2,317 matches
-
cu un concept ca și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și chiar începând cu cvadruplul remediu. Dovadă, evident, faptul că, în ciuda riscurilor, reducerea complexului la simplu produce uneori cele mai bune efecte... Discursul epicurian despre dorințe figurează, într-adevăr, printre paginile clasice, alături de câteva pasaje obligatorii: sfera parmenidiană, râul heraclitean, felinarul și butoiul lui Diogene, alegoria Peșterii platoniciene, măsura aristoteliciană, îndoiala pyrrhoniană etc. Epicur face așadar deosebire între dorințele naturale și necesare, cele naturale nenecesare și cele nenaturale nenecesare. Toate pot fi efectiv clasate în una dintre cele trei rubrici. Niciuna
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi fost să-nfrunt/ Cu visul lumea cea de mai târziu,/N-aș fi știut
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
Îmbujorat de Încîntare. Am chef de un Martini. — Poți să-mi pui astea În contul meu? Îi zic lui Jane. SÎnt opt bucăți. Mersi! Ieșim din magazin plutind de fericire și Îl conduc pe Danny după colț, În Portman Square. Felinarele stradale s-au aprins, și din hotelul Templeton ies niște oameni puși la patru ace. CÎnd trecem pe lîngă ei, aceștia Îmi aruncă priviri ciudate și aud și niște chicote, Însă Îmi țin capul sus. Dacă vrei să fii un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși Tulliu ș.a. Publică poeme în proză Emil Isac (Poem în proză, Căderea frunzelor, Toamna) și I. Peltz (Nopți vechi). „Cronica teatrală” apare cu intermitențe (semnează T. Albani
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
din cer ne-ar dărui lumină. Mi-am împărțit tăcerile cu vântul, Pe-un colț de infinit te-am alungat, Zăpezile uitării au albit pământul, Iar trenul viselor se lasă așteptat. Ca două umbre rătăcite-n noapte Ne căutăm cu felinare de-mprumut, Tu ești aici, însă te simt departe... Zâna deșertului de alb, necunoscut. Culorile s-au adunat pe munții ninși, Chemările prin farduri se destramă, De vrei să pleci, de ce ai ochii plânși? Tu știi că iarna însăși este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
stea din cer ne-ar dărui lumină.Mi-am împărțit tăcerile cu vântul,Pe-un colț de infinit te-am alungat,Zăpezile uitării au albit pământul,Iar trenul viselor se lasă așteptat.Ca două umbre rătăcite-n noapteNe căutăm cu felinare de-mprumut,Tu ești aici, însă te simt departe...Zâna deșertului de alb, necunoscut.Culorile s-au adunat pe munții ninși,Chemările prin farduri se destramă,De vrei să pleci, de ce ai ochii plânși? Tu știi că iarna însăși este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea asupra activității gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932), lirica lui V. își pierde treptat disponibilitatea novatoare și
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației între Hamlet, „infelicele prinț al Danemarcei”, și domnița Silvia-Logica, al cărei devotament pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet, dezgustat de patetismul abject al existenței, se metamorfozase. Celelalte schițe stau sub semnul goticului poesc, coagulându-se într-un inventar de „cazuri”. În Zvonuri, de pildă, gelozia lui Stan Gurău, prelungită dincolo de moarte, poartă scheletul sinucigașului din
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cealaltă față a vieții. Un poem se numește, simptomatic, Plecarea în oglindă, în poezie și în teatru oglinda fiind unul din simbolurile unificatoare ale gândirii lui S.: „Vin reumatismele cu-al lor plural,/ Nefericit ca ploile de munte,/ C-un felinar pleci noaptea după var,/ Să-ți torni în oasele, spre neguri punte./ Înaintașii tăi, pieriți în lupte,/ Te-ndeamnă să fii dârzul lor stegar./ Dar bătălia unde-i, iar și iar?/ Împresurarea, ah, pe dedesubt e.// Departe-i trilul susei
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
