice, fiind integrată protocolului de examinare a pancreasului. Administrarea intravenoasă a produșilor de contrast extracelulari (chelați de gadolinium) crește diferențierea intensității semnalului între parenchimul pancreatic normal și leziunea neoplazică, cel mai frecvent hipovasculară. Permite de asemenea diferențierea unei mase pancreatice hipervasculare ce poate simula o leziune chistică pe secvențele native (fig. 272). În fază de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
în fazele tardive [22, 5, 23]. Secvența de difuzie în cazul adenocarcinomului pancreatic evidențiază, cel mai frecvent valori scăzute ale ADC, deși acesta poate fi variabil, fiind dependent de caracteristicele histopatologice (fig. 273). Astfel, dacă tumora este constituită din fibroză extracelulară abundentă (fibroză edematoasă cu fibre de colagen libere) și o componentă celulară redusă valoarea ADC este mai mare decât a pancreasului normal, în schimb dacă tumora are o componentă fibroasă densă și o celularitate crescută, valoarea ADC este mai scăzută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
implicate în apariția HTA renovasculare sunt: Creșterea secreției de renină și hiperfuncția sistemului renină angiotensină aldosteron ca rezultat al scăderii presiunii de perfuzie renală cu mai mult de 50%, în cazul stenozei unilaterale de arteră renală; Creșterea excesivă a volumului extracelular în cazul stenozei bilaterale de arteră renală (sau a stenozei unilaterale la pacienții cu rinichi unic sau la subiecții cu rinichi controlateral nefuncțional). 6.2.1. Diagnosticul HTA de cauză renovasculară Leziunile stenozante de natură aterosclerotică ale arterei renale sunt
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu corespondență macroscopică organizată în 4 stadii (Pop D Popa, 1994), care includ, în succesiune: (1) dilatare, (2) hipertrofie moderată și severă, (3) atrofie, (4) scleroză periflebitică. Conform investigațiilor microscopice, transformările majore afectează, la nivelul intimei și al mediei, matricea extracelulară a țesutului conjunctiv și țesutul muscular neted. În mod cert, în vederea stabilirii corecte a diagnosticului și a stadiului bolii, la ora actuală elementele examenului clinic nu mai pot fi privite separat de noțiunile de morfologie. Cu toate acestea, deși numărul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pe lame tratate cu albumină. Pentru examenul histopatologic standard al sistemului venos superficial și al venelor perforante au fost utilizate, suplimentar colorației uzuale hematoxilină-eozină, colorații speciale (van Gieson, PAS - acid periodic-reactiv Schiff) cu scopul de a evidenția componenta conjunctivă (matrice extracelulară nefibrilară și fibrilară - colagen, elastină). Protocolul utilizat pentru colorații este prezentat în continuare: Colorația Hematoxilină-Eozină deparafinare, hidratare (benzen, toluen, xilol, alcool absolut, alcool 96%, alcool 70-80%, apă); spălare cu apă de robinet; hematoxilină Bohmer, 2-10 minute, funcție de maturarea acesteia; diferențiere
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mediei, uniformă de a lungul întregului fragment recoltat. La nivelul intimei, profilul pavimentos al celulelor endoteliale a fost înlocuit cu un profil cuboidal. Pentru fragmentele îngroșate, colorațiile speciale au permis identificarea țesutului conjunctiv, cu evidentă creștere a cantității de matrice extracelulară nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al etiopatogeniei bolii varicoase (Bergen, Pascarella, 2007). Structurile morfologice la nivelul cărora se instalează leziuni majore sunt tunica intimă și tunica medie. Modificările morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1996), și nu numai pachetele varicoase (Mashiah et al., 1991). Cu toate acestea, lezarea endotelială nu este întotdeauna prezentă, unele studii demonstrând integritatea endoteliului atât în vene varicoase, cât și la nivelul venelor control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unele studii demonstrând integritatea endoteliului atât în vene varicoase, cât și la nivelul venelor control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele de colagen au fost dispuse compact, în tunica medie aranjamentul lor a fost fascicular, printre celulele musculare netede, uneori invadând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și perfuzia deficitară de la acest nivel sau o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
asupra modificărilor tisulare, celulare și moleculare ale peretelui venos au condus, recent, la formularea teoriei etiopatogenice moderne, imun-inflamatorii, a bolii varicoase, care pune accent pe mecanismul de activare a leucocitelor, afectarea funcției fibroblastelor și transformările calitative și cantitative ale matricii extracelulare (Bergan, Pascarella, 2007, Bergan, 2007). În acest context, obiectivul studiului imunohistochimic a fost reprezentat de analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale și celulare din structura peretelui venos și a unor procese dezvoltate prin comunicare celulară și tisulară, urmărind în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]