3,267 matches
-
Moș Costache primi peste câteva zile, prin poștă, o scrisoare închisă. Cum nu i se aducea corespondență mai niciodată lui personal, toți scriind Otiliei, chestiunile privitoare la afacerile lui îndrumîndu-se la alte adrese, tulburat ca în fața unei telegrame, își luă febril ochelarii și intră cu scrisoarea, al cărui plic îl tăiase atent cu un ac, în salonul din față, unde o citi de două ori pe nerăsuflate. Scrisoarea, scrisă cu caligrafie disimulată, perpendiculară, suna astfel: " Stimate domnule Giurgiuveanu, Sunt informat că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aglae nu era totuși prea tulburată, fiindcă niciodată nu-i dăduse mare importanță. Era totuși cam plictisită. Simion mânca lupește, dar slăbea văzând cu ochii și căpătase o fixitate supărătoare în privire. Nu mai ședea locului, cuprins de o anxietate febrilă, ceea ce strica liniștea Aglaei. - Omule, dar stai odată locului, că-mi iriți toți nervii. Odatăbrodai, pictai, nu te-ncurcai printre picioarele oamenilor. Un om cuminte se menajează, se odihnește. Uite cum ai slăbit! Simion explica astfel agitația lui: aplicând metoda
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
geamăt firesc, obișnuit din rărunchi, pornit din adâncuri, de nicăieri și- încet, încet își dă seama cât o dorește< o pasiune ieșită de undeva din străfundurile timpului, trupului< memoriei. Când îi prinde din nou mâinile, le cercetă neștiut. Îi căuta febril inelul nu-l mai găsi deci era un subiect închis pe care ea nu vroia să-l mai deschidă sau să-și amintească cu niciun preț. Se îndreptară amândoi grăbiți cu pasul sigur, neșovăitor spre rondul din capăt. Este mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
credințele, sugestia colectivă și toate celelalte. Dar e nevoie de ceva mai mult pentru a declanșa scandalul. De un cutremur care să răstoarne convingerile gata stabilite. Psihologia mulțimilor le șochează pe față cînd, în ciuda progresului economiei și tehnicii, a lichidării febrile a tradițiilor trecutului, pretinde că dezvăluie o natură umană situată dincolo de toate frămîntările istoriei. Ba merge într-acolo încît proclamă drept invincibilă puterea acestui trecut asupra prezentului, precum și imensa lui greutate asupra politicii și culturii. Nu vi se pare c-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la orizont se profilează un pericol, toți cetățenii se transformă în cititori, pîndind avizi cuvintele ce ies de sub pana ziariștilor; și "vedem atunci cum națiunea, grupul social prin excelență, se transformă asemenea tuturor celorlalte într-un imens mănunchi de lectori febrili, legați de citirea tuturor depeșelor. În Franța, în vreme de război, nu ar subzista nici un grup social, fie el partid, clasă socială, breaslă ori sindicat dacă nu ar fi armata franceză și "publicul francez""291. Încă de la apariție, presa iar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le trezește viața de fiecare zi, cu dezamăgirile și sfidările ei.” Vlad Alexandrescu, Observator cultural * „Expresionismul studiat al scriiturii lui M. Neamțu nu se nutrește din ambițiile vane ale unui elitism de cafenea. Ceea ce stă în spatele mărturisirilor sale este dialogul febril și studențesc cu nu puțini colegi de generație.” Claudiu Biliuță, Adevărul literar și artistic * „O încântare.” Tudorel Urian, România literară * „Mihail Neamțu trăiește în orizontul acestei răspunderi mistuitoare: cunoașterea și meditarea neîncetată a Cuvântului vieții nu este doar o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cortinele, să ne lăsăm invadați de stradă, de cetăți, de noi”. Cum se vede, termenii care califică „ritmul vremii”, ca și „literatura” sau arta corespondente pot fi schimbați Între ei, transmițînd În egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator Încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
atît În măsura În care ar putea-o promova ca „arbitru”, conducător al jocului, manipulator lucid al regulilor sale, ci Întrucît promite comuniunea, un antidot al fundamentalei solitudini, o - fie și temporară - solidaritate umană. CÎnd crede a o fi găsit, jubilează, Își manifestă febril bucuria și Încrederea, bravează chiar, iar În momentul decepției, descoperindu-se exclus și trădat, sau numai bănuindu-se ca atare, se lamentează patetic, Înfășurat În largi falduri retorice gata să ia drept martor al injustiției și catastrofei cosmosul Întreg, pentru
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
