1,251 matches
-
Brandes și sociologul, astăzi uitat, Charles Letourneau; criminalistul de mare vâlvă pe atunci Cesare Lombroso și deconcertantul Thomas Carlyle, cu al său Sartor Resartus, tradus În franțuzește; Friedrich Nietzsche, abia-abia pe mintea noastră, și Rémy de Gourmont, eseistul atât de fecund În atâtea domenii; apoi autorii ruși descoperiți de vicontele de Vogüé, Tolstoi, Dostoievski și Gorki, cu operele lor construite pe mari probleme morale; și, În sfârșit, era să uit, Pour lire au bain și Pour lire au couvent, broșurile picante
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
voit. Contac tul cu manifestările omului mijlociu mă întoarce automat împotriva-i și mă trimite afară. P. este o fire „profund plebeiană“. Este poate o latură care-l face valabil; este poate chiar una care mi-l face principial mai fecund. Dar plebeianismul lui mă irită la orice manifestare: că este dra gostea pentru ariile din opere, acceptarea mărfii cinematografice de duzină, frecventarea spectacolelor populare de dumi nică, supu nerea docilă la uniformizarea oficială în materie de îmbrăcăminte, mâncare etc. (și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o adevărată solida ritate, să-l simți pe altul alături și viu, așa cum simți pe un amant sau pe un camarad de război. Așa te simt eu pe tine - și în sensul acesta, după cum știi, chiar ciocnirile dintre noi sunt fecunde și ne apropie mai mult decât, pe alții, o complezență uzuală, indiferentă. De data asta, tu mi-ai fost (împreună cu Sănducu Dragomir) cel mai aproape. Mă recunosc în cuvintele tale întocmai cum aș vrea să fiu: mai frumos, poate, decât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și vieți, cu discernământul științific asimilat creator și actual al materialismului dialectic.“ („Președintele Ceaușescu, ctitor de țară nouă“, România liberă, 24 ianuarie 1987) BALAHUR Paul „Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat în repetate rânduri că arta de valoare care conține mesajul fecund, modelator de conștiințe, arta care este în chip nemijlocit și un prețios instrument de cunoaștere în profunzime a realităților sociale, arta care redă omului demnitatea sa istorică, arta care exprimă statutul de demnitate al epocii istorice pe care o trăim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socială a patriei. Personalitatea excepțională a secretarului general al partidului a imprimat documentului pecetea analizei științifice profunde, a cutezanței comuniste, înfățișând un model de gând și faptă revoluționară.“ (Contemporanul, 9 decembrie 1977) CIUCURENCU Alexandru „Anii socialismului au însemnat o etapă fecundă, decisivă pentru istoria poporului român. Primele eforturi de edificare socialistă la care am fost martor, la care am participat, au fost în chip exemplar dezvoltate în ultimul deceniu - perioadă de suprem avânt constructiv în care vedem rodind mărețele idei ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a celor mai civilizate, mai cunoscute și stimate țări din lume, ca în «Secolul de aur» ce poartă amprenta făuritorului său.“ („O epocă de aur“, România literară, 23 ianuarie 1986) „Nicicând producția operelor de artă plastică nu a fost mai fecundă ca-n prezent. Epoca prezentă, care se identifică cu numele făuritorului ei, Nicolae Ceaușescu, va pecetlui momentul integrării artelor plastice românești, cu înaltele năzuințe de libertate și pace ale poporului nostru.“ („La mulți ani, iubite Conducător!“, Scînteia tineretului. Supliment literar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în patria noastră a descătușat deplin energiile creatoare, a consolidat respectul pentru tot ceea ce este valoare durabilă și mișcare progresistă în tradițiile trecutului, realizându-se acel dorit echilibru între inovație și tradiție, în toate domeniile vieții noastre economice și sociale. Fecundele îndrumări și impulsuri date în acest sens în ultima vreme au avut un ecou amplu în dezvoltarea culturii noastre contemporane, a creației artistice și literare. Dând posibilitatea deplinei desfășurări creatoare din mase, e firesc ca aceste energii să fie canalizate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
