12,672 matches
-
pe unde este acum Complexul Grozăvești. Eram la pauză, ne conduceau ăia de la operatorie cu 2-1 și-l vedem pe Moni venind cu Despina Marcu după el, cărând o ditamai sacoșa cu borcane cu dulceață ca să nu cumva să facem febră musculară. Când am ajuns la Institut, Zoe ne aștepta în ușă ca un diavol, mânioasă cumplit că batem mingea în loc să repetăm. ― Dragă, spune Moni, să nu fii supărată, copiii au luptat și au pierdut ca niște premianți. A fost una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
noi, îi dă niște bani și-l trimite după salam și pâine, leșină din nou cât se poate de teatral, apoi își amintește și strigă lui Florin: ― Nu uita să iei și două sticle de votcă; dacă tot nu aveți febră musculară din cauză de dulceață, măcar să vă îmbătați, că nu știu cum o scoatem la capăt cu examenul. ― He, he, spune Moni, Zoe dragă, tu nu știi vorba aia că dacă ai ghinion la sport, ai noroc la examen? E ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
care te faci bine din nou, glume care te fac să uiți că ești bolnav la pat. Sentimente pe care le ghicești, surprize de ziua ta, seri muzicale în care îl asculți pe Fischer‑Dieskau. Un pat care trebuie ocrotit, febră care‑ți trece, vizite la galeriile de artă, un „satisfăcător” la extemporal la latină, care se cere sărbătorit. Vizită la bunica. Ploaie, cer întunecat, felinare de stradă, bancheta din spate a mașinii, sandvișuri cu salam, încrețituri în colțul ochilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-mi spunea nimic, dar care, În mod paradoxal, mă făcuse să tremur fără să-mi dau seama de ce și fără să mă pot stăpâni. Am sunat la birou pentru a anunța că nu puteam veni la muncă, spunând că am febră. Nu simțisem nici o brutalitate sau răceală În acea voce, dar părea să spună clar că nu dorește să primească nici un mesaj de la cineva care nu sună cu un scop bine precizat. Dar nu, parcă nu asta vroia să spună. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vreme. Un astfel de om este. Se opri și își roase unghia: — Aș putea primi o țigară, vă rog? I-am împins pachetul și l-am privit cum își aprinde țigara cu o mână tremurândă, de parcă ar fi suferit de febră mare. Dacă îl vedeai fumând-o, ai fi zis că e proteină pură. — Asta e tot? El clătină din cap: — Kindermann mai are încă dosarul medical a lui Weisthor, care îi dovedește nebunia. Lanz obișnuia să spună că este asigurarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
asta a plecat Maria în Grecia, singură și fără niciun sprijin. A strâns bani mai multe luni, bani adunați din mila oamenilor, pentru că administratorul blocului pentru care lucra ca femeie de serviciu o concediase. Întârziase două ore când Radu avuse febră foarte mare. Nu ar fi fost primul copil care îi murea din cauza febrei și simțea nevoia să stea alături de cel mic, măcar până îi scade temperatura. Administratorul nu a înțeles-o. Darius nu s-a plâns niciodată nimănui de greutățile
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
bani mai multe luni, bani adunați din mila oamenilor, pentru că administratorul blocului pentru care lucra ca femeie de serviciu o concediase. Întârziase două ore când Radu avuse febră foarte mare. Nu ar fi fost primul copil care îi murea din cauza febrei și simțea nevoia să stea alături de cel mic, măcar până îi scade temperatura. Administratorul nu a înțeles-o. Darius nu s-a plâns niciodată nimănui de greutățile sale. Mergea și el la școală, pentru că îi plăcea să învețe, să citească
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > DESPRE FRUMUSEȚE Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Începutul anului m-a prins în febra amenajărilor. “Ai înnebunit, zugrăvești iarna?“ m-a întrebat un amic. Nu, n-am înnebunit, dar acum e gol apartamentul, după “marea debarasare” de după partaj. Am vrut să zugrăvesc doar bucătăria, că restul “mergea”, dar tânărul meu zugrav, e un bun
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
La revedere, Mișulică, mozoli-ți-aș acadeaua. Pup-o pe nevastă-ta, din partea mea... - si Rodica închise telefonul, rânjind sardonic.” Peisajul este și el agitat. „Orașul era plin de oameni bântuiți de-o lăcomie devoratoare. Străzile fremătau surd, cuprinse de febră averilor care se făceau și se pierdeau peste noapte. Curvele, proxeneții, aurolacii, canaliștii, emigranții păreau doar niște soldați într-un imens război subversiv, nedeclarat.” Viața Rodicăi a fost dificilă, dar ea a găsit mereu soluții pentru a-și limpezi sufletul