alienării: Îți dai Întîlnire ca unei case căreia i-ai uitat numărul suni strigi chemi proprietarul Întrebi dacă tu locuiești În tine panică panică desperarea aruncă semnale... Căci Parisul lui Voronca e și locul haotizării ființei solitare, de unde și căutarea febrilă a unei comunicări posibile, exprimată sub semnul unei stări de urgență, al unei alerte interioare: și noi ne fugărim mereu la aceeași distanță cînd oare se vor Întretăia orbitele noastre așteaptă ciocnirea ca o sonerie CIOCNIREA Un lirism ambiguu, specific
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sa neliniște primește, o dată cu Zodiac, note acut personale, poetul asumîndu-și mai mult decît oricînd pînă acum condiția dramatică, echilibrată Însă de un autentic sentiment al solidarității umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, Într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie Într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate fantasme, conturate În linii fluente, ca un soi de „balet” regizat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
schimbat în zece ani mai mult decât în cele zece veacuri precedente. Furatul de fructe din copaci, jocurile, ritualurile, tradițiile, credințele, relațiile omenești la Roseto Capo Spulico, erau identice cu cele de acum aproape patru sute de ani la Stilo. Vrednicia febrilă al lui Tommaso se manifestă deja în acel context. Într-o singură zi, copilul acela ducea caprele la păscut, aducea apă de la izvor, asista pe preot la altar, livra la domiciliu pantofii pingeliți, culegea muguri de capere împreună cu surorile, mure
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Tudorel. - Puțină febră, constată conferențiarul scoțând untermometru din trusă; ia să luăm temperatura științific. Și puse termometrul la subsuoara bolnavului, așezîndu-se după aceea pe marginea patului în așteptarea scurgerii timpului reglementar. - Ce să-i faci?... întreținu el conversația. Generație febrilă.Mîine omenirea o să aibă în mod normal 38 sau 39 de grade. G. Călinescu Statistici întreprinse în Occident, doamnă Ioanide, au dovedit că tendința temperaturii este de a depăși linia roșie de 37 de grade. (Apoi, scoțând termometrul.) la să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zi, deci, Hergot alergă personal la arhitect. Ioanide trecu drumul la Conțescu, pe care-l găsi luîndu-și temperatura cu termometrul și notîndu-și-o grijuliu pe o foaie, în scopul de a informa pe doctor. Avea de câteva zile o mică stare febrilă, inexplicabilă, fără a se simți propriu-zis rău, și era de văzut dacă era vorba de o gripă, o infecție intestinală sau altceva. Îndată ce scăpa de temperatură, Conțescu avea de gând să se-ntoarcă la munte, pentru reluarea lucrărilor. Ioanide îi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Messieurs les historiens sont priés defaire attention: "Fragment d'ongle de l'orteil droit du feu Prince Handgerly en prison"."2 Și alte năzdrăvănii de acestea. În schimb, Tudorel profită de ocazie spre a-și pune pe hârtie gândurile sale febrile: " Făcînd comparație între conduita mea și aceea a lui Gavrilcea și ținând seama de rezultate, constat că am făcut o greșeală capitală din punct de vedere politic. Evenimentele se vor desfășura cu repeziciune în favoarea Mișcării, întrucît peste câteva luni cel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viitoarele linii de dezvoltare ale conflictului. Pe eroi, deși trăiesc în mijlocul unei lumi concrete, determinată istoricește, mediul înconjurător îi lasă indiferenți. Infiltrarea germenilor ciumei, ca să folosim metafora lui Camus, marchează următoarea etapă epică; acțiunea se precipită, ritmul e viu, tensiunea febrilă; viața socială pătrunde în viața eroilor, pentru unii cu consecințe tragice. După extirparea flagelului, eroii se străduiesc să revină la viața și habitudinile lor, izolîndu-se iarăși în mijlocul evenimentelor politice, și romanul revine la compoziția inițială. Citadine prin excelență sunt romanele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără a fi exprimată neapărat sub forma unei izbucniri da mânie, ura declanșează ostilitatea individului. Acest sentiment poate varia "de la frustrare și dezamăgire până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău. Bine, pentru că ne dă putere asupra celor care ne-au rănit; rău, pentru că suntem încordați, nemulțuimți, afectați. "Unii oameni scrie F.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
operația nu este ușor de realizat. Obstinanta prezență a cotoroanței, răspunsul în doi peri dat de hangiță întrebării cu privire la absența din odaie a icoanelor, intempestivele apariții și dispariții ale cotoiului, inopinata răsturnare a lămpii și rămânerea în întuneric a eroilor, febrilul, pasionalul ,,joc’’ cu căciula al Mânjoalei și refuzul de a primi acum plata pentru găzduire, amânând totul pentru momentul când oaspetele se va întoarce (căci vrăjitoareanu e așa?, e sigură de acest lucru!) sunt tot atâtea incidente distribuite pe axul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
