1,430 matches
-
și apele noastre - de nobis sine nobis - și nu află în drumul lui decât escelențe neoplatonice a la Pherekydes sau transparente ca nimicnicia, ca autorul vestitelor scuze, ridicate la patrat? Contele poate în adevăr să urmărească, fără știrea noastră, realizarea făgăduințelor făcute în schimbul poreclei regatului. Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Răposatul, fiind ministru, a părut a voi să atragă grupul liberalilor moderați cătră noua grupare Herșcu -gheorghian și a le contopi astfel în partid guvernamental, în sucursală ieșană a roșiilor. Dar moderații nu se lăsau nici convinși, nici înduplicați prin făgăduințe, și Conta nu îndrăznea s-o rupă pe față cu ei, de vreme ce acel grup forma îndreptățirea sa politică și parlamentară de-a figura în cabinetul Brătianu. Noii săi amici politici voiau însă să-l rupă cu totul de liberalii moderați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'ntîmplă, trage o concluzie repede și exactă. Au văzut fel de fel de Campinii înjghebîndu-și moșii sub pretextul că ar fi însurăței, au văzut o sumă de oameni împroprietăriți fără drept, fără să fie coborâtori de clăcași, au auzit făgăduințele ce le făceau roșii pe când îmblau după deputăție, or fi auzit citindu-li-se circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia că toți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia că toți au dreptul de-a avea pământ și s-au pornit spre București ca să ceară împlinirea făgăduințelor pe cari d-alde Pătărlăgeni, Fundești, Caradale le făceau populațiilor din sate când umblau cu lumânarea după deputăție și după foloasele ei. Tocmai daca n-ar face ceea ce fac, daca n-ar stărui a li se 'mplini făgăduințele nesăbuite ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceară împlinirea făgăduințelor pe cari d-alde Pătărlăgeni, Fundești, Caradale le făceau populațiilor din sate când umblau cu lumânarea după deputăție și după foloasele ei. Tocmai daca n-ar face ceea ce fac, daca n-ar stărui a li se 'mplini făgăduințele nesăbuite ce li s-au făcut am zice c-ar fi neromânesc, căci românul nu-i târziu la minte și nu-l duci de nas numai cu vorbe. "Ale tale dintru ale tale", d-le Rosetti. Știm prea bine că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
necaracterizate, a mijlocitorului și a advocatului. Și-n adevăr, centralizarea și liberalismul austriac au și avut drept rezultat ridicarea unei rase de mijlocitori, a evreilor, și milionarizarea advocaților din partidul numit constituțional. De la 1866 până mai alaltăieri Austria era țara făgăduinței pentru evrei și scena politică pentru glorii advocățești; adică pentru oameni cari, prin dialectica continuă ce-o cere profesiunea lor, sunt mai puțin decât oricine în stare de-a avea convingeri puternice și de-a voi binele altuia. În Ungaria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
meserie proastă - afară de meseria politică - nu există. La ce servește politica? Câtă înjosire, câtă umilire, câtă împuținare a omului nu cuprind acele esplicațiuni mai mult ori mai puțin întortocheate, acele precauțiuni oratorii, acele vorbe cu două înțelesuri, reticențele neleale, scuzele, făgăduințele de-a nu mai face pe viitor ceea ce s-a făcut în trecut, programele propuse ș. c. l. Niciodată ștrengar n-a tremurat așa înaintea dascălului, niciodată lacheu parvenit nu s-a plecat înaintea stăpânului său ca lacheii politici înaintea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a fi reușit atât de bine ca și cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru Egipet. România se poate mângâia doar cu faptul că-n cazul din urmă Franța a fost cea care-a plătit cheltuielele, căci în momentul în care vorbim cestiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ceea ce s-a tipărit nu se poate face netipărit; ceea ce s-a făcut nu se face nefăcut; c-un cuvînt: "Boul de coarne, omul de limbă". Dar fost-a intenția guvernului bună sau lăudabilă când a alunecat a face acele făgăduinți cari compromiteau cestiunea și ne răpeau încrederea puterilor apusene? Ce să zicem? Suntem siguri că "Romînul" ar pune mîna-n foc pentru a jura că intenția