de ani era în toi. Cartea din 1628, Atalanta fugiens (Atalanta fugind), pe care i-o publicase De Bry la Oppenheim, este, în mod evident, rozicruciană și giordanistă. Pe una dintre pagini apare frapanta emblemă a filosofului care, cu un felinar în mână, urmărește pașii Naturii. Era ideea lui Bruno din Articuli adversus mathematicos (Praga, 1588), în care Giordano susținea că trebuie să observăm doar vestigiile sau pașii Naturii care „strigă pretutindeni să fie auzită” - cercetătorul neavând nevoie de matematică pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trag la edec, de pe mal, cu o viteză de o milă pe oră, o joncă mătăhăloasă și încărcată-vîrf, dar arca asta pe care-o trăgeam noi parcă avea plumb în ea, într-atît de greu se mișca. Se întunecase, dar trei felinare fixate în greementul vasului Pequod ne luminau, slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut pe Ahab lăsînd peste parapet alte cîteva felinare. Arucînd o privire distrată spre hoitul ce se legăna pe apă, îi dădu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea plumb în ea, într-atît de greu se mișca. Se întunecase, dar trei felinare fixate în greementul vasului Pequod ne luminau, slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut pe Ahab lăsînd peste parapet alte cîteva felinare. Arucînd o privire distrată spre hoitul ce se legăna pe apă, îi dădu unui matelot felinarul său și, după ce ne porunci să legăm bine balena pentru la noapte, se întoarse în cabină și nu se mai arătă pînă a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
greementul vasului Pequod ne luminau, slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut pe Ahab lăsînd peste parapet alte cîteva felinare. Arucînd o privire distrată spre hoitul ce se legăna pe apă, îi dădu unui matelot felinarul său și, după ce ne porunci să legăm bine balena pentru la noapte, se întoarse în cabină și nu se mai arătă pînă a doua zi dimineața. Deși în timpul urmăririi balenei, Ahab manifestase, ca să spunem așa, același zel ce-l însuflețea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cînd vei găsi cîte un nantucketez care se dă în vînt după acea parte a cașalotului, indicată de Stubb - în speță, apendicele subțire de la capătul corpului său. Către miezul nopții, biftecul tăiat fu fript, iar Stubb, luminat de două felinare cu spermanțet, se proțăpi lîngă cabestan, ca în fața unui bar, pentru a se ospăta din cina lui spermanțetică. Dar Stubb nu a fost singurul care s-a ospătat în noaptea aceea cu carne de balenă. Plescăiturile lui se amestecau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și vorbește-le, spune-le că-s invitați să se ospăteze în mod civilizat, cumpătat, fără să facă atîta zgomot. Pe legea mea, nu-mi mai aud nici vocea! Hai, bucătare, du-te și comunică-le mesajul meu. Uite, ia felinarul ăsta își smulse unul de lîngă cabestan), hai, du-te și ține-le o predică! Apucînd felinarul, posomorîtul moș Țigău porni șchiopătînd pe punte, spre parapet; ajuns acolo, coborî felinarul deasupra apei, ca să-și vadă mai bine enoriașii, iar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
facă atîta zgomot. Pe legea mea, nu-mi mai aud nici vocea! Hai, bucătare, du-te și comunică-le mesajul meu. Uite, ia felinarul ăsta își smulse unul de lîngă cabestan), hai, du-te și ține-le o predică! Apucînd felinarul, posomorîtul moș Țigău porni șchiopătînd pe punte, spre parapet; ajuns acolo, coborî felinarul deasupra apei, ca să-și vadă mai bine enoriașii, iar cu cealaltă mînă își agită solemn vătraiul; apoi, aplecîndu-se peste parapet, începu să le vorbească rechinilor, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bucătare, du-te și comunică-le mesajul meu. Uite, ia felinarul ăsta își smulse unul de lîngă cabestan), hai, du-te și ține-le o predică! Apucînd felinarul, posomorîtul moș Țigău porni șchiopătînd pe punte, spre parapet; ajuns acolo, coborî