3,289 matches
-
necreată, o tăcere izgonită, Ca un suflet se întinde din iubirea răstignită, Fulgerele unui cer, fără luna, fără stele, Se înnoadă ca o funie peste gândurile mele Și privesc în urma lumii, ca spre un convoi de care, Pline doar cu fânul verii, ars de gândurile tale; Vorbe nu mai sunt pe buze, depărtarea iți ia dreptul Să-mi șoptești taina în care, inima îmi sparge pieptul, Căci nu ești, n-ai fost să-mi fii într-o lume ca de ceară
CONVOI DE CARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381514_a_382843]
-
dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la pagina 119 că romii cred că un rom își pierde puterea sexuală prin muncă fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
de pace, și de șiruri de cocori! Bucurați-vă de vise, bucurați-vă de stele, de cireșe, de caise și de versurile mele! Bucurați-vă cu teii și cu floarea de salcâm bucurați-vă cu mieii când umblați desculți prin fân! Bucurați-vă, celule, de lumina necreată; bucurați-vă, voi, hule, în prăpastia semeață! Bucurați-vă de cântec, bucurați-vă de mare; bucurați-vă de munte, bucurați-vă de soare! Bucurați-vă că sunteți și că vine-o dimineață; bucurați-vă
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
a fost destinat ceva, cu totul special și vei afla despre asta, ... IV. IOAN CÂRJA - FRÎNTURI DE GAND (POEZII), de Ioan Cârja, publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. ÎȚI AMINTEȘTI Îți amintești iubito când coseam pe lunca, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seară, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsăm atunci de la cosit, și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
numai noi îl călcam seară, când târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsăm atunci de la cosit, și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca sa il facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugăm cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fan uscat afară, iar fânul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
fânul uscat, ca sa il facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugăm cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fan uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut să fi soția mea? M-ai sărutat șoptindu-mi printre ... Citește mai mult ÎȚI AMINTEȘTIÎți amintești iubito când coseampe lunca, fânul mare, încâlcit? Știam că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
fan uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut să fi soția mea? M-ai sărutat șoptindu-mi printre ... Citește mai mult ÎȚI AMINTEȘTIÎți amintești iubito când coseampe lunca, fânul mare, încâlcit? Știam că numai noi îl călcam seară,cănd târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneaipe la amiază, cu un coș cu mâncare?Eu, mă lăsăm atunci de la cosit,și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
numai noi îl călcam seară,cănd târziu, ne-ntâlneam pentru iubit! Îți amintești iubito, cănd veneaipe la amiază, cu un coș cu mâncare?Eu, mă lăsăm atunci de la cosit,și te întâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam,fânul uscat, ca sa il facem claie?Și uneori ne ascundeam sub car,ca să scăpăm de grindină și ploaie.Îți amintești iubito, seri de varăcând te rugăm cu mine să mai stai?Și ne iubeam pe fan uscat afară,iar fânul, mirosea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
greblam,fânul uscat, ca sa il facem claie?Și uneori ne ascundeam sub car,ca să scăpăm de grindină și ploaie.Îți amintești iubito, seri de varăcând te rugăm cu mine să mai stai?Și ne iubeam pe fan uscat afară,iar fânul, mirosea a flori de mai.Îți amintești iubito seara-n care,eu ți-am cerut să fi soția mea?M-ai sărutat șoptindu-mi printre ... V. IOAN CÂRJA - AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU), de Ioan Cârja, publicat în Ediția nr. 1870
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
de origine ardelean dar „plantat” în Banat, nu am uitat niciodată de țara moților și de locul de obârșie al părinților mei, comuna Avram Iancu. Socrii mei erau tot de acolo și-i ajutam în fiecare an, la vremea cositului. Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o jucărie, dar care șuiera nimicitor, în mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o jucărie, dar care șuiera nimicitor, în mâinele mele. Era greu în munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi ne răcoream cu lapte rece. Nu
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
cu tot. Eu nu-mi găsesc locul niciunde. Tatăl meu crede că mama mea vitregă mă iubește enorm, în timp ce eu sunt soi rău. Mama mea vitregă e asemenea soarelui ce sărută timp îndelungat iarba, până ce aceasta se usucă și devine fân. Tatăl meu ce vede sărutul memei crede că eu sunt buruiană. Vai de copiii ce rămân în grija mamei sau al tatălui vitreg! Acei oameni își urmăresc interesul arătând dragoste fățarnică față de cuiul din pantof ce-i incomodează. Odată înlăturat
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
Galben spic și turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu cicoare, Viers de doină, râs cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de tei, vis cu dorințe, Ochi albaștri, trup din soare... Oare, oare, unde- s oare?... Referință Bibliografică: VARĂ ÎNTR-UN VERB
VARĂ ÎNTR-UN VERB... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374465_a_375794]
-
lor deodată, dar Buna, ștergând pe furiș o lacrimă călătorită spre coada ochiului, îi desluși din cele aflate demult de la Zain: -Nu erau bătrâni... doar la mijlocul vieții... Au căzut pe loc trăzniți în plină vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
