1,866 matches
-
Negri, Filippo Pananti, Gabriele D’Annunzio, Giosuè Carducci). Sintetizând rostul acestei reviste, redactorul ei, Pimen Constantinescu, observa în ultimul număr că S.l. „a întrunit o parte[...] dintre literații mai cunoscuți sau dintre debutanții locali, aprinzând în acest fel o sfioasă făclie pe altarul din ce în ce mai neglijat al culturii naționale”. A. Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a. În răstimp traduce, pare-se foarte bine, numeroase librete de operă. Relativ târziu își adună o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de Paște de I. L. Caragiale), un ofițer participant la Războiul pentru Independență, pune rămășag că va lua ceva din haina unui cadavru putrezit între fronturi și chiar o face. Spaima trăită de tânărul militar amintește de cea a lui Leiba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ei „cinstiți”, fie „vițioși sau sceptici”, dar „oameni vii în literatură”, înzestrați „cu voință și mușchi”. Lui Caragiale îi detectează o atingere a inteligenței de „mobilitatea sceptică a raselor bătrâne”, îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși, vorbind de politicienii „pehlivani” și de orășenii unei „nații de chiacheroni”, îl confirmă pe cel căruia îi recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Ce spun? Iubire? Pe Iunia-o ador. Narcis: 385 Tu? Neron: Ce chemări ciudate, ast-noapte m-au mînat? Pe Iuni-am văzut-o adusă în palat; Mîhnită, rugînd cerul, cu ochii-n lacrimi vii, Ce străluceau în noapte, mai vii printre făclii. Deși fără podoabe, atât de minunată! 390 Fecioară ne-ntinată atunci din somn furată. Ce pot să știu? Au fost-a doar simpla ei ținută, Sau torțele și umbra sau doar durerea-i mută, [o vedeam]Între soldații aspri, cu crudă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi și Emil Botta, și sunt criticați N. Iorga și E. Lovinescu. Revistei „Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești. Masivă, caldă, autoritară, perseverentă păzind peste zgomot și nevoie”, i se face o bună primire. În numărul 8/1940 apare o largă prezentare a activității de „ambasador” al sufletului românesc a lui Nichifor Crainic, invitat al Facultății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
Civilizația Indusului și enigmele sale, pref. Constantin Daniel, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky); Maurice Rheims, Infernul curiozității, pref. trad., I-II, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky). Repere bibliografice: Mircea Muthu, Leon Baconsky, „Marginalii critice și istorico-literare”, „Făclia”, 1969, 6910; Const. Ciopraga, Critică și istorie literară: Dinu Pillat, Leon Baconsky, CRC, 1969, 35; Gh. Jurma, Trei cărți de cercetare literară, O, 1969, 9; Viorica Guy Marica, Artă și livresc, ST, 1989, 9: Doina Uricariu, Erudiție și pasiune, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
iubirea înseamnă înăOțare și împlinire: „Ziua-și ridicase fruntea / Din pădurea adormită.../ Potopind cu aburi zarea / Printre ramuri, cu beteala / Spumei împletită-n cețuri / Norii drumuri conturau / Zămislind cărări de visuri”. Iată cum se reface un discurs de tip romantic, făclie întru perfectăși nestăvilită armonie. Ce sugerează incipitul baladesc din Nunta neagră? „Pe poteci, se-nalță vuiet / Izvodit de frunze moi / Când cu ochii plini de patimi / Mă îndrept spre ea, strigoi...” Iată prefigurarea unei fantastice povești de iubire cu impulsuri
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cumpenei / va pluti în repaus sus / și unul spre pământ...” (Dezechilibrăm) în fond, cu toții suntem amintire-a prezentului, spasm binecuvântat întru frumos, întru iubire, întru dăruire. „Ceru-i făcut / Din morminte...” (Amintirea) într-acolo ochii noștri, lumini veșnic înstelate, aprind făclii îmbujorând cuprinsul. Să-ncercăm, poate vom auzi o șoaptă: „rn cântec minunat crește prin mine-n lume...” (Misterium tremendum) gertfa poetului este și jertfa noastră. Să nu uităm: „Nu poți birui vremea nefiind biruit...” (Lumina necreată) Mult calm și multă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
