1,862 matches
-
la Timișoara (B1 TV, 22.XI.2007), doisprezece episoade (OTV, 4.III.2008), locuitorii a doisprezece țări (Radio Guerrilla, 7.III.2008). Pierderea femininului se înregistrează chiar în paradigma numeralului, la formele compuse care ar trebui să realizeze acordul la feminin cu componentul mii: în România există peste doisprezece mii de oameni (Radio 21, 4.XII.2007), premii de peste doisprezece mii de euro (TVR Cultural, 20.X.2007), zece mii sau doisprezece mii (TVR 2, 30.X.2007), are peste doisprezece mii
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mii de euro (TVR Cultural, 20.X.2007), zece mii sau doisprezece mii (TVR 2, 30.X.2007), are peste doisprezece mii de membri (TVR 2, 5.XI.2007). Cu atât mai mult, formele invariabile (compuse cu doi) apar acolo unde femininul nu era impus de o regulă de acord gramatical, ci doar prin tradiție: la exprimarea datei (unde chiar norma a devenit permisivă, vezi DOOM2, XCII) și a orei (unde norma este încă fermă, dar încălcarea ei este aproape generală, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
generalizare a formei invariabile de masculin), dar se explică și prin confuzia, la plural, între neutru și feminin (cf. Gruiță 2006: 199−200). Nu întâmplător, toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o anumită valoare "neutră": o, asta etc.). 4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare și atunci când acesta are utilizare apozițională (ultima întrebare, cu numărul douăsprezece 16
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
toate exemplele de mai sus conțin substantive neutre la plural; de la ele se reface un feminin singular (formă care are, de altfel, în română, capacitatea de a exprima o anumită valoare "neutră": o, asta etc.). 4.1.3. Forma de feminin a numeralului apare și atunci când acesta are utilizare apozițională (ultima întrebare, cu numărul douăsprezece 16 în șirul nostru de întrebări, OTV, 21.X.2007) sau pronominală: nu una, ci două SMS-uri (Radio InfoPro, 7.III.2008), una la sută
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2.XII.2007), prețul gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18.III.2008) (cf. Guțu Romalo 2002, în 2005: 212). 4.1.5. Se întâlnește uneori forma de feminin a numeralului doi/două în interiorul unui numeral ordinal compus, în forma hibridă douălea (cf. Avram 1997: 145): cel de-al douăzeci și douălea meci (N24, 1.III.2008, Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
invariabilă a adjectivului pronominal de întărire (vezi Iordan, Guțu Romalo, Niculescu 1967: 132−133). Acesta este folosit din ce în ce mai puțin și formele apar aleatoriu, din cauza dificultății de realizare a acordului (cu desinența interioară formei compuse); a fost totuși înregistrat mai ales femininul singular, în folosire adverbială, de focalizator: însăși materialele (B1 TV, 28.X.2007), însăși faptul că... (N24, 10.III.2008). Dificultățile de flexiune internă și insistența acțiunilor de cultivare a limbii asupra formelor din paradigmă au favorizat, așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
semiadverbul focalizant chiar)19. 4.4. Acordul morfemului a (al) Reluarea anaforică a unui substantiv prin articolul sau pronumele semiindependent al nu se supune întotdeauna regulilor de acord în gen și număr. În situațiile în care se folosește forma de feminin singular a, chiar dacă centrul este masculin, neutru sau/și plural, explicația ar putea fi o extindere a uzului vechi și regional (a invariabil, cf. GA I : 105); e însă foarte posibil să fie vorba doar de nesiguranță în realizarea acordului
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