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
-se capabil să depene în fața preacinstitului său interlocutor povestea rușinoasei trădări a Florindei și îndoielile care l-au stăpânit până la primirea rezultatelor analizei de paternitate. Apoi își învinse frica și vorbi fără întrerupere, ca un posedat, cu obrajii încinși de febră și urechile țiuind. Rabinul nu-l întrerupse, îl ascultă concentrat, cu fața rămasă impasibilă și mușchii trupului nemișcați, ca o statuie vie. Doar ochii îi scânteiau, ochii aceia care văzuseră mulțime de oameni copleșiți de necazuri, învinși în lupta vieții
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Ei, deoarece pluralul Morții îl constituie în acest caz Reamintirile. Dispare) ( Lumina crește în intensitate, iar EL este singur) EL: (parcă trezindu-se din somn): Dar unde au dispărut cu toții? Arșița asta mă omoară ... Punând mâna la frunte). Parcă am febră. Dar, ce mai contează? Într-o lume irațională încerc să-mi păstrez conștiința identității. Sigur, surioară, nu te voi uita. Chiar dacă tu m-ai îndemnat să plec pentru a mă regăsi și a dobândi liniștea după despărțirea de Ela. Nu
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
în poezie la 16 ani. Termină liceul la București și pleacă la Paris ca student, rămânând șase ani fără a-și finaliza studiile. Aici este prins în vârtejul strălucitoarei boeme din epoca “belle époque”. În acest timp capital Franței trăia febră unor mari prefaceri civilizatorii, un fel de vârstă de aur cu puseuri avangardiste între simbolism și suprarealism în poezie, între naturalism și reformele proustiene în proza și între impresionism și orientările novatoare impuse de fauvism și cubism, în pictură. Acum
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VREMURI TRECUTE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 915 din 03 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Era vară când coarda noi săream Și de la sărituri aveam febră musculară; Eram deja prea mari dar „scunsa” noi jucam, Și „badminton” jucam chiar de era seară. Părinții ne strigau dar noi mai rămâneam; Pe-o bancă-nghesuiți încăpeam cu toții, „Flori, fete și băieți” pe la sfârșit jucam Și băieți mai mari
VREMURI TRECUTE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361145_a_362474]
-
aș fi Alejandra cea trecătoare / cu frumoși ochi febrile / ochi ce-și desenează forma / obosiți de a citi cuvinte / ce numesc și fac / umbre fără carne, / știind că despre aceasta este vorba / de a zămisli absență; / dacă eu aș fi febra sa / fructul său mușcat, unica sa/ pasăre în vânt / sau brațele sale, frunziș veștejit / transparențe în lumina cerului / iubitoare resturi ale unei biografii. / Traversând această lume dinspre celălalt țărm / de-a curmezișul retinei sale / de la balustrada bărcii/ în laguna Estigia
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
altceva dacă tot am venit pe munte. După amiază aș dori să merg pe cealaltă parte, spre Susai. - Ai chef de urcat? - De ce nu? Nu stau toată ziua la planșetă pe scaun? Vreau mișcare chiar dacă sunt convinsă că voi avea febră mușchiulară după coborâre sau urcare. - Binee, dar nu te răzgândești când ajungem în oraș să pleci cu Tudor, văd că el nu ar vrea să mai stea. - Măi aș vrea să mai stau dacă nu incomodez pe cineva, infirmă Tudor
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
altă semnificație și nu în toate regiunile țării, ci numai în partea de sud, în special în zona Olteniei. Credințe populare Astfel, exista credința populară că cine participă la această sărbătoare ar fi ferit de bolile anului mai ales de febră și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci flori de primăvară. Fetele se întorceau în sat alergând, obicei
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
și mai ales, îi plăcea să-i fie sărutat boticul ce tot și-l țuguia. Observă cu tristețe că și coborârea de pe munte solicita ceva efort, acest lucru desigur îl va simți mai ales peste o zi-două, când va face febră musculară. Cum se simțeau încă capabili să meargă și restul de traseu tot pe jos, au renunțat la coborâtul cu cabina, care încă mai avea o jumătate de ora program de funcționare, așa că în mai puțin de două ore, a