răspunsului meu la amabila Dv. scrisoare. Când voi avea un exemplar dactilografiat, revizuit, are să-mi facă plăcere să vi-l trimet, pentru a avea părerea Dv. Până atunci vă trimet spre „documentare” cartea lui Augustin Pop, care în capitolele „O făclie pentru Rică Venturiano” și „Jurnal de bord al brigăzii „Răsună Valea” aduce unele mărturii în legătură cu realizarea acestui film pe șantierul BumbeștiLivezieni. Dorind multă sănătate Doamnei și Dv., vă transmit cele mai cordiale salutări. P. Călinescu 5 C.P. ilustrată color: Salerono
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Biserica a avut îndrăzneala să ia poziție în chestiunile acute ale societății postcomuniste, cum ar fi avortul, prostituția, drogurile, noua etică sexuală sau eutanasia. După cincizeci de ani de servitute ideologică, cuvântul Evangheliei a devenit din nou actual: „Nimeni, aprinzând făclia, n-o ascunde sub un vas sau n-o pune sub pat, ci o așază în sfeșnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina” (Luca 8, 16). Din păcate, probleme foarte grave, cum ar fi corupția la vârf sau educația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în numere succesive, scrisori către Gavril Precup, din partea lui Ioan Bianu și a lui Andrei Bârseanu, epistole ale lui Gavril Precup către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
de un rang înalt, privește-o ca pe sora ta; dacă-i de condiție umilă, socotește-o ca pe-o soră mai mică; dacă-i o copilă, poartă-te cu ea cu respect și politețe". "Demne de cinste, sfinte, pure, făclii ale casei, femeile sînt numite zeițele destinului familiilor; dar tocmai de aceea trebuie supravegheate în mod special" (BÖTHLINGK, op. cit., II, n. 4518; în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 199 sq. și Idem, Gl'Indiani, p. 114, unde e
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cronica Moldovei”, „Noua revistă română”, „Curierul Bacăului”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”. În mai 1915, B. editează la Bacău, împreună cu Ion Iordăchescu și Șmil Kraus, „Orizonturi noi”, publicație modernistă în care folosește și pseudonimele Geovas,Vag, Geo Vas. Macedonski îl recomandă în „Făclia” (ianuarie 1916) în acești termeni: „Bacovia. Acesta este pseudonimul unui tânăr din Bacău, d. Vasiliu, admirabil poet, dar a cărui modestie l-a ținut în umbră cu tot nemărginitul lui talent. Era aproape un copil, când în 1902 a venit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Plomb, ed. bilingvă, tr. Miron Kiropol, pref. Basarab Nicolescu, Iași, 2000; Opere (Poezii. Proză. Publicistică. Corespondență. Destăinuiri), îngr. Mircea Coloșenco, introd. Eugen Simion, București, 2001. Repere bibliografice: I. Ludo, Un poet al toamnei, „Absolutio”, 1913, 25 decembrie; Al. Macedonski, Bacovia, „Făclia”, 1916, 7; Aderca, Contribuții, I, 331-332, 442-444, II, 167-170; Fundoianu, Imagini, 133-136, 170-177, 224-228, 323-325; Davidescu, Aspecte, I, 25-26, 231-236; Lovinescu, Scrieri, I, 403-407, IV, 581-584; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 1927, 312-316; Camil Petrescu, G. Bacovia, RVVR, 1922
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
care leva spori credința Sfinților Apostoli și va desăvârși lucrările Tatălui.Amintind că „cele dintâi cuvinte pe care le-a spus Mântuitorul IisusHristos ucenicilor Săi după Învierea Sa din morți, au fost: Pace vouă!”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Făclii de Înviere - Înțelesuri ale Sfintelor Paști, Editura „Basilica”, București, 2008, p. 46. footnote>,vom înțelege că Dumnezeu este Domnul Păcii, că Dumnezeu esteIubire.Într adevăr, „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră”<footnote I
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu este în Hristos ca și glasul „Mielului luiDumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29): „Nu va striga șinu se va auzi prin piețe glasul lui” (Matei 12, 19). În acest fel:„Trestie strivită nu o va frânge, și făclie abia fumegândă nu o vastinge, până ce va aduce pe pământ dreptatea și de El vor asculta popoarele” (Matei 12, 20-21). Era calea păcii Sale, prin care se împlinea profeția: „Cu arma buneivoiri ne-ai încununat” (Psalm 5, 12). „Adevărul” Lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de deșertăciunea ei din cauza neascultăriide Dumnezeu, așa cum era Faraon și oștile lui. Adevărul lui Dum-nezeu ca biruință în Hristos este „arma care încinge” (Ps.90,4) cuputere, la care Mântuitorul cheamă pe cei ce urmează Lui: „să aibămijloacele încinse și făcliile aprinse” (Luca 12, 35) prin „adevărul”Său (Efeseni 6, 14).Puterea Mântuitorului de a certa vânturile și valurile pentru„pacea Sa” este arătată la intrarea în slavă prin Înviere: „Atunci nuMă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). Acele „vânturi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
