KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

liberală asupra feminismului, scopul cercetărilor germanice este deconstrucția „masculinității” statului și, prin intervenția feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și nedemocratică a statului german, mișcarea feministă a perceput instituțiile sale ca entități imposibil de schimbat, astfel încât doar o politică dusă în afara lor ar putea să reflecte interesele reale ale femeilor. O dată cu instituționalizarea tot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și nedemocratică a statului german, mișcarea feministă a perceput instituțiile sale ca entități imposibil de schimbat, astfel încât doar o politică dusă în afara lor ar putea să reflecte interesele reale ale femeilor. O dată cu instituționalizarea tot mai puternică a Partidului Ecologist (al „verzilor”), începând cu anii ’80, mișcarea feministă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
feministă a perceput instituțiile sale ca entități imposibil de schimbat, astfel încât doar o politică dusă în afara lor ar putea să reflecte interesele reale ale femeilor. O dată cu instituționalizarea tot mai puternică a Partidului Ecologist (al „verzilor”), începând cu anii ’80, mișcarea feministă autonomă și-a revizuit strategia și a devenit mai deschisă față de forțele politice statornicite (Youngxe "Young, Gay", 1999; Langxe "Lang, Sabine", 1997; Kulawikxe "Kulawik, T.", 1991-1992). În ciuda diferențelor dintre discursurile, practicile și strategiile „feminismului de stat” și ale analizei germane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
politice a cetățenilor bărbați (citoyens) și prin asigurarea câtorva aspecte minime de egalitate socială (Altvaterxe "Altvater, E.", 1997). Faptul că această egalitate socială și politică era profund discriminantă față de femei a fost unul dintre subiectele cele mai studiate de cercetătorii feminiști (Patemanxe "Pateman, Carole", 1988; Nelsonxe "Nelson", 1990; Gordonxe "Gordon, L.", 1990; Fraserxe "Fraser, N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au repus în discuție teoria și practica socială, pentru au reevalua statul providențial dintr-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
E.", 1997). Faptul că această egalitate socială și politică era profund discriminantă față de femei a fost unul dintre subiectele cele mai studiate de cercetătorii feminiști (Patemanxe "Pateman, Carole", 1988; Nelsonxe "Nelson", 1990; Gordonxe "Gordon, L.", 1990; Fraserxe "Fraser, N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au repus în discuție teoria și practica socială, pentru au reevalua statul providențial dintr-o perspectivă nouă, care să țină seama de gen (Nelson, 1990). Faptul că feministele au continuat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au repus în discuție teoria și practica socială, pentru au reevalua statul providențial dintr-o perspectivă nouă, care să țină seama de gen (Nelson, 1990). Faptul că feministele au continuat să își concentreze atenția asupra statului național ca agent al schimbării, pentru a crea o „soartă națională comună”, neutră din punctul de vedere al genului, este așadar de înțeles. Apare însă întrebarea dacă globalizarea economică și deznaționalizarea politicii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
o „soartă națională comună”, neutră din punctul de vedere al genului, este așadar de înțeles. Apare însă întrebarea dacă globalizarea economică și deznaționalizarea politicii care rezultă de aici nu fac cumva ca această concentrare asupra statului național să fie anacronică. Feministele de toate convingerile sunt chemate astăzi să lupte cu noile realități ale dispersiei activităților economice globale și cu declinul suveranității și exclusivității statului național. Actorii globali care împart astăzi puterea cu statele sunt corporațiile transnaționale, piețele financiare, agențiile de asigurări