piramide cu baza poligonală, așa de fine, așa de armonioase, așa de bine asociate la liniile întregei construcții, încât, cu toată dreptatea, monumentul acesta poate fi socotit, azi, ca opera comună a două epoci diferite și ca produsul unei colaborări fecunde, bazată mai mult pe înțelegerea trecutului decât pe respectul lui. În treizeci de ani, liniile și silueta nouă a Trei Ierarhilor, ca și cele ale lui Sf. Neculai domnesc, ca și ale bisericii de la Cetățuia, au devenit elemente așa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noastră e străină: produs al influențelor de din afară (care au pus în valoare impulziunile și aptitudinile noastre proprii, de bună seamă); după cum arta noastră veche nu e nici ea decât o adaptare a lucruri venite de aiurea, inteligentă, abilă, fecundă dar adaptare, nu creațiune proprie, spontană. Lumină din lumină. După unii, ar fi existat totuși o cultură veche "strămoșească", autohtonă deci. Cultura aceasta ar fi suferit mult din cauza "maniei străinizmului" care bântuie societatea noastră începând din secolul al nouă-sprezecelea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
străină, oricât de superioară ar fi, nu poate fi importată pe de-a-ntregul, fără nici un control și fără nici o alegere. E meritul lor c-au dezvoltat și întreținut acel spirit critic, atât de necesar la acea epocă și atât de fecund în rezultatele sale. Peste Milcov, în aceeași perioadă, critica a fost mai slabă. Muntenia ducea pe atunci, cu energie și entuziasm, lupta pentru noua organizare politică a Statului, pentru libertățile publice și pentru realizarea idealurilor sociale și naționale. "Critica e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cadrul, ar fi dat Iașului-capitală strălucirea aceasta, cât mai ales celelalte condiții, psihice și morale, adică tot ce a determinat spiritul colectiv al vechei capitale a Moldovei, sufletul ei, atmosfera ei, cărora li se datoresc atâtea mișcări generoase și atâtea fecunde manifestări ale culturei noastre naționale. Iașul-capitală s-ar fi prezintat cu o ținută morală, cu o dispoziție a spiritului, cu o distincție sufletească, cu desăvârșire altele decât cele pe care le-ar fi putut oferi orice alt mediu și orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
din impulziunile adânci ale sufletului românesc de pretutindeni, dacă bravura Lui a găsit un sprijin continuu în însușirile neprețuite ale ostașilor săi, opera cea mare, menită să schimbe nedreapta împărțire a pământului, opera menită să dea celui legat de brazda fecundă dreptul câștigat cu sudoare și sânge, opera aceasta de imensă dreptate, e cu deosebire a Lui, pentru că voința Lui e care a precipitat o evoluție întârziată și care a mers cu hotărâre înaintea posibilităților politicii curente. În istorie și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Teodoreanu, C. Stere, O. Băncilă...) fără totuși ca portretele acestora să-l fi egalat vreodată: Leopold Hax. Pe numeroșii publiciști de altădată (unii încă în activitate, puțini însă): Grigoriu-Budușcă, Grigoriu-Havas, Morțun-Sirius, Jacques Levin, Gh. Scorțescu, frații Honigman, Ioan Dafin și fecundul C. Săteanu (sub îngrijirea căruia au apărut pe timpuri atâtea variate și interesante publicații)... În fine pe cei care formează lumea din jurul palatului justiției, "lumea dreptăței" cum i-a spus odată Brătescu-Voinești, despre care va trebui să vorbesc altă dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
devine asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, la Catedra de Istorie a Filosofiei Moderne, condusă de profesorul Dumitru D. Roșca. Contactul cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof“, ce îi era doctorand în 1947, constituie o fecundă ucenicie. În 1952, odată cu desființarea facultății clujene de Filosofie, este încadrat ca asistent al profesorului David Prodan, la Catedra de Istorie a României, a Universității din Cluj. În noiembrie 1959 a răspuns favorabil invitației pe care i-a adresat-o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
decât cealaltă lume (mai nouă !), care i se opunea lumea bunilor comuniști (ilegaliști, activiști etc.). Cel puțin aceasta era impresia mea în fața filmelor sale : ”figuranții” nu erau boierii, ci acele figuri înțepenite rostind sloganuri de mucava Odată dispărută această opoziție fecundă, ce descoperim ? Dacă ar fi să ne luăm după Aici nu mai locuiește nimeni pelicula văzută săptămâna trecută pe TVR1 și precedată de o fără precedent conferință de presă la care critica părea strânsă mai curând la un five o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pentru 42. Până și două cuvinte aproape banale au fost rășluite din textul piesei cu pricina: „Pagina 73. Magazionerul Pompilian (...) Îi reproșează lui Bartolomeu: <<Eu știu una; pînă ați venit dv. eu trăiam liniștit (subl. În orig.)>>”, adică (după mintea fecundă a născocitorilor de greșeli ideologice, fără cote obligatorii, fără cartele de pâine, haine și Încălțăminte, fără, fără, fără, fapt ce nu trebuia reamintit sclavilor regimului roșu). În fine, ca să nu se creadă că partidul, doamne ferește, se băga ca un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cap. XXVIII). Caracterul ambiguu al prieteniei la Greci apare ca de la sine înțeles în dialogul lui Platon, Lysis sau despre prietenie. Dialogul acesta e plin de arguții sofistice aduse pe de departe pentru a stabili teze practic contestabile, dar filozofic fecunde, în mod obișnuit atribuite lui Socrate de către Platon, cum este cea că prietenia (philia, aproape identică la el cu eros) ar fi năzuința unilaterală a neîmplinitului către împlinire și că deci numai ființa imperfectă iubește, cea perfectă rămânând impasibilă (teză