atât auto, cât și alopsihică. Recepția senzorială este foarte slabă, chiar și la excitanții puternici. Răspunsurile coerente sunt posibile, dar sunt posibile cele scurte de tip aprobare/negare. Apare la epileptici, în intoxicații medicamentoase, în beția profundă și în stările febrile de origine infecțioasă. 5) Starea de stupoare: bolnavul este rupt de mediu, nu mai răspunde la întrebări, ci răspunde doar prin reacții motorii. În clinică este întâlnită stupoarea catatonică în schizofrenia catatonică, apoi stupoarea melancolică și cea isterică. 6) Sopor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
punct o cantitate proporțională de muncă deplasată, un număr corespunzător de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și prin aceasta intru în subiectul meu): această activitate febrilă, și ca să zic așa împinsă pe un teritoriu îngust, frapează toate privirile, este ceea ce se vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului, reclamă înnoirea și extinderea sa. Ceea ce nu se vede este faptul că o cantitate egală
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
afecțiune a laringelui. Doar odihna completă, această odihnă meditativă și studioasă de care s-a bucurat timp de douăzeci de ani, ar fi putut să-i prelungească zilele. Bastiat nu ignora deloc acest lucru; știa că munca neîncetată și aproape febrilă la care se deda de șase ani îi era mortală; dar ca toate marile spirite, ca toate sufletele nobile care au conștiința utilității propriei misiuni, a preferat să își sacrifice viața operei sale. Soldat al științei, ocupat cu apărarea civilizației
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Noica era îngrijorat (ne aștepta de la 3 după-amiaza). Preia rapid situația și, în timp ce își pune hotărât paltonul și își ia lanterna, mormăie adagial, parcă pentru a forța reușita: "De altminteri, am o mie de soluții!" Trăiește un moment de limfatism febril. Ne lăsăm în mâna lui, ca niște copii obosiți. Peste o jumătate de oră avem la hotel două camere calde. Lumea din care veneam ne-a cedat după un scurt protest; trecerea "dincoace" s-a făcut convulsiv. Duminică, 18 februarie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atât de bine împachetată în uitare. Nici nu m-am jucat cu el, așezați amândoi pe covor, în mijlocul unui ocean de jucării. Nu i-am vegheat bolile copilăriei, nu m-am topit de durere și iubire asistîndu-i, iernile, fierbințeala trupului febril pe care numai un copil o poate trăi cu patetismul începutului ca pe un memento al epuizării finale; pentru că numai în frăgezimea unui obraz de copil febra se vădește în toată puritatea ei, numai pe buzele unui copil bolnav murmurul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de bine. Și totuși era mai simplu să fiu eu cel "de atunci" (sau ei "cei de acum"): atunci eram tot doar așteptare și primeam, pe când acum se așteaptă de la mine și trebuie să dau. Și mă întreb, scotocindu-mă febril prin buzunarele existenței mele, dacă am ce. Bogdan a venit cu o cameră video și, pentru că are veleități regizorale, visează în secret că cele trei zile se vor așeza singure în suita unui film. Îmi spun, totuși, că trebuie să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să stea mult pe gânduri, drul Ostace sare din mașină, cu camera pe umăr, ca un vânător care a prins urma vânatului. "Care el", întreabă decis. În clipa următoare este în curtea casei, locuită acum de nepotul lui Heidegger, filmând febril. Cătălin se ascunde în mașină, Bogdan și cu mine traversăm îngroziți și ne îndepărtăm de locul în care năsăudeanul nostru tocmai "a violat" un spațiu privat. Pînă la urmă, observ, noi sîntem pudici și civilizați, dar deocamdată, datorită lui, aceste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obiecte care se succedă ca tot atâtea contacte efemere. Reprezentarea acestui studiu, în opoziție cu primul, este bucuria scurtă și reînnoită pe care poate s-o procure succesiunea unor săruturi date și obținute în grabă pe parcursul unei căutări nesistematice și febrile. În stadiul acesta erosul continuă să-și păstreze inocența, ceea ce înseamnă că dorința care caută continuă să nu se exerseze asupra obiectului ei. În sfârșit, al treilea stadiu ― Don Giovanni ― este întruchipat de Don Juan care realizează sinteza primelor două
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]