1,172 matches
-
Membri: - prof. dr. Imre Kun - Târgu Mureș - prof. dr. Voichița Mogoș - Iași - conf. dr. Daniel Grigorie - București - prof. dr. Simona Fica - București - conf. dr. Carmen Georgescu - Cluj-Napoca - conf. dr. Corin Badiu - București Secretar: dr. Adriana Toma - Pitești 7. Comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență Președinte: acad. prof. dr. Victor Voicu - București Vicepreședinte: prof. dr. Anca Buzoianu - Cluj-Napoca Membri: - prof.dr. Gheorghe Mermeze - Oradea - conf. dr. Emese Sipos - Târgu Mureș - prof. dr. Mihai Nechifor - Iași - prof. dr. Gheorghe Țarălungă - Constanța Secretar: asist
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236412_a_237741]
-
mg/zi echivalent prednisolon oral pe o durată de 7-10 zile Antibiotice: - se recomandă în caz de:115 (Nivel de evidență B) ● agravarea dispneei ● intensificarea volumului sputei ● creșterea purulenței sputei - administrarea pe cale orală și IV depinde de pacient și de farmacologia antibioticului ● administrarea orală este preferată; dacă este necesară administrarea IV se recomandă trecerea la administrarea orală imediat ce pacientul este stabilizat - uzual terapia antibiotică în exacerbările BPOC se recomandă empiric - cultura și antibiograma din spută sau/și din aspiratul bronșic este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
au un rol de jucat în medicina modernă. Pe parcursul istoriei, oamenii s-au vindecat folosind extracte din plante care nu erau în uzul curent al profesiei medicale din acele vremuri. Unele dintre aceste plante aromatice sunt folosite până astăzi în farmacologie la prepararea medicamentelor prescrise. Oamenii de știință descoperă că multe dintre vechile remedii naturiste au mai puține efecte secundare decât medicamentele alopate și sunt eficiente la echilibrarea organismului. Cercetătorii au descoperit, de pildă, că planta busolă (cardnus marianus) are proprietăți
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Cardiologie 38. Prof. Dr. Mihalache Camelia - Medicină muncii 39. Conf. Dr. Miron Lucian - Oncologie medicală 40. Conf. Dr. Negru Dragoș - Radiologie - imagistică medicală 41. Conf. Dr. Novac Costică - Urologie 42. Conf. Dr. Onofriescu Mircea - Obstetrică-ginecologie 43. Prof. Dr. Pavelescu Mircea - Farmacologie clinică 44. Dr. Pieptu Dragoș - Chirurgie plastică și reparatorie 45. Prof. Dr. Plămădeala Petru - Anatomie patologica 46. Prof. Dr. Poeată Ioan - Neurochirurgie 47. Dr. Popa Maria - Expertiză medicală a capacității de muncă 48. Dr. Popa Florin - Chirurgie vasculara 49. Prof.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
infecțioase 10. Prof. Dr. Copotoiu Constantin - Chirurgie generală 11. Conf. Dr. Cozlea Laurențiu - Cardiologie 12. Prof. Dr. Csiszar Anna Adrienn - Oftalmologie 13. Conf. Dr. Dobrean Minodora - Medicină de laborator 14. Șef Lucrări Dogaru Aloiziu - Nefrologie 15. Prof. Dr. Dogaru Titica - Farmacologie clinică și toxicologie 16. Prof. Dr. Egyed Zsigmond - Anatomie patologica 17. Prof. Dr. Lia Georgescu - Reumatologie 18. Șef Lucrări Dr. Viorel Hădărean - Medicină legală 19. Conf. Dr. Hecser Laszlo - Bioetica 20. Conf. Dr. Ladislau Hecser - Medicină legală 21. Prof. Dr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
mai ales în ultimul timp, de când polipragmazia prin reacțiile adverse, alergii, efecte teratogene etc.a creat un impas epocal cu referire la încrederea fără limite în medicina alopatică. După aproape o jumătate de secol de cercetări aprofundate în toxicologie și farmacologie, de exemplu [Pîrvulescu, 2001], așa s-a ajuns la concluzia surprinzătoare pentru mulți medici în primul rând, că peste 80% din medicamentele de sinteză și semisinteză (cele pe care le găsim curent în farmacii) sunt inutile, iar restul de 20
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