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
a contribuit la apariția a ceea ce Sassenxe "Sassen, Saskia" (1996) numește „noua geografie a puterii”. Faptul că activitățile economice s-au globalizat și că statul național a fost nevoit să-și reconfigureze aria instituțională indică în mod clar că cercetarea feministă trebuie să-și îndrepte atenția spre noua materialitate instituțională dependentă de gen a acestor rețele. Modul în care rețelele reconfigurează ordinile de gen și relațiile de putere din cadrul societății este o provocare și teoretică, dar și politică cu care se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-și îndrepte atenția spre noua materialitate instituțională dependentă de gen a acestor rețele. Modul în care rețelele reconfigurează ordinile de gen și relațiile de putere din cadrul societății este o provocare și teoretică, dar și politică cu care se confruntă azi feministele. În același timp, globalizarea nu trebuie privită doar ca un fenomen negativ în ceea ce privește relațiile de gen. Informatizarea și flexibilizarea pieței forței de muncă a deschis o mulțime de perspective pentru femei. În „fabricile globale” orientate spre export, femeile sunt angajații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
statului ca unic subiect al legilor internaționale. Aceste noi regimuri legale au implicații și în ceea ce privește conceptul de „cetățenie”. Femeile, fie individual, fie în mod colectiv, pot fi recunoscute ca subiecți ai legilor internaționale. Organizațiile ce luptă pentru drepturile omului și feministele au cerut de mai multă vreme redefinirea viziunii arhaice asupra relațiilor internaționale și crearea de mecanisme internaționale care să intervină la nivelul intern al unui stat, dacă drepturile omului sunt puse în pericol în acea țară. Cu sloganul „Drepturile femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
regulată și beneficiază de asigurări sociale; munca informală e flexibilă și nu beneficiază de protecție; iar munca familială și de subzistență nu este nici regulată și nici remunerată. 8. Respingerea statului ca forță represivă nu este împărtășită de toți teoreticienii feminiști europeni. Spre deosebire de tradiția germană antistatală, feministele scandinave sau din alte țări ale Europei au fost de la bun început mai orientate înspre stat și au ales „activismul instituțional” (feminismul de stat) ca strategie de schimbare a rolului social și politic al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
munca informală e flexibilă și nu beneficiază de protecție; iar munca familială și de subzistență nu este nici regulată și nici remunerată. 8. Respingerea statului ca forță represivă nu este împărtășită de toți teoreticienii feminiști europeni. Spre deosebire de tradiția germană antistatală, feministele scandinave sau din alte țări ale Europei au fost de la bun început mai orientate înspre stat și au ales „activismul instituțional” (feminismul de stat) ca strategie de schimbare a rolului social și politic al femeilor (Stetsonxe ", D.M.", Mazurxe "Mazur, A

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
a etnometodologiei, care sugerează că membrii unei comunități interacționează folosind anumite „reguli fundamentale” cunoscute de toți membrii (Garfinkelxe "Garfinkel, H.", 1967). Printre unele atitudini tradiționale de gen exprimate de femei a fost și o părere foarte negativă despre feminism și feministe, împărtășită de majoritatea respondentelor. Studiul lui Dasguptaxe "Dasgupta, S.D." (1986) a descoperit același scepticism generalizat cu privire la feminismul occidental. Persistența atitudinilor antifeministe poate fi cauzată de credința foarte răspândită printre indieni că feminitatea occidentală este diferită de feminitatea indiană și nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
atitudinilor antifeministe poate fi cauzată de credința foarte răspândită printre indieni că feminitatea occidentală este diferită de feminitatea indiană și nu este un model demn de urmat (vezi în continuare). Toate, în afară de două, și-au exprimat o antipatie puternică față de feministe și agenda lor politică. Feministele sunt privite ca distrugătoare ale feminității. În același timp, ele erau la curent cu principiile feminismului. Cele două femei care s-au diferențiat avuseseră contacte directe cu activismul feminist, fie prin participare directă, fie prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
de credința foarte răspândită printre indieni că feminitatea occidentală este diferită de feminitatea indiană și nu este un model demn de urmat (vezi în continuare). Toate, în afară de două, și-au exprimat o antipatie puternică față de feministe și agenda lor politică. Feministele sunt privite ca distrugătoare ale feminității. În același timp, ele erau la curent cu principiile feminismului. Cele două femei care s-au diferențiat avuseseră contacte directe cu activismul feminist, fie prin participare directă, fie prin prieteni. Totuși, chiar dacă nu se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
două grupuri: primii doreau să îl abolească, în timp ce forțele politice conservatoare voiau să îl mențină. Aceste coaliții potrivnice reflectau polarizarea societății japoneze aflate în curs de modernizare. Elita tradițională a comunităților locale și cea națională se opunea provocării lansate de feministele și intelectualii liberali de formație occidentală, mulți dintre aceștia susținători înverșunați ai campaniei antiprostituție organizate de Uniunea Femeilor Creștine pentru Moralitate Publicăxe "Uniunea Femeilor Creștine pentru Moralitate Publică". În același timp, sărăcirea regiunilor neindustrializate oferea traficanților condițiile ideale pentru a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
organizate la Tokyo. Când Coreea și-a redeschis, prin tratat, granițele pentru turiștii japonezi, o nouă formă de exploatare sexuală, cunoscută sub numele de turism Kinseng (după faimoasele animatoare coreene), a făcut industria coreeană a sexului accesibilă clienților niponi. Mișcarea feministă din Coreea a opus o rezistență îndârjită exploatării coreencelor de către aceștia din urmă. Feministele japoneze au început să colaboreze cu cele din Coreea și, în 1970, au purtat discuții intense cu privire la turismul sexual nipon. Unul dintre rezultatele acestei cooperări a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
o nouă formă de exploatare sexuală, cunoscută sub numele de turism Kinseng (după faimoasele animatoare coreene), a făcut industria coreeană a sexului accesibilă clienților niponi. Mișcarea feministă din Coreea a opus o rezistență îndârjită exploatării coreencelor de către aceștia din urmă. Feministele japoneze au început să colaboreze cu cele din Coreea și, în 1970, au purtat discuții intense cu privire la turismul sexual nipon. Unul dintre rezultatele acestei cooperări a fost faptul că soarta „femeilor de reconfortare” a fost adusă în atenția publicului din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
deosebit de frecvente în Europaxe "Europa", unde prostituatele sunt deseori privite ca liber-profesioniste. Această așa-zisă „libertate” nu le e de mare folos victimelor traficului, care sunt în continuare înrobite de datorii și de statutul lor ilegal. În Europaxe "Europa", atât feministele, cât și industria sexului sprijină legalizarea prostituției. Pentru primele, legalizarea e un mijloc de apărare a celor care lucrează în domeniu, iar pentru industrie, un mijloc de a-și asigura dezvoltarea viitoare. S-ar părea că globalizarea pieței libere face

