2,253 matches
-
Puiul Pădurii (1931). Pe aceeași linie, Divanul persian este o versiune proprie a Sindipei, reistorisită cu un mare rafinament stilistic, asociind limbajului paremiologic o ironie fină franciană, în defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S.
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
să ofere informații însemnate legate de starea femeilor din Transilvania (Societatea românească din secolul al XVII-lea în izvoarele de expresie maghiară, București, 2000), consemnată și în cercetări utilizate de autoarea amintită [A. Kiss editor] - Boszorkányok, Ruruzslók, szalmakoszorús parázaák [vrăjitoare, fermecătoare și femei imorale], București - Cluj-Napoca, 1998; autoarea trimite și la F. Schram (editor), Magyaroszági boszorkány perek [Procese ale vrăjitoarelor din Ungaria], vol I-III, București, 1970-1982). 426. Șarolta Solcan, Vrăjitori..., p. 27. 427. Vezi DIR. B. țara Românească, veacul al XVI
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clasic în viață”, scriitorii buni îi caută prietenia, unii confrați îl urăsc sincer și îl injuriază sistematic (în „Săptămâna”, de pildă), criticii tineri sunt, în majoritate, alături de el și îi susțin cărțile. Când nu e provocat, P. este un om fermecător, îi plac mesele bune la Capșa, spune istorii amuzante, savurează vorbele de spirit, ascultă cu interes întâmplări cu miez, râde cu poftă (râsul lui e celebru). Nu îi plac indivizii retorici, îi oprește brutal: „Ce tot spui d-ta, acolo
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
menit să dea clasicitate, spirit și autenticitate durabilă literaturii noastre dramatice; dar poate că nimeni nu s-a gândit să le caute acolo unde era altceva de aflat: în aceste comedii simple și juste, scrise de un condei salubru și fermecător, nădăjduiești cu modestă ambiție să găsești repertoriul meritoriu al spectacolelor comune. I. NEGOIȚESCU Mihail Sebastian face figură de critic impresionist care discută opera în cauză fără prejudecăți, cu o înțelegere de ajuns de elastică, ceea ce l-a făcut să nu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
zgribulita iarbă a primăverii se joacă în unda străvezie a apei. Fluturii așezați pe petalele catifelate ale florilor, precum un fir de borangic, șușotesc lin. În văzduhul pur se simte un aer de veselie. Totul în jur este minunat și fermecător.” (V.D.) De asemenea, am folosit și exerciții de antrenament creativ, unele preluate din literatura de specialitate (A. Stoica, 1983, p. 206 - 207), altele transformate și adaptate școlarilor cu care lucrez, pe care le redăm în continuare: • Construiți 6 propoziții din
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923; Zâmbetele pământului (povești din lumea florilor), București, 1924; Fermecătoarea natură, pref. Nicolae Șerban, București, 1924; Carte de bun trai, București, 1925; Salamandra măeastră, București, 1926; Vraja Bucegilor, București, 1926; În împărăția munților. Bucegii duioși, București, 1928; Pseudoturistul român, București, 1929; Zile trăite, București, 1930; Vraja Bucegilor, îngr. Mircea Handoca
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el este dator să o cunoască, s-o iubească, s-o ocrotească. , este îndemnul lui Ștefan Milcu, ce trebuie să
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