stinse (Eminescu: 2011, II, pp. 41-42). (S4e) În dulapuri vechi de lemn simplu erau cărți vechi (s.n.) legate în piele, crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; (...) făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Eminescu: 2011, II, 45). (S4f)...deschise cartea cea veche (s.n.) cu buchile neclare și cu înțeles întunecat (Eminescu: 2011, II, 48). (S4g) Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne ale cărții (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vechi de lemn simplu erau cărți vechi legate în piele, crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; iar în atmosfera, grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (h7d) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
slujba trădării de neam și Legiune, grupul de camarazi aflați azi împreună, hotărăsc să se împotrivească cu toată energia și să continue lupta cu cea mai mare înverșunare. Ne legăm în fața mormintelor noastre scumpe, care ne luminează drumul ca niște făclii uriașe de peste veacuri, să nu părăsim niciodată linia lui Corneliu Codreanu. Credem fără șovăire în victoria deplină a Gărzii de Fier și pentru a o câștiga nu ne poate înfricoșa nici o primejdie, și nici o greutate nu ne poate sta în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Latină” din Orhei (președinte prof. P. Bunăcale) a vizitat orașul Iași, la întoarcerea din excursia făcută la Alba-Iulia și Piatra-Neamț (prof. V. Boghițoiu - coordonator). S-au încheiat contracte de difuzare a presei naționale din Basarabia : ”Literatura și Arta”, ”Țara”, ”Mesagerul”, ”Făclia”, și revista ”Familia” din Petrovasăla- Voivodina (Traian Trifu Căta) 8 iunie „Gata oricând în apărarea naturii” manifestare a Organizației de cercetași. 15 iunie Omagiu poetului Mihai Eminescu. Spectacol la Teiul lui Eminescu. Expoziție de pictură (Orhei) Iulie Organizația de Tineret
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
universal. Această lămurire completă sau „iluminare a tuturor” este studiată în cartea următoare, Panaugia. Omnes omnia omnino videre possint - declară Comenius. Nu doar câțiva aleși au acces augic. „Toți pot să vadă totul.” Iar lumina nu trebuie căutată în afară. Făclia neaprinsă se află în mintea fiecăruia și are trei izvoare divine: lumea, rațiunea și revelația. Desigur, există dificultăți în a înțelege pe deplin și integral complicata Orbis; iar Ratio se poate împiedica adesea pe povârnișul cunoașterii universale; există însă Revelatio
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Desigur, nici Andreae nu și-a făcut cunoscută paternitatea la Nunta chimică, dar a lăsat să se înțeleagă că el este autorul. 21. Expresia originală este traditio lampadis. Comenius însuși a recunoscut că fusese ales pentru a i se „preda făclia” rozicruciană. Atât catolicii, cât și francmasonii nu puteau considera această mărturisire decât ca un gest periculos și simbolic, din seria gesturilor simbolice ale „invizibililor”. Putem deduce cu ușurință că fie unii, fie alții au decis să-l pedepsească pe Comenius
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
celui dintîi. O iritabilitate care schimbă proporțiile, deformînd înțelesul. În pragul "fandacsiei", Efimița și consortul ei construiesc disproporționat semnificația petrecerii de Lăsata secului. O așteptare nervoasă, atingînd paroxismul percepției, întreține tot delirul gradat al lui Leiba Zibal, din nuvela O făclie de Paște, tematizat în text: "Zgomote nehotărîte vin din depărtare... Parcă sunt tropote de cai, bubuituri de mai înfundate, convorbiri misterioase și agitate. O încordare înaltă a atenției ascute simțirea auzului în singurătatea nopții; cînd ochiul e dezarmat și neputincios
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]