1,559 matches
-
misterios specific al Orientalilor. Dănțuitoarele dansau îmbrăcate în haine împodobite cu aur, cari străluceau după cum cădea lumina soarelui pe ele. Aveau o atracție aproape magnetică cu savoarea lor perversă și primitivă; ceva ispititor în făptura lor mlădioasă care, reținea și fermeca ca șarpele victima. Păreau fantome enigmatice, cu grație stranie și ondulații lascive și sacre în același timp. Iată de ce l-au interesat pe Rodin, care a făcut după ele schițe interesante, pline de caracter și de o simplicitate rară, pentru că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paley. Logica acestei cărți, și pot adăuga că și aceea a cărții Natural Theology, mi-a făcut tot atât de multă plăcere ca și Euclid [...]. Pe vremea aceea premisele lui Paley nu-mi dădeau de gândit și, luându-le drept adevăruri, eram fermecat și convins de lungul șir de argumente.“ Darwin a mărturisit (într-o scrisoare, din noiembrie 1859, către vecinul său de la țară și naturalistul amator John Lubbock) că nu a admirat nici o carte atât de mult ca Teologia naturală a lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru Lamarck, rostit în fața Academiei de Științe din Paris, în 1832, și-a permis observația că unii cercetători cu merite cred că o pot lua înaintea experienței construind „cu multă trudă niște edificii vaste, pe baze imaginare, asemenea acelor palate fermecate din vechile noastre romane, pe care le făceai să dispară spărgând talismanul de care depindea existența lor“. Lui Hooker, Darwin îi spunea că îl despart ceruri de nonsensul care este tendința spre progres, de ideea adaptării ca expresie „a voinței
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz o lacrimă Ca rouă pe o floare. Vezi! pruncul tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosiță luce. Da’ tu-l privești, și lacrima în gene-ți strălucește... O, spune, mumă tânără! Ce cuget te răpește?” — „Când ochii mei îl caută, Eu cerc durere-amară, Gândind
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
conversații, priviri, întâmplări etc.). "Fapte" care se consumă fără germeni, fără "secvența" organică (...). Deodată un nimic, o întâmplare transformă banala tovarășie a doi tineri în dragoste. Un nimic care-i dezleagă de mediul normal neutru, inundat de "fapte" și îi farmecă, îi zvârle într-o nebunie unică pe care fără teamă putem s-o numim Absolut 261". Regăsim indiscutabil acel "fapt", acel "nimic", de care vorbește Eliade în Fragmentarium (1939), întruchipat într-un Scormon, în acea cerere în căsătorie a lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sunt cele care pot să ne facă să cunoaștem o lege matematică. În așa fel încât ajungem la concluzia următoare: combinațiile utile sunt cu adevărat și cele mai frumoase, vreau să spun cele care pot cel mai bine să ne farmece această sensibilitate specială pe care toți matematicienii o cunosc, dar pe care profanii o ignoră până într-acolo încât adeseori sunt tentați să surâdă. Și atunci, ce urmează? Printre combinațiile în mare număr pe care eul subliminal le-a format
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Școala din Gălăuțaș până În anul 1930, când a fost pensionat. Contemporanii spun că era o minte ageră, ordonat În gândire și foarte exigent cu sine și cu Învățăceii. S-a Îndrăgostit de o femeie de etnie maghiară, care l-a fermecat probabil cu farmecul feminității ei, căsătorindu-se cu aceasta a avut un copil pe care l-a botezat Vasile, dar mama lui i-a zis Löți (de la Laslo, Vasile). După primul război Însă soția l-a părăsit plecând În Ungaria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
M-am repezit pe cîmp, în vii, și-am căutat flori ca să-i fac două mănunchiuri. Dar, culegîndu-le una cîte una, retezîndu-le de la rădăcină, admirîndu-le, mă gîndeam că frunzele și culorile aveau o armonie, o poezie care pătrundea în înțelegere, fermecînd privirea [...]. Balzac, Crinul din vale, p. 90 b) au funcția de limbaj simbolic care permite personajelor să exprime anumite sentimente, așa cum se întîmplă în această descriere a unui buchet, intercalată între două pasaje narative: (14) [...] am încercat pe cele două