dialogul platonic. 5. Apud Buffière, care citează Scolia HMQR la Odisseia, I, 1, op. cit., p. 294. 6. Se poate găsi la Eustatius (profesor de retorică la Academia din Constantinopol și episcop de Salonic în secolul al XII-lea) această interpretare fermecătoare: „Calipso este fiica acestui Atlas în sens mai înalt: noțiunea acestei axe, contemplația sa, studiul său au un scop, un rezultat și dau, pentru a spune așa, un copil, care este Calipso: este faptul de a observa cerul, care acoperă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce are ea mai profund și specific. Mai trebuie oare spus că, prin aceasta, istoria vieții cotidiene se identifică, în fond, cu misiunea însăși a istoriei, ca disciplină științifică? Sau că dimensiunea ei (inevitabil) narativă o face să împrumute, mereu, fermecătorul chip al povestirii, nutrind interesul pentru retrospecție? La originea pasiunii pentru recuperarea trecutului stă, cu siguranță, în mai toate cazurile, (și) farmecul inegalabil al faptelor vieții de odinioară. Dacă, după cum am văzut deja, istoria vieții cotidiene nu a fost, de-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Piru știe să monteze într-un peisaj - în reprezentarea altora, arid, dezolant, de o plicticoasă monotonie - un spectacol fascinant, în care rigoarea științifică nu sacrifică niciodată pasta expresivă de culoare și în care gesturile și mimica „actorilor”, de o, uneori, fermecătoare vetustețe, alteori de o modernitate uluitoare, ascunsă, însă, sub voalul unei sintaxe arhaice, recompun profilul vital, autentic, al unor „contemporani de demult”. Concepția consecvent estetică îi guvernează demersul și-l ferește de rătăciri zadarnice în teritorii străine literaturii sau măcar
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie, patimă și dezagregare morală, prezintă afinități cu literatura naturalistă. Diferite sunt Ruginoasa (1939), Fermecătorul Hrisoverghi (1943) și Răzvrătitul Toderiță (scris într-o ultimă variantă în 1944, rămas inedit), care pot fi considerate romane istorice sau istorii romanțate. Cel dintâi, cu aspectul unei monografii, are în centru personalitatea lui Al. I. Cuza, plasat în ambianța
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
ruina lumii patriarhale. SCRIERI: Pagini intime, Iași, 1905; Spre Sofia cu Reg. 8 de Artilerie, Iași, 1914; Aceea care trebuia iubită, Iași, 1925; Ileana Lupului, București, 1934; Ruginoasa, București, 1939; Banul... ochiul dracului, București, 1941; Dragostea în furtună, București, 1942; Fermecătorul Hrisoverghi, București, 1943. Repere bibliografice: N. Iorga, „Pagini intime”, „Sămănătorul”, 1906, 4; Lovinescu, Scrieri, III, 249; C. Gerota, „Ileana Lupului”, CL, 1934, 10; Șerban Cioculescu, Aspecte epice contemporane, RFR, 1934, 10; Perpessicius, Opere, VII, 39-40; Petru Manoliu, „Promoția 907”, „Credința
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Predescu, Encicl., 716; Ion Vinea, O duminică la Buhăești cu Theodor Râșcanu, „Evenimentul zilei”, 1942, 1098; Artur Gorovei, Ultimul roman al lui Th. Râșcanu, „Acțiunea”, 1942, 644; Bezviconi, Profiluri, 308-310; Mihail Chirnoagă, „Dragostea în furtună”, VAA, 1943, 872; Pompiliu Constantinescu, „Fermecătorul Hrisoverghi”, VRA, 1944, 739; Straje, Dicț. pseud., 595; Theodor Râșcanu, RRI, III, 31-36; Colesnic, Basarabia, IV, 264-285; Dicț. scriit. rom., IV, 49-51. S.D.
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
e magistrat (substitut de procuror, procuror), avocat (până în 1946, când i se interzice practicarea avocaturii în urma epurării politice a barourilor). A trăit la Dorohoi până în 1940, mutându-se apoi la București, unde frecventează ocazional cenaclul Sburătorul. O. era apreciat ca fermecător partener de conversație și cultiva cu talent „comerțul” epistolar, dar existența lui s-a plasat sub semnul discreției. A debutat în 1929, cu volumul de poezii Pridvoare. Colaborează mai ales cu versuri la „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cugetul
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
Titel, Mihai Nicolae, RL, 1978, 15; Titel, Cehov, 206-208; Dan C. Mihăilescu, Complicații afective, CNT, 1984, 11; Valentin Dumitrescu, Romanul unei familii, O, 1984, 16; Viața lui Sorin Titel povestită de Iosif Titel, tatăl scriitorului, CC, 1984, 1-2; Vasile Băran, Fermecătoarea natură, RL, 1988, 41; Sebastian Vlad Popa, Spiritul doctorului Wagner, RL, 1991, 18; Popa, Ist. lit., II, 942. C.H.