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
origine a persoanei. În Asia, situația e diferită, dar nu mai bună. În Japoniaxe "Japonia", ideea europeană a legalizării prostituției și a recunoașterii drepturilor celor care lucrează în industria sexului a fost preluată și începe să devină subiect al dezbaterilor feministe. Feministele nipone au încercat de multe ori să își copieze colegele din Europaxe "Europa", iar discuția privind drepturile femeii și drepturile omului a fost întotdeauna considerată parte integrantă a procesului de modernizare a țării. Totuși, militantele de aici întâmpină probleme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
a persoanei. În Asia, situația e diferită, dar nu mai bună. În Japoniaxe "Japonia", ideea europeană a legalizării prostituției și a recunoașterii drepturilor celor care lucrează în industria sexului a fost preluată și începe să devină subiect al dezbaterilor feministe. Feministele nipone au încercat de multe ori să își copieze colegele din Europaxe "Europa", iar discuția privind drepturile femeii și drepturile omului a fost întotdeauna considerată parte integrantă a procesului de modernizare a țării. Totuși, militantele de aici întâmpină probleme fundamentale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
de permeabilitate, schimbarea regimului de gen e mai probabilă. În Statele Unitexe "Statele Unite", femeile au fost îndemnate la acțiune politică și stimulate de unii dintre factorii menționați mai sus să schimbe regimurile de gen. Dacă primele intelectuale din fruntea mișcării feministe americane, Elizaberth Cady Stantonxe "Stanton, Elizabeth Cady" și Susan B. Anthonyxe "Anthony, Susan B.", erau motivate de o ideologie a egalității pentru femei, multe din liderele mișcării sufragetelor, inclusiv cele aflate la conducerea Women’s Christian Temperance Unionxe "Womens Christian

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
femeile s-au angajat pentru a rotunji veniturile gospodăriei, economia bazată pe servicii, aflată în plină dezvoltare, având nevoie de abilitățile lor. Un alt factor extrem de important care a determinat schimbarea regimului de gen în Statele Unitexe "Statele Unite", în timpul mișcării feministe din anii 1800 și apoi din anii ’60 și ’70, a fost ideologia politică liberală promovată de Constituția americană și de Declarația Drepturilor, ambele documente fiind bazate pe noțiuni abstracte de individualism universal. Extinderea drepturilor cetățenești asupra afro-americanilor și femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
promovată de Constituția americană și de Declarația Drepturilor, ambele documente fiind bazate pe noțiuni abstracte de individualism universal. Extinderea drepturilor cetățenești asupra afro-americanilor și femeilor reprezintă soluția logică de rezolvare a unei contradicții vădite între idealurile națiunii și realitate. Mișcarea feministă și liderii politici care au susținut-o s-au putut folosi, în cadrul societății civile, de libertatea de asociere și de expresie pentru a contesta vechea ordine de gen stabilită în codul legislativ național, de Constituție, Declarația Drepturilor și statutele federale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Dreptate în Întreprinderile Maquiladoraxe "Maquiladora" (Coalition for Justice in the Maquiladoras - CJM). Aceasta a fost fondată în iunie 1989, după ce Maica Susan Mikaxe "Mika, Susan" a organizat la Matamoros, în Mexicxe "Mexic", o întâlnire a grupurilor religioase, muncitorești, ecologiste și feministe. La reuniune au participat grupurile religioase Surorile Benedictinexe "Benedictine, surorile" și ordinul călugăresc Sisters of Mercyxe "Sisters of Mercy, ordinul călugăresc", Programul pentru Zona de Frontieră al American Friends Service Committeexe "American Friends Service Committee"*, Campania Națională împotriva Substanțelor Toxicexe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]