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a avut puțin de tras de pe urma mea din acest punct de vedere. Mai e ceva. În tinerețe, nu cred că m-aș fi putut îndrăgosti de o femeie urâtă, poate nici pe la vreo 40-45 de ani. Acum, dacă m-ar fermeca cu mintea ei, cred că s-ar putea întâmpla așa ceva. Eternul feminim? Da, cred că există. Dar nu a priori, ci cumva a posteriori, ca un fel de rezumat al esenței vieții. Eu am scris aproape numai poeme de dragoste
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o pedeapsă cumplită, prin moartea ei. Ea este omorâtă de niște răsculați, asemenea tatălui autorului. Era un personaj cu adevărat greu de continuat/controlat, chiar și de către Dostoievski... Ce căutai, atunci, la o femeie? Ce te fascina? Eu am fost fermecat mereu de bunătatea umană. Am căutat-o și în femei, și în bărbați, dar în forma ei pură nu am întâlnit-o, parcă, decât la femei. Cu mine, femeile au fost mult mai bune, amețitor de bune... Oricum, constat că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au cotit la dreapta, pe un canal mai lat, în care, pe o parte era o puzderie de nuferi, care mai de care mai mari și mai frumoși. Era un peisaj de vis. Am rămas cu ochii țintiți la ei, fermecat de priveliște. M-am aplecat să rup unul. - Nuferii mor foarte repede dacă-i rupi, m-a avertizat băiatul cel prizărit. Ei nu sunt ca alte flori, nu se simt bine decât în elementul lor, apa. Atunci mi-am retras
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
afli chiar în casa ta, vorbind cu tine însuți. Era frumoasă bătrâna. Când începea să povestească cu glas încet, vedeai ideile cum curg, cum se înlănțuie și cum se revarsă într-un noian de nouă tinerețe. Pur și simplu, eram fermecat de toate câte mi-a putut spune în scurta noastră cunoștință. Veni vorba de vreme, de iarna care se aștepta să fie foarte grea. Bunica se tot plimba în acel spațiu strâmt, se mai așeza, iar se scula. Vorbea așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a pui. O să i dea basmaua jos și-o să-i despletească părul ca să-l sărute șuviță cu șuviță. Ce diavol l-a stăpânit până acum? Îi venea să cadă în genunchi, să mulțumească Domnului că scăpase de patimă. Fusese oare fermecat de cineva? Îi va spune toate astea și Laviniei, să o dezlege și pe ea. Se va spovedi și va posti cât îi va cere preotul. Va merge la Athos, ba nu, la Sinai, la Sfânta Ecaterina... „Lavinia, fetița mea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și mitropolitul Theodosie, mereu atenți, îl povățuiau pe măria sa în așa fel încât de la Matei Vodă Basarabul nimeni nu mai domnise cu atâta strălucire ca Șerban. Focul, cântându-și cântecul, arunca pale aurii prin grilajul de fier forjat al ușiței, fermecând înserarea. În momentul intrării unui slujitor și a doctorului neamț, mitropolitul a cerut permisiunea de a chema un grămătic pe care să-l trimită cu porunci la Mitropolie. După un timp, în odaie a apărut un tânăr înalt și, deși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuvintele lui Alecu Russo din Cântarea României: „Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate pe coastele dealurilor, limpede și senine cerul. Munți se Înalță trufaș În văzduh, râurile cu brâie pestrițe ocolesc câmpurile, nopțile tale Încânta auzul, ziua farmecă văzduhul”. Alexandru Vlahuță descrie prin imagini vizuale sugestive una „din cele mai frumoase biserici ale Răsăritului” În lecția Pe Argeș În jos. Prin imagini sensibile Delta Dunării este adusă În luminile rampei de Marin Sorescu. Citind și recitind lecția, vizualizez
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
câmpuri albele fetite Dulce rumenesc, Apărând cu mana mandrele cosite, Sărutări pe gura las de le răpesc. II Dar tu, femeie tânăra, De ce stai gânditoare? În gene-ți văz o lacrima Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul sau cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosița luce. Da tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, muma tânăra! Ce cuget te răpește? Când ochii mei îl căuta, Eu cerc durere-amara, Gândind
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