NICOLAE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288435_a_289764]
-
fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de taină se poate descoperi un fel de tovărășie cu divinitatea, ca într-un psalm arghezian, doar că la N. aceasta se produce într-o fermecătoare domesticitate, dincolo de care destinul rămâne enigmatic: „Astăzi l-am invitat pe Dumnezeu la cină. Vino, Doamne, să bem din paharele grele lumină / și s-adormim apoi beți pe covoare. Ochii maicii din icoana de lemn sclipesc. / Timpul arde-n sobă
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
semnul celor două măști îngemănate”, consacră, în articole nu lipsite de o vibrație sufletească, pagini unor directori de scenă, unor confrați și, mai ales, actorului, „omul-mască” prin harul căruia se săvârșește miracolul de sub lumina rampei. În lumea nu rareori narcisiacă, fermecător sau iritant cabotină, câteodată coruptibilă a criticii dramatice, P. s-a impus prin integritatea demersului, a cărui miză evidentă este adevărul. Teza de doctorat Rebreanu, omul de teatru, publicată, cu reajustări, în 1995 (Premiul Secției române a Asociației Internaționale a
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
mimează chiar, în activitatea sa publicistică, pe simplul amator, dând paginilor lui scrise un aer de oralitate salonardă, în candoarea și fortuitul ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că acuză cu totul altceva. [...] Ticuri stilistice care, fermecătoare sau poate tocmai de aceea, dau impresia de frivolitate la un om de cultură și profund, și temeinic, format nu fără sistemă, dacă avem în vedere că la baza cunoștințelor sale se află filosofia, iar dascăl i-a fost prietenul
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
faptul real este amalgamat cu ficțiunea, fac parte și Văzduhul ne cheamă! (1934), N-am descoperit America! (1937) - descrierea unei călătorii de o lună cu avionul prin Europa, Africa, America de Sud și de Nord -, Atlantinia (1939), unde călătoria atinge locuri exotice fermecătoare, precum Corsica, Damasc, Algeria, Maroc, jungla africană, fiordurile nordice, Marsilia, Paris, Deauville. Și în Amintirile unei studente (1940), roman-reportaj, gen foarte la modă în epocă, autorul, încercând să-și asume o „sensibilitate feminină”, inventează „o pitorească și emoționantă spovedanie din
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
glorie și avere, după ce volumul se vinde torențial și provoacă un mare scandal public; astfel, relativ obscurul profesor devine (cum am spune azi în România) VIP și își poate în fine plăti cele mai extravagante plăceri de consumator amoral, de la fermecători amanți, pe care îi copleșește cu daruri (de exemplu, un BMW 740 comandat direct la sursă), până la costume Armani, bagaje Vuitton, trabucuri cubaneze (în Statele Unite, un lux subversiv, datorită cunoscutei blocade: un bordel nu se transformă în falanster fără autorizație
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rânduri, comunitarismul și alte viziuni militante despre societatea postmodernă promovează fantasma unei societăți organizate ca federație a comunităților de indivizi identici, „oameni unidimensionali” (auto)definiți printr-o singură trăsătură (homosexualitate, credință religioasă, etnicitate etc.). Vladimir Nabokov ne-a dat în fermecătorul său roman Pnin (1953; citez ediția românească, în traducerea Monei Antohi, Humanitas, București, 2005) cea mai mișcătoare și mușcătoare satiră a acestui tip de viziune: „progresistul, idealistul Wind șparodia unui psihiatru specializat în terapia de grup, n.m.ț visa la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
divinul Pacific înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-un singur golf al său și pare însăși inima pămîntului, o inimă cu bătăi de maree. înălțat de aceste valuri eterne, simți nevoia să-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab nu prea încolțeau asemenea gânduri despre Pan, în clipa cînd, stînd ca o statuie de fier în obișnuitul său loc de lîngă arborele artimon, adulmeca distrat dulcea mireasmă de mosc a insulelor Bashee
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apoi reprodus În serie și de alții. (Ă). Un poem al lui Baconsky Îl recunoști cu ușurință, chiar dacă e nesemnat; el poartă pecetea originalității sale. În ce constă timbrul specific al talentului tânărului poet clujean? (Ă). Dotat cu o sensibilitate fermecătoare, tânărul poet este deosebit de receptiv În fața noului ce se ivește În viață. Așa se explică bogăția și varietatea, actualitatea temelor sale: (Lenin la Șușenscoe), Revoluția din Octombrie (Scriind În Octombrie), lupta pentru pace (Despre Pace, Trei delegați), Canalul Dunăre-Marea Neagră
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
caracter sțiințific, în contrast cu acea pretinsă cunoaștere despre o lume transcendentă, pe care pretinde să ne-o ofere metafizica clasică: Dar această țară este o insulă, pe care natura însăși a închis-o în hotare imutabile. E țara adevărului (un nume fermecător), împrejmuită de un ocean vast și furtunos, adevăratul sediu al iluziei, unde multă ceață deasă și multe stânci de gheață care se topesc repede prezintă aspectul înșelător de țări noi, ispitesc continuu cu speranțe deșarte pe navigatorul pornit fără țintă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
apa de la robinet. Dacă o folosiți, faceți în așa fel încât să fie la temperatura camerei, pentru a evita distrugerea plantelor. Stropitoare sau furtun? Vechea stropitoare pentru meri a familiei intră rămâne în continuare o variantă și, dincolo de latura ei fermecătoare, vă va permite să udați plantele cu grijă, fără să faceți găuri în sol. Altă opțiune este furtunul, de care vă puteți folosi în două moduri: fie în stilul clasic, stropind plantele la rădăcină (umeziți ușor solul la dus, apoi
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]