sec. II d.Chr.) care pune accent pe fantezie, ca și înaintașul său grec Alexandru din Cnidos (sec. I d.Chr.). În acest prim secol al erei noastre se observă o înclinație spre sinteze, științelor naturii autorii integrându-le și medicina, farmacologia, filosofia, istoria ș.a. Pedanius Dioscorides se remarcă prin scrierile Despre materia medicală și Despre medicamente simple. în prima tratează despre produse minerale, vegetale, animale utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai mult de 1500 de ani. Pedanius Dioscorides (sec. I d.Chr.) s-a impus ca practician de talent și distins farmacolog. Cele cinci cărți ale farmacologiei sale au influențat farmacopeea romană, bizantină, arabă și occidentală. Călătoriile sale l-au ajutat. A fost medic militar cu discernământ și spirit științific. Tratatul său de medicină universală a fost, timp de secole, consultat și tradus. Dioscorides și-a asimilat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicală, se inspiră creator din anatomiștii și fiziologii alexandrini. El este și un anatomist până la detaliu. Fiind interesat de etiologia bolilor ca și de deontologia medicului, de psihologia bolnavului. Surâsul medicului, în relație cu pacientul, este curativ după părerea sa. Farmacologia sa e complexă: medicamente, diete, condiții exterioare, mișcare, igienă, viață interioară senină etc., etc. Metodologia sa se caracterizează prin completitudine, sistematizare și detalii. Mare este numărul medicilor romani și romanizați, dar dintre toți, personalitatea cea mai proeminentă este Galen. El
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anonimat, etruscii au lăsat în istoria comparată a popoarelor europene, urme și semne de întrebare între care unele se înscriu istoriei medicinei. Grija lor pentru sănătate nu era elitistă, privilegiată ci, avea caracter de masă și preventiv: hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei remarcă și înclinațiile etruscilor pentru terapeutica mitologică, a invocării în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a dat și probe durabile de cercetare. La declinul ei însă au contribuit și decăderea politică, corupția, intrigile, anarhia, care au pregătit de fapt, calea victoriei turcești din 1453. Umană și obiectivă, dinamică și eficientă, excelentă în terapeutică, chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în haine orientale intrând în Persia și Mesopotamia prin Nestorieni, dar și cu ajutorul altor grupuri etnice, evrei și copții helenizați, care au contribuit astfel la difuzarea gândirii grecești. Aceste școli au strălucit în boli interne, chirurgie, ortopedie, oftalmologie, boli infecțioase, farmacologie, precum și prin organizare de biblioteci, pavilioane pentru boli contagioase și boli psihice. În biblioteci călugării plecați din Bizanț au tradus textele din greacă, latină, ebraică în arabă. Aici s-au achiziționat manuscrise, s-au realizat compendii, făcând posibil dezvoltarea unui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie tabloul exact al acestei specialități, așa cum era practicat în epoca sa, lucrare ilustrată cu reproduceri ale instrumentarului chirurgiei arabe, a 300 de piese pentru amputări, trepanații, hernie etc. În domeniul farmacologiei arabii fac progrese introducând în terapie noi plante medicinale. Ibn El Baïtar (1197-1284) descrie în „Corpul simplelor“ 1400 de plante, între care 300 sunt menționate pentru prima dată. Tot în secolul lui El Baïtar, medicul arab Ibn Al-Nafis (n. la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în prepararea parfumurilor și substanțelor colorante. La arabi s-a dezvoltat chimia, pentru că ei căutau „elixirul vieții“ care să dea tinerețe veșnică și să vindece toate bolile. în afara acestor cercetări utopice arabii au obținut succese remarcabile în domeniul practic al farmacologiei: prepararea siropurilor, extraselor de fructe, întrebuințarea narcoticelor. Geber în sec. VII a preparat clorura de mercur. Pentru Istoria Medicinii este demn de semnalat In Abu Oseivia (1203-1267) din Damasc care a scris biografia a 400 de medici arabi și Abul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în lumea musulmană din Cairo și din Kairuan (sec. X). Un altul, Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variată și plină de secrete, mistere, medicina străvechii Asii În decursul timpului, atunci când evenimentele istorice le-au oferit ocazia, asiaticii s-au remarcat prin curiozitate, interes, capacitate de muncă preluînd selectiv idei și practici medicale europene, experiență și produse din farmacologia altor popoare. Cu toate că medicina lor este izolată la începuturile ei, popoarele asiatice, discrete prin definiție, n-au ezitat să ofere întregii lumi date valoroase din zestrea lor medicală, ignorând contrastele de mentalitate. MEDICINA MEDIEVALĂ OCCIDENTALĂ (SPRE RENAȘTERE) ȘOLILE DIN SALERNO