a fost cea mai bună. Iadul - zice Dante - e pavat cu cele mai bune intențiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'nvîrtește, am observa că distanța ce-ar parcurge e mult mai lungă decât acea pe care a parcurs-o celălalt corp a cărui împingere a costat oarecare muncă. Pe un alegător din colegiul I [î]l corupi împingîndu-l cu făgăduința că pui pe nepotu - său în slujbă. Un nepot prost - o salba dracului - mai mult într-o funcție a statului. Numărul lor e legiune, căci nu e singura cale a nepotismului. Tot atât de lesne corupi o mie de oameni învîrtindu-i cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în litere (specialitatea franceză-engleză) în anul 1978 cu lucrarea de licență „Beginnigs of English Journalism”. În ciuda așteptărilor, nu a putut fi angajat la Radio Iași, cum nutrise speranțe în anii studenției, dar nu s-a îndepărtat de acest „loc al făgăduinței”, luându-și repartiția în cel mai apropiat orășel, Huși, Jud. Vaslui, la Școala Generală Nr. 1, pentru a face naveta, săptămânal, la Iași, dorind cu orice preț să continue colaborarea cu Radio, cel puțin pentru emisiunea „Actualitatea sportivă”. I s-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
fi moștenirea lor. Să nu le dați nici o moșie în Israel: Eu voi fi moșia lor!" 29. Dar se vor hrăni cu darurile de mîncare, cu jertfele de ispășire și de vină; și tot ce va fi închinat Domnului prin făgăduință în Israel, va fi al lor. 30. Cele mai bune din cele dintîi roade de orice fel, și partea ridicată din toate darurile de mîncare, pe care le veți aduce ca daruri ridicate, vor fi ale preoților, veți da preoților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
tale grații, Poate săracă încă, dar nu fără nimic... Avere vom găsi și zestre bună. Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ascultă, fată hăi, Ce sunteți, copii?... Sau altfel, fiți copii, însă nu răi. Nu copilăroși, nu astfel, urmați inimilor voastre: Numai inima-i izvorul fericirii vieții voastre. [ANA] Lasă inima, mătușă... Cum gândești să mă abați De l-a mea făgăduință [MĂTUȘA] Bine fată, nu vă dați. Dar ți-oi spune încă una... Escelența e bătrână Și e plină de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. II-VARIANTĂ 2260 [MĂTUȘA] Ce privești în jos smerită, Că te mânii te prefaci Când îți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce vrea să Înțeleagă rostul său și al lumii se vede condamnat să-și câștige, prin truda fiecărei clipe, amarul cel de toate zilele al Întrebării. Pribeagul este, nu o dată, și un prigonit, rătăcitorul se descoperă un rătăcit În deșertul făgăduințelor amânate. Nu doar că nu mai știe unde se află, ci simte, și anume „de departe”, ceea ce ar putea Însemna din Începuturi imemoriale, „lipsa identității”. Și nu numai atât. În imediatul prezent, se recunoaște „o persoană străină”. Pe fragila punte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
tocmai pentru acest sens al libertății și jocului și substituirii, al disponibilității și creativității. Al farsei, de asemeni. Mutațiile stupefiante, visurile și versatilitatea, spectaculosul, energia și iluziile, solitudinea oceanică, ingenuitatea, disperarea pustiitoare. Mitologia infantilă și esențială a acestei Țări a Făgăduinței ne oferă, În desenele sale, un Unchi Sam În postura de Sfinx, Statuia Libertății În cămașă de noapte. Ne oferă și feeria „consumistă” a obiectelor-jucării, peisajele de om create, păsările, crocodilii și pisicile și creioanele și vedetele de om create
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
numele de iepure de la doar câțiva centimetri. Răsuflare de om peste răsuflare de animal, urlet disperat de iubire. Precum odinioară, Rodrigo de Triana, urcat pe catarg, zărind țărmul, descoperind America. Iepurele, și el un iepure acolo, Într-o țară a Făgăduinței. Iubit de un copil. „La pasarelă scândurile e putrede”. Toate acestea se Întâmplă la Casa Scriitorilor. Unde scriitorii se odihnesc și, după ce se odihnesc, scriu. Unul din ei scrie că: „Moartea-și plimbă iar trăsura / prin turcitul București / care și-a-ntrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