au adus vorba despre literatură, istorie, pictură, avea cunoștințe pentru că făcuse școala În România. Tot timpul a afișat un chip vesel, luminos, era o plăcere să-l asculți și să-l admiri cum vorbește fiindcă avea acel zâmbet care te fermeca, pur și simplu. Exista o atracție Între el și Diana, amândoi simțeau lucrul acesta; privirile lor se Întâlneau și parcă vorbeau fără să deschidă gura. Formația cântă un vals. Lucas o invită la dans ca un adevarat gentlemen. Făcu o
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o potcoavă, Eol o calfă încărunțită, Bacchus un vesel flăcău de la țară, Ariadna o fată cam prostuță, cercetând cu o sfială tembelă cununa iubitului. Satirii și bacantele fac parte dintr-un trib de nomazi, cu o droaie de copii care farmecă albinele cu zgomotul tingirilor și cleștilor, nicidecum cu sunete de „flaute și tamburine“. De ce, atât de legat de natură, Piero nu i se aservise ? De ce, perpetuu nemulțumit, n-ar fi putut să urmeze motivele mitologice și rigoarea clasică decât atât
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fixe, unde se cunoaște orice mușuroi! Ridicol!... Dar și mai ridicol, ba chiar enervant, e că noi nu suntem în stare să le zdrobim jucăria! Am stricat până acum atâtea obuze, de ni-e rușine, și degeaba! Parcă ar fi fermecată lumina lor, parcă... Bologa își curmă brusc vorba, căci fâșia de lumină dispăru, lăsând întunericul mai negru. Răbufniturile de tunuri mai continuară un răstimp și apoi încetară pe rând... Cei doi ofițeri porniră prin bezna deasă, clăpăind cu cizmele în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
De ce să-mi fie frică? zise fata simplu, adăugând repede, cu mîndrie: Mie numai de Dumnezeu mi-e frică... În vreme ce el se așeză la masă, Ilona se oploși lângă sobă, fără a-l pierde din ochi, parcă ar fi fost fermecată. De altfel și Apostol, mâncând, o privea pe furiș, întîi cu curiozitate nerăbdătoare, apoi cu un neînțeles sentiment de duioșie. A fost totdeauna timid cu femeile, neîncrezător și neîndemînatic. Mai ales îi era rușine pentru că niciodată nu știa ce să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ostrov aducător de moarte; Dori pază și șie, urechei, înțeleptul, Cu gândul să-și ferească și inima și pieptul. Căci făr de rânduială e al femeei vers, Ca de pe-o tablă gândul din minte ți l-a șters: 35Te farmecă, urechei neavând învălitoare, Sirena desmierdării de moarte purtătoare. Cu drept cuvânt de-aceea se prihănesc de carte Asirienii antici din Asia departe, Ce nu se-mbată însă nicicând cu dulce vin 40Ci cu cântări molateci, cu-al glasului suspin. Ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nimic de acel vis. Vai de acel ce ochii în lume i-a deschis! Blestem mișcării prime, al vieții primul colț. De-asupră-i se-ndoiră a cerurilor bolți, Iar de atunci prin chaos o muzică de sfere, A cărei haină-i farmec, cuprinsul e durere. O genii, ce cu umbra pământul îl sfințiți Trecând atât de singuri prin secolii robiți, Sunteți ca acei medici miloși și blânzi în viață Ce parcă n-au alt bolnav decât pe cel de față. Oricui sunteți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aș pute! Durerea cea mai crudă, cea mai mare Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea... de mine... și de tot! {EminescuOpIV 490} Oricine-a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Vocația este o naștere. Deci presupune dureri. Pilonul fundamental al personalității este caracterul. Igiena spirituală se poate menține prin exerciții de admirație. Ia cu tine la drum un copil și o carte. Oratorul nu trebuie să explice, ci să-și farmece auditoriul. Scriu cu speranța că voi descoperi nordul. Utopia nu înseamnă decât o inflație de idealuri. Esența omului ar trebui totuși regândită. Scriu cu gândul la elite, dar și la cititorul de drept comun. Să nu lăsăm binele doar în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spintecă întunericul din noi. Și poeții devin cenușă. Dar incandescentă. „ Eliberați ” de artă parcă suntem la ora zero după potop. Schimbarea cailor nu se face nici în artă fără convulsii. Scriu pentru că intră întrebările în mine ca niște țepușe. Talentul farmecă, geniul tulbură. Sufletul marilor creatori, pare, comparativ cu trupul, o navetă cosmică montată pe o bicicletă. Frustrările artiștilor se transformă treptat în orgolii. Poezia actuală nu are nici zare de croială profetică, A sprijini nonvalorile în artă e similar cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]