Fenomen semnalat de Guțu Romalo (2000: 43) și discutat pe larg în Guțu Romalo (2002) (în 2005: 212). 16 În exemplul dat poate fi vorba și de un acord prin atracție cu substantivul întrebare. 17 În ultimul exemplu, forma de feminin ar putea fi explicată printr-un acord (hipercorect) cu pluralul neutru subînțeles procente. 18 Am ales să ilustrăm fenomenele foarte frecvente prin mai multe exemple, chiar dacă acestea sunt de același tip și nu aduc informații noi, pentru că astfel se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în varianta literară, cu posibilitatea oscilării doar a primului element (cămăși din materiale albastru-petrol, cămăși din materiale albastre-petrol), dar regulă nu se aplică în toate cazurile, întrucât există și exprimări neliterare, de tipul vopsea roșie-carmină, în care folosirea formei de feminin a substantivului carmin nu poate fi justificată decât prin interpretarea lui de către vorbitor drept adjectiv nume de culoare. În cazul compunerii de tip adjectiv + adjectiv, formația nou creată este, sub aspectul flexiunii, oscilanta, existând exprimări cu primul element variabil (Dacie
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
un individ indiferent de natura acesteia aflată într-un cadru social, într-o situație care implică prezența altor indivizi, poate fi considerată interacțiune (CLR). Pe lângă formele incluse în tabele, am întâlnit în câteva contexte pronumele și adjectivul pronominal ăstea, de feminin plural, creat prin analogie cu forma ăștia și neacceptat 4 de norma literară: Nu cumpăr de-ăstea românești (Verba) Eu nu mă pricep la ăstea deloc (CLR) Și cum i-o demontat pe Barcelona, îi demonta și p-ăstea (CLR) Șî-n
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
precum astă-seară, astă-vară, astă-toamnă, unde actualizează sensuri diferite în funcție de nominalul pe care-l însoțește: are sensul de "această", "în curs, în desfășurare" în astă-seară și de "trecut, încheiat" în astă-vară, astă-iarnă etc. 2.3. Pronumele demonstrative de depărtare Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac ăla = 61 acela = 6 ăia = 26 aceia = 2 aia = 46 aceea = 13 alea = 15 acelea = 3 G = D ăluia = 0 aceluia = 0 ălora = 1 acelora = 1 ăleia = 0 aceleia = 0 ălora = 0 acelora = 0
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
plural acei/aceia, raportul este invers în analiza de față (0/3 ocurențe), dar nu permite detașarea unei concluzii, fiindcă situațiile în care l-am întâlnit pe aceia sunt foarte puțin numeroase. 2.5. Pronumele demonstrative de diferențiere Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = AC celălalt = 1 ceilalți = 8 cealaltă = 5 celelalte = 6 G = D celuilalt = 1 celorlalți = 3 celeilalte = 0 celorlalte = 0 Pronumele demonstrativ de diferențiere (celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte) interesează din punctul de vedere al variantelor morfologice
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
clar range-ul mai redus (www.diginews.ro/forum) În materialul analizat am întâlnit într-un context și forma ălaltu: Bine că i-a dat că ălaltu nu-i dădea nici concediu (IV). 2.6. Adjectivul demonstrativ de diferențiere Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = AC celălalt = 5 ceilalți = 3 cealaltă = 8 celelalte = 8 G = D celuilalt = 0 celorlalți = 0 celeilalte = 1 celorlalte = 0 Adjectivul demonstrativ de diferențiere prezintă aceleași forme în antepoziție și în postpoziție. Totuși, contextele întâlnite în
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
se întâlnesc în puține contexte la cazurile oblice: Și chiar vreau să vă spun că voi face acest lucru începând de sâmbăta viitoare și probabil și cursul săptămânii celeilalte (IVLRA). 2.7. Pronumele și adjectivele demonstrative de identitate Cazul Masculin Feminin singular plural singular plural N = Ac pr. același = 12 adj. același = 11 pr. aceiași = 0 adj. aceiași = 1 pr. aceeași = 1 adj. aceeași = 13 pr. aceleași = 1 adj. aceleași = 3 G = D pr. aceluiași = 0 adj. aceluiași = 1 pr./adj.
