2,822 matches
-
extracția cu solvenți) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât și după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiționale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea și fermentarea); 5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanța descrisă la pct. 4, concentrat sau nu, care se obține prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracția cu solvenți admiși pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât în stare brută, cât și după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiționale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea și fermentarea); 6. aromatizare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, așa cum au fost definite la pct. 4 și 5; 7. colorare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
7. colorare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranți; 8. marc de fructe - un produs obținut atât din fructe proaspete, cât și din fructe aflate în diferite stadii de maturare și fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, care valorifică atât fructele, cât și borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primă pentru gemuri, dulcețuri etc.; 9
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008; în cazul în care se face referire la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă; 12. distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menționate în anexa I la Tratatul de instituire a Comunității Europene, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum; ... l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 2. Pălinca este o băutura alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, a��a cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, a��a cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
distilate învechite minimum 3 ani; - VSOP "Very Superior Old Pale", obținut din distilate învechite minimum 5 ani; - XO "Extra Old", obținut din distilate învechite minimum 7 ani. 4. Rachiul de fructe este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
de struguri este băutura alcoolică tradițională românească obținută din tescovină de struguri fermentată și distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporție determinată: a) fermentarea se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
struguri fermentată și distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporție determinată: a) fermentarea se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovină se efectuează în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86
ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200611_a_201940]
-
extracția cu solvenți) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât și după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiționale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea și fermentarea); 5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanța descrisă la pct. 4, concentrat sau nu, care se obține prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracția cu solvenți admiși pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
pentru industria alimentară) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât în stare brută, cât și după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiționale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea și fermentarea); 6. aromatizare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, așa cum au fost definite la pct. 4 și 5; 7. colorare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
7. colorare - operațiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranți; 8. marc de fructe - un produs obținut atât din fructe proaspete, cât și din fructe aflate în diferite stadii de maturare și fermentare, zdrobite ori întregi, cu sau fără sâmburi, care valorifică atât fructele, cât și borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), în special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie primă pentru gemuri, dulcețuri etc.; 9
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008; în cazul în care se face referire la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obținut exclusiv din materia primă respectivă; 12. distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obținut prin distilarea, după fermentarea alcoolică, a unuia sau a mai multor produse agricole menționate în anexa I la Tratatul de instituire a Comunității Europene, care nu prezintă nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă, nici pe cele ale unei băuturi spirtoase, dar care păstrează
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum; ... l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 2. Pălinca este o băutura alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
așa cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată; ... b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de
NORMĂ din 19 iunie 2008 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]