3,694 matches
-
natală a lui solistei, lucru reflectat de un dublu disc de platină. În iarna aceluiași an interpreta a lansat un disc promoțional cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, intitulat „Mistletoe”. Compoziția a devenit una dintre cele mai cunoscute piese ale sezonului festiv 2007. Cea de-a doua înregistrare de pe "Coco" ce a beneficiat de o campanie de promovare și de un videoclip a fost piesa „Realize”. Deși nu s-a bucurat de același succes ca și predecesorul său, cântecul a obținut poziția
Colbie Caillat () [Corola-website/Science/317880_a_319209]
-
magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un joc spectaculos, de mare virtuozitate și măiestrie coregrafică. El se dansează în diferite ocazii festive (nu la o anume sărbătoare de peste an).
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
de Caterina. Atunci când aceasta a murit în 1495, lista cheltuielilor de înmormântare sugerează că ar fi vorba despre mama sa. Leonardo da Vinci s-a implicat în multe proiecte pentru ducele Sforza, inclusiv crearea de care alegorice pentru diverse ocazii festive, proiectul domului catedralei din Milano, și modelul unei uriașe statui ecvestre a lui Francesco Sforza, predecesorul ducelui Ludovico. În vederea realizării acestei statui nemaivăzute, au fost procurate 70 de tone de bronz. Monumentul a rămas neterminat timp de mai mulți ani
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
în 2003 liceul se transformă din nou în școală medie din cauză lipsei de cadre didactice. În prezent școala are 3 etaje și este asigurată cu atelier tehnologic, sală de calculatoare, bibliotecă, ospătărie, cabinete bine amenajate la toate disciplinele, sală festivă și muzeu. În școală învață circa 200 de copii. În 2006 a fost dată în exploatare cazangeria autonomă a școlii, construită prin realizarea unui proiect cu Fondul de Investiții Sociale din Moldova. În fiecare an se efectuează lucrări de reparații
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
decembrie și în Viețile Sfinților pe această lună. La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăște generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul țării. Cu acest prilej, în prezența patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o Slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujbă fiind prezenți numeroși ierarhi români și străini, precum și un număr impresionant de credincioși.
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Jar după Mihai Eminescu, primă audiție, București, 24 septembrie 1951, Filarmonică, George Georgescu (actul IV) (Dansul Cătălinei, pian solo, în „Muzica”, supliment nr. 1, București, 1958). MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ • Cântec de leagăn, opus 57 (1949), voce, cor mixt și orchestră; Cantata festivă, opus 53 (1950), cor mixt și orchestră, versuri de Maria Banuș, București, 5 noiembrie 1950, Filarmonică, George Georgescu; Prind visele aripi, opus 86 (1959), cantată pentru soliști, cor mixt și orchestră, versuri de Maria Banuș. MUZICĂ SIMFONICĂ • Suita nr. 1
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
C. Silvestri; Marș pentru orchestra, opus 50 (1949