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
limbă în care ăsta nu poate fi substituit cu acesta, precum în: Ăsta da om! sau Ăsta e el. 4 Avram 1986 (în 2001: 175) precizează că "formele regionale de genitiv-dativ feminin singular ăștei(a), în loc de ăsteia, precum și formele de feminin plural ăștea, ăstea, în loc de astea, trebuie evitate". 5 În tabele am marcat cu asterisc formele regionale, pe care nu le-am întâlnit în materialul ce ne-a servit drept corpus. 6 Vezi Miron-Fulea (2005: 260-263). 7 Vezi, în acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
substantive cu forme de singular corespondente: unul de genul masculin (un tipizat) și altul de genul feminin (o tipizată). Chiar și pentru anticipate, termen care părea a trimite fără echivoc numai la plural, la alegerile anticipate, s-a construit un feminin singular, colocvial, anticipată 16: În plină iarnă și în Postul mare al Crăciunului, parlamentarii opoziției s-au săturat de muncă și vor să mai stea pe la casele lor pe gânduri, cum s-o pună de-o anticipată (Internet, 2006) Anticipata
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN TIPARE FLEXIONARE Am urmărit încadrarea substantivelor în tipuri flexionare, potrivit descrierilor curente ale flexiunii substantivale, care țin seamă de finala formei de singular și de cea a formei de plural: la feminin, tipurile ă-e, ă-i, e-i, ie-ii, a-le și Ø-Ø (sg. = pl.); la masculin, tipurile Ø-i și Ø-Ø (sg. = pl.); la neutru, tipurile Ø-e, iu-ii și Ø-uri, mai vechi în limba română. Alături de aceste tipuri mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Ø-Ø (sg. = pl.); la masculin, tipurile Ø-i și Ø-Ø (sg. = pl.); la neutru, tipurile Ø-e, iu-ii și Ø-uri, mai vechi în limba română. Alături de aceste tipuri mai vechi, în urma cercetării inventarului au rezultat și câteva tipuri noi: la feminin, tipurile a-e, a-i și Ø-e; la masculin, tipul o-i, care este foarte recent, apărut ca urmare a unor împrumuturi terminate în -o; la neutru, tipul Ø-Ø (sg. = pl.). Această încadrarea arată și invariabilitatea (totală sau parțială) a
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu sufixe moționale să fie preexistente DOOM1, dar să nu fi fost introduse acolo din cauză că nu existau atestări în corpusul cercetat de autorii primei ediții a DOOM-ului. Se știe însă că, în general, substantivul masculin îl precedă pe cel feminin, multe profesii și meserii fiind denumite inițial doar prin substantivul masculin. Și în uz se preferă uneori masculinul în locul substantivului feminin, chiar dacă ambele sunt înregistrate în dicționar, iar femininul nu are o conotație depreciativă sau ironică. Ponderea de substantive de
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
știe însă că, în general, substantivul masculin îl precedă pe cel feminin, multe profesii și meserii fiind denumite inițial doar prin substantivul masculin. Și în uz se preferă uneori masculinul în locul substantivului feminin, chiar dacă ambele sunt înregistrate în dicționar, iar femininul nu are o conotație depreciativă sau ironică. Ponderea de substantive de tip ă-e în ansamblul substantivelor feminine este mare, atât datorită derivării cu sufixele moționale menționate mai sus, cât și datorită faptului că multe împrumuturi sunt adaptate fonetic și morfologic
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
3.4. Invariabilitatea formelor. Dificultăți de încadrare Nu am putut încadra un număr de 153 substantive, deoarece nu au decât o formă (de singular sau, mai rar, doar de plural). Dintre acestea, 19 au fost încadrate de autorii DOOM2 la feminin (angor, angor pectoris, Aufklärung, bazooka, captatio benevolentiae, coca, high technology, hotline, ivrit, laudatio, omertà, paideia, pali, pole-position, quechua, SIDA, somali, urdu, zulu), 7 au fost încadrate la masculin (axis mundi, broccoli, cyborg, donquijote, quetzal și 2 pluralia tantum: cannelloni, ravioli
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ale românei nu sunt atât de multe încât să producă modificări importante în sistemul flexionar al românei actuale. Tipurile flexionare apărute foarte recent, prin împrumuturi, sunt slab reprezentate în raport cu tipurile flexionare vechi, cele mai productive tipuri flexionare fiind ă-e la feminin și Ø-i la masculin 18. Statistica este relevantă pentru varianta normată a limbii literare, limbajul colocvial înregistrând mai multă variație 19. 5. ANEXĂ Am făcut o anchetă pentru a testa preferința vorbitorilor pentru formele care sunt date ca variante
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]