felinarul deasupra apei, ca să-și vadă mai bine enoriașii, iar cu cealaltă mînă își agită solemn vătraiul; apoi, aplecîndu-se peste parapet, începu să le vorbească rechinilor, cu o voce mormăitoare, în vreme ce Stubb, care se apropiase tiptil în urma lui, asculta tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb, terminîndu-și cina, i-a chemat pe Queequeg și pe un marinar de la teuga în primul cart la ancoră - printre rechini s-a stîrnit oarecare agitație, căci cei doi oameni, atîrnînd numaidecît schelele de tranșare deasupra bordului și coborînd trei felinare, ce proiectau raze lungi peste marea tulburată, începură să dea iama în rechini, cu „sapele de balenă“, ale căror vîrfuri ascuțite li se înfigeau adînc în capete - pare-se unicul lor centrul vital. Dar în învălmășeala hoardelor ce se luptau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arătat că în aici sînt depozitate păturile de grăsime scoase din trupul cașalotului. Cînd vine momentul ca ele să fie tăiate, această cămară oferă, îndeosebi noaptea, un spectacol înfricoșător pentru orice novice. într-o parte a ei, luminată de un felinar chior, e lăsat loc liber pentru muncitori; aceștia lucrează de obicei cîte doi: unul cu cangea, altul cu sapa. Cangea pentru balene seamănă întrucîtva cu unealta cu același nume folosită pentru abordare de echipajul unei fregate. Ea are în vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar, ducîndu-mi în neștire degetele la pleoape, i-am deschis și mai mult. Cu toate astea, nu vedeam în fața mea nici un compas care să mă călăuzească, deși mi se părea că mai adineaori privisem roza lui, la lumina statornică a felinarului din habitaclu. înaintea mea părea să se întindă o beznă adîncă, sfîșiată în răstimpuri de lugubrele flăcări roșiatice. Aveam mai ales impresia că nava pe care stăteam nu luneca spre vreun liman aflat înaintea noastră, ci fugea de toate limanurile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui era ca o gheretă în care paznicul vorbește tot timpul, pentru a se ține treaz. Capitolul CVII AHAB ȘI DULGHERUL Puntea, în primul cart de noapte. îDulgherul, stînd în fața tejghelei sale și pilind de zor, la lumina a două felinare, o bucată de fildeș pentru piciorul căpitanului, bucată prinsă în menghine. Plăci de fildeș. curele de piele, tampoane, șuruburi și diferite unelte sînt risipite pe masă. în față se zărește flacăra roșie a forjei, la care lucrează fierarul.) Ă Fir-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vorbind și cui i-o fi vorbind așa,; tare-aș vrea să știu, își spuse în sinea lui dulgherul. Să mai rămîn oare aici?“ Ă Un domn orb, e o operă arhitectonică mediocră. Iată unul. Nu, mie îmi trebuie un felinar! „Aha, vasăzică asta vrea!“... Ă Iată două felinare, domnule căpitan, mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tare-aș vrea să știu, își spuse în sinea lui dulgherul. Să mai rămîn oare aici?“ Ă Un domn orb, e o operă arhitectonică mediocră. Iată unul. Nu, mie îmi trebuie un felinar! „Aha, vasăzică asta vrea!“... Ă Iată două felinare, domnule căpitan, mie îmi ajunge unul singur... Ă De ce-mi scoți ochii, omule, cu lampa asta bună de prins hoții? O lumină vîrîtă în ochi e mai rea decît un pistol. Ă Credeam că vorbiți cu dulgherul, domnule căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
greementul corabiei. De-o parte și de alta a fiecăreia din cele trei gabii erau agățate cîte două butoaie cu spermanțet, deasupra lor, pe crucete, se vedeau butoiașe pline cu același fluid prețios, iar în mărul arborelui-mare era atîrnat un felinar de aramă. Precum aveam să aflăm mai tîrziu, Burlacul făcuse o expediție uimitor de norocoasă - cu atît mai uimitoare, cu cît, navigînd în aceeași zonă a oceanului, numeroase alte corăbii nu capturaseră nici măcar o balenă, în decurs de cîteva luni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]