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pledoarie pentru medicamentele universale, Joseph Pitton de Tournefort (1656 - 1708) îl va continua pe Lèmery cu Traité de la Matière Médicale (apărut postum). Relația dintre leac și compoziția chimică nu mai poate fi pusă la îndoială. Dar acesta este abia începutul farmacologiei moderne, care va triumfa, începând cu secolul XIX — întru împlinirea profeției lui Paracelsus. Nicolas Lèmery dedică în secolul său, o lucrare, special antimoniului și derivatelor acestui metal, cu rezultate în maladiile parazitare. Prin analizele chimice, terapia vegetală își dezvăluie secretele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
000 de plante. Sfârșitul secolului se umple de speranțe prin descoperirea metodei vaccinării antivariolice de către medicul de țară englez Edward Jenner care va deschide o nouă eră a medicinei, cum vom vedea. Rolul medicilor chimiști, al chimiștilor, botaniștilor în dezvoltarea farmacologiei, a tratamentelor medicale crește și mai mult. Numeroși medici luminiști onorează și aceste discipline într-un sens complementar medicinei. în Paris ia ființă Collège de pharmacie (1777) și la Société libre des pharmaciens (1796). Numărul farmaciilor crește vertiginos, se înmulțesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajuns în toată Europa, viitori fondatori de școli medicale. Între discipolii săi Gerard van Swieten, este medicul chemat de Maria Thereza, în 1745, să organizeze învățământul medical universitar la Viena. Swieten descrie afazia (1753) și scrie mai multe cărți de farmacologie. în adevăr, medicina din Viena va ajunge foarte cunoscută prin personalitățile sale medicale atrase, dar și formate local, concurându-se cu cele mai mari centre medicale din Europa. Aici se remarcă între alții și Leopold Auenbrügger (1792 - 1809), elev al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școli de obstetrică; medicina de familie se conturează și în legătură cu creșterea rolului igienei și al medicinei preventive; dermatologia abandonează empirismul; stomatologia, mai ales prin Pierre Fauchard, ajunge la noi tehnici, mijloace, în stomatologie folosind materiale ca platina ș.a. Pentru progresul farmacologiei reținem și Formulaire pour la préparation et l’emploi des plusieurs nouveaux médicaments al lui Purkyné, care deși apare în 1821, experimentările sunt făcute în acest secol; endocrinologia își încheie și ea perioada morfologică (începută în sec. XVI) prin studiile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Magendie suspectează de incompletitudine medicina anatomo-clinică. Face experimente pe animale, respinge utilitatea microscopului și neagă globulele roșii. Scrie despre acțiunea stricninei, extrasă din plante exotice de Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
respectiv printr-o alimentație variată din care vegetalele și fructele să nu lipsească, asemenea produselor lactate. Astăzi vitaminele sunt folosite ca adjuvante în tratarea unor maladii. Vitaminoterapia a eradicat boli și a diminuat frecvența altora. DESCOPERIREA ANTIBIOTICELOR Metodologia biochimică în farmacologie și reușitele ei, încurajează cercetările cu fiecare an al sec. XX. Bătălia contra microorganismelor patogene continuă. Pasteur era convins că viața acestora împiedică viața și la fel de convins era că mari speranțe terapeutice se află în această realitate. în 1871, Lister
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]