urmă, pe care o numim noi a morții, trece din scârbă la bucurie, din stricăciune întru nestricăciune, din orașul lacrimilor la locul veseliei, din tulburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Egiptului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robia lumii la mântuirea cerului, din petrecania omenească, în ceata fericiților îngeri. Și ce altă norocire este mai mare decât aceasta? Ce altă adormire mai dorită, decât adormirea morții? Și noi, dacă nu vărsăm lacrimi niciodată, când ruda sau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Doctore: în statul Israel nu mi s-a sculat! Ce zici de asta, apropo de simbolism, bubi? Să-l văd și eu pe ăla care poa’ să facă așa ceva! N-am fost în stare să-mi mențin erecția pe Pământul Făgăduinței! Cel puțin, când am avut nevoie de ea, când am avut prin preajmă ceva mai atrăgător decât o mână cu care s-o iau la labă. Dar, după cum se vede, o budincă de tapioca nu se poate înfige în nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a ajutat s-o învelesc bine. Degetele ei amestecate printr-ale mele - erau o senzație nouă - mai tulburătoare decât a mâinii ei pe buzele mele. Atingerile de acum, ale mâinilor noastre, repetate și neprevăzute, erau ca un joc, ca o făgăduință, ca un preludiu. Atingerea mâinii celor mai mulți oameni mi-ar produce o displăcere vie. A câtorva mi-ar fi indiferentă, o simplă senzație tactilă. Atingerea mâinii Adelei îmi răspândește în sânge și în suflet otravă. Trăsura mergea acum repede la vale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a supărat. E foarte serioasă la joc. De altfel, acum suntem foarte serioși în toate raporturile noastre. Raporturi de soră și frate - mai mic! Mă urmărește tot timpul să nu umblu fără pardesiu, și puțin a lipsit să-mi smulgă făgăduința de a face foc în sobă. Seara se îngrijește că are să-mi fie "urît" până acasă! Azi mi-a cusut un nasture de la pardesiu, care amenința să cadă. Pardesiul meu pe genunchii ei... Acasă mi-am făcut siesta învelit cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Și apoi, fără tranziție, în singurătățile severe ale peisajului de munte. Dar astăzi Eros plutea în atmosfera din valea Ozanei: cu o încordare de pasăre răpitoare, sigură de pradă, cu un zâmbet rău pe dinții mici, aspri de dorințe și făgăduințe, înainta din lan spre un flăcău tomnatic (care stătea lângă o colibă de frunzar) o țărancă tânără, cu un tulpan verde răzvrătit pe cap, o femeie subțire, cu părul cânepiu, cu coapsele fine în rochia de cit, cu sânii mici
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
este o anormalitate. Să ilustrăm: - gestul de a-i oferi Adelei un ceasornic este interpretat ca un actde posedare erotică; - plimbările în trăsură, apropierea corpurilor: "Atingerile de acum,ale mâinilor noastre, repetate și neprevăzute, erau ca un joc, ca o făgăduință, ca un preludiu"; - sărutatul mîinii: "mi se părea că-mi dă drepturi noi, că o făcusepuțin a mea"; - își așează, acasă, pardesiul, cusut de Adela, pe piept și pe față; - după ce Adela pleacă din stațiune, merge la locuința ei, acumgoală
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
9. Căci ei vă proorocesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimis, zice Domnul." 10. Dar iată ce zice Domnul: De îndată ce vor trece șaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi, și voi împlini față de voi făgăduința Mea cea bună, aducîndu-vă înapoi în locul acesta. 11. Căci Eu știu gîndurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde. 12. Voi Mă veți chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
împlinit cu mîinile voastre ce spuneți: "Vrem să împlinim juruințele pe care le-am făcut, să aducem tămîie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură!" 26. De aceea, acum, după ce v-ați împlinit juruințele și v-ați înfăptuit făgăduințele, ascultați Cuvîntul Domnului, voi toți cei din Iuda, care locuiți în țara Egiptului! "Iată, jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul, că Numele Meu nu va mai fi chemat de gura nici unuia din oamenii lui Iuda și în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]