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
Autorului POEME IN LUMINĂ ȘI CULOARE PORTRET DE ARTIST Motto UN ZUGRAV George Popa Zugravi de zei, cei de demult umpleau cu nimburi zidul cetății, cu nimburi goale catapeteasma singuratății. Zugravi de ceruri vopsim cu astre catapeteasma laudei noastre, cu febra lutului pagina albă a absolutului. 1949 - S-a născut la 16 martie, în comuna Zahorna, județul Iași. 1968 - Absolvă Liceul de Arte Plastice ,,Octav Băncilă” din Iași. 1975 - Conduce Cenaclul ,,Culoare, suflet și idei” al Centrului Universitar Iași, Casa Tineretului
PORTRET DE ARTIST PETRU DAMIR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364230_a_365559]
-
ochii durerii. Autoarea pictează sublim această întâlnire, pe care o regăsim personificată cu atâta grație. Călin, băiatul însuflețit de atâta speranța să își revadă mama, va alergă din nou pe deal. Nimic nu-i va putea sta în cale, nici măcar febra care îi cutremură trupul, dintele pe care îl pierde, grăbindu-se să atingă vârful dealului. Și speranța lui va fi răsplătită din plin. Tânărul preot Mihai Stâncă îi va sări în cale și îi va aținti privirea spre Calea Adevărată
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
Supreme”, prin intermediul căruia scriitoarea va țese conexiuni inimaginabile. El își va sacrifică viața pentru aproapele său, acesta fiind prietenul său, Vlad. Va accepta să fie „calorifer” uman în locul său, pentru a usca și cămașa și adidașii lui Doroftei. „Eu am febră, îi spusea. Ia uite, ce temperatură mare! Puse mâna lui Vlad pe fruntea lui, cămașa se usucă repede dacă o iau eu. Tu ești rece ca gheața. Ia dă și adidașii!” Gestul sau nobil îl va costa viața, care într-
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
ridicați comanda! La prima oră! Apoi plecă, fluierând vesel o melodie rustică nemțească, în pivnița cu viruși congelați și alese, dintr-un borcan legat la gură cu elastic, un virus foarte rău, unul mai viguros, care la vremea lui cauzase febra aurului și îl scoase pentru mici ajustări și îmbunătățiri. Îi ascute dinții, îi rupe câteva picioare, îi mai montează ceva clești, apoi îl aruncă într-o retortă cu un bulion nutritiv. Flămânzit de mai bine de o sută cincizeci de
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
să se descopere antidotul virusului, și că este momentul să se treacă la etapa finală a planului. Infectarea întregii populații a planetei, întrucât materia primă, săracii acestei lumi, aflată în proporție de peste nouăzeci la sută, este pregătită psihologic, iar maladia, febra îmbogățirii fără muncă, nu face victime directe. Iar cele colaterale, hai să fim sinceri, nu interesează pe nimeni! Referință Bibliografică: EPIZOOTIA LA OAMENI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
îi zboare dinții și așa destul de puțini și mult prea proaspăt dobândiți, din cauza elanului nestăpânit cu care împinge brațul greoi terminat cu un cap de cal din placaj. Mă trec toate transpirațiile la fiecare săritură a năpârstocului și dau în febră musculară de încordarea cu care îl urmăresc pas cu pas. - Acum putem merge la tine acasă? E semnalul, oare, că a obosit? Aș fi evitat o vizită la domiciliu, dar nu am de ales. După ultima incursiune a lui Miță
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
noastră credință prin dragoste mai degrabă decât prin forță, le-am dat unora tichii roșii, altora mărgele de sticlă...” Frumoase intenții, oare cum a continuat această campanie de evanghelizare? Navigatorii au observat că unii localnici purtau podoabe din aur și febră aurului i-a cuprins pe toți. Au trecut din insula în insula, vizitând Cuba, Hispaniola (Haiti). Aici au găsit sursă aurului, nisipuri aurifere și 39 de spanioli s-au oferit să rămână pe insula pentru a face negoț cu băștinașii
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
și apărării independenței și suveranității celor trei state. În luna martie 1922, dezamăgit de cei care i-au dat votul de neîncredere, pleacă într-o vacanță în Italia; era ultima lui primăvară. La un restaurant de pe coastă a căzut victimă febrei tifoide de la o stridie. Și-a continuat drumul prin Sicilia, dar repede boala s-a instalat și a revenit la Napoli, apoi a fost internat la Roma. Cu toată îngrijirea dată de cei mai vestiți medici, situația lui s-a
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]