venit lupii la stână, ce prăpăd au făcut. Au mâncat câteva oi si capre. Și chiar câinii ciobănești s-au speriat de ei. Ajunseră în sat când se crăpa de ziuă. Ĩn drum, un țăran își lăsase căruța plină cu fân. Ema se ascunse cu copilul printre paie, în spatele grămezii. Era încă întuneric, când omul plecă pe drum, spre gară. Ĩn stație, Ema căută trenurile care pleacă spre oraș. Erau numai marfare. Cele cu mărfuri petroliere nu erau însă corespunzătoare transportului
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
vălurele peste pietre și ne-am dus să ne răcorim picioarele și mâinile în apa limpede. Din locul acela am văzut o suprafață mai întinsă, cu câțiva copaci uriași, care păreau a fi un fel de paznici printre stogurile de fân proaspăt, abia strâns după coasă, aruncată de la poalele pădurii și până aproape de râu. Pătrundea parfumul plantelor uscate natural până la noi și ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers și am alergat printre acele căpițe
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
natural până la noi și ne învăluia într-o chemare la care greu se putea rezista. Am mers și am alergat printre acele căpițe ce păreau de departe a fi niște babe cocoșate și proptite în câte un par în jurul căruia fânul se așezase vremelnic ca într-un fuior uriaș. După ce am marcat locul, am mai mers puțin până într-o zonă de unde reușeam să urmărim apusul de soare. Era ca un defileu printre dealuri, prin care am văzut cum uriașul glob
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
întunecoase peste câmp și șosea, peste apă... Am așteptat ca circulația să se rărească și, când am observat că nu mai sunt trecători pe cărările lăturalnice, am plecat către acel loc minunat ce ne fermecase cu ale lui băbuțe de fân și spre care armonia gândurilor și dorințelor noastre ne conducea cu voioșie. Am lăsat mașina pe malul drept al râului și am trecut dincolo, pășind cu emoție pe un buștean gros aruncat între maluri într-un loc mai îngust în
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
voioșie. Am lăsat mașina pe malul drept al râului și am trecut dincolo, pășind cu emoție pe un buștean gros aruncat între maluri într-un loc mai îngust în care apa se învolbura repezită. Am hotărât pe care stog de fân să ni-l facem cameră de oaspeți, astfel încât, de la înălțimea lui, să putem vedea întregul câmp cosit până la râu și șosea, pe de o parte și până la poalele pădurii ce se întindea măreață câtre înălțimi, pe cealalaltă parte. Ne-am
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
se mai poate vedea de acolo. Grijuliu, am tras funia și am făcut-o colac, numai bun pentru a sprijini mai târziu o eventuală pernă din fire de iarbă plăcut mirositoare, care încă nu se uscase deplin. Ne afundasem în fânul moale și nu era chip să mai vedem în jur și ne-am bucurat să știm că nici pe noi nu ne mai poate vedea nimeni. Se auzea foșnetul pădurii de foioase amestecate cu o mână de conifere în depărtare
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
în depărtare și un cor de greieri vrednici de undeva de foarte aproape. Luna apăruse și încerca să intre în desișuri cu a sa lumină palidă, timidă și plină de curiozitate. Mirosul puternic de plante de câmp, de iarbă, de fân într-un cuvânt, era atât de intens încât aveam senzația că pipăim acest parfum unic, care ne îndemna la meditație și somn... Întins pe spate, jumătate îngropat în fânul proaspăt, cu o mână îmbrățișam bustul ei și cu cealalaltă mângâiam
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
de curiozitate. Mirosul puternic de plante de câmp, de iarbă, de fân într-un cuvânt, era atât de intens încât aveam senzația că pipăim acest parfum unic, care ne îndemna la meditație și somn... Întins pe spate, jumătate îngropat în fânul proaspăt, cu o mână îmbrățișam bustul ei și cu cealalaltă mângâiam alene părul desfăcut, împreunat cu iarba moale peste pieptul meu. I-am desfăcut ușor fermoarul bluzei de trening și i-am eliberat sânii, care păreau deosebit de albi în întunericul
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
pierduți câtre noianul de stele sclipitoare și ea și-a scos bluza, abandonându-și trupul în brațele mele. Printre îmbrățișări strânse și săruturi din ce in ce mai pătimașe, ne-am dezbrăcat reciproc și ne-am lăsat trupurile goale în voia patului moale de fân mirositor, fără să mai simțim ușoarele înțepături ale paielor mai tari ori poate și ale frunzelor mărăcinoase... Am abandonat stelele din Cassiopeia și din cele două Urse, ca și pe ale Vulturului și Capricornului, pe cele din Lebăda și Andromeda
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
ei peisaj celest, s-a învârtit cu noi și a dispărut pierzându-ne în întunericul ce ne-nghițea, trupurile noastre nu s-au despărțit, ci au rămas un moment încremenite și pline de contracții, pentru ca, imediat, pe stratul gros de fân pe care alunecarea-l antrenase până la sol, sub noi, să-și continue dulcea legănare în care tot dorul și dragostea noastră se revărsa vulcanic... Poate am adormit ori timpul pe care-l credeam că stă pe loc s-a urnit
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
deja de pe firmament. Doar Venus ne zâmbea complice, dând noi dimensiuni armoniei și dragostei ce ne unise. Și cum luceafărul de zi ne anunța apropiatul răsărit de soare, ne-am tras de sus treningurile și celelalte mici accesorii rătăcite în fânul încurcat și ne-am îmbrăcat din mers pentru a nu ne prinde lumina cu iarbă amestecată-n păr. Ne-am oprit la râu și ne-am înviorat cu apă limpede și rece și, mână-n mână, cu gesturi tandre și
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]