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale nu-și putea pierde primatul său literar, era un autor, spun, incomod pentru toată această mentalitate, de altfel foarte interesantă și fecundă, căreia ̀ îi datorăm, de altminterea, câteva mari glorii naționale peste hotare. Generația mea nu era o generație de „caragialiști” sau de „caragializanți”, cum să-i spun. Pentru că era altă epocă, modelele au fost altele : Kierkegaard, într-un fel Nietzsche
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a neantului. Ei, bine, prozopopeea neantului este formula care definește arta și creația lui Caragiale, nu numai a lui, firește. Există în aparițiile extraordinare ale lui Caragiale acest element, pe care l-au semnalat acuma exegeții mai recenți (în urma modei fecunde aduse de teatrul absurd, de Ionescu, de Beckett), care au tot investigat pe Caragiale din perspectiva vidului, a vacuității, a inexistenței ! Ceea ce este foarte just, foarte corect, adăugând, la sfârșit, că nu e suficient. Atât doar : nu e suficient ! Există
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
moralia. Eticul, ca materie de studiu, aparține antropologiei, dar morala ca disciplină normativă și speculație existențială aparține filozofiei, fiind de fapt principala ei finalitate (magistrul nostru, al lui Pleșu și al meu, nu admite asta, dar în domeniile noastre discipolatul fecund se confirmă prin „despărțire”). Andrei Pleșu e un critic de artă din familia unui Eugenio d’Ors. Ca și acesta, el se mișcă cu libertate și siguranță în diversitatea marilor repere ale gândirii și culturii, desființând etanșeitatea zonelor lor de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
angelic” se adresează cu vorbele gratia plena. Gesticulația și poza „competentă” sunt înlăturate dezinvolt și autoritar. Competența reală e, bineînțeles, implicit una tehnică, dar mai ales una umană. Deci : culturală (ca să nu zic „umanistă”). Un astfel de critic, capabil de fecunde hiperbole și de formulări izbitoare, e necesarmente un autor concis. Concis în expresie și succint în argumentare. Frapant, nu pisălog. De aceea textele lui Andrei Pleșu au darul fermecător de a nu sătura niciodată. De aceea el nu scrie și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lumii. Oameni minunați, locuri pe potrivă. Satul era înconjurat pe trei părți de apă, de unde și ocupația de bază a multora, pescuitul, dar și foloasele agriculturii. Ni s-a dat și nouă pământ în lucru la Ostrov. Ostrovul, un tărâm fecund între cele două brațe ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
moștenit-o din părinți”. Iar Într-un alt articol publicat În „Dacia” (26 iunie 1920) se spunea: „menirea lui Petre Carp a fost să arate celorlalți și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au influențat evoluția politică
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vedere. Îi mărturisește prietenului său cardinal: «Mă aflu la limitele suferinței; mi se pare că nu mai pot rezista, dar „fiat, fiat“, mereu „fiat“ [facă-se voia Domnului, ndr.]! Și sper ca aceste suferințe ale mele să fie utile și fecunde pentru umila noastră Operă, ca și pentru sfânta Biserică, pentru alinarea plângerii lui Isus: Biserica mea!». Nu se grăbește să definească proiectul pentru Casa de la Cimiano: Care va fi cu atât mai bogată cu cât va fi mai săracă, cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Tânărul psihiatru sugera aici că trăirea delirantă a subiecților paranoici are ceva din forța imaginativă și complexitatea proprie marilor artiști precum J.-J. Rousseau, în cazul căruia "anumite forme ale experienței trăite, așa-zis morbide, se arată a fi deosebit de fecunde în modalități de expresie simbolică, iar ele, deși iraționale în fundamentarea lor, nu sunt mai puțin prevăzute cu o semnificație intențională deosebită ori o comunicabilitate tensională ridicată"; el mai observa cum experiența trăită a paranoicului generează o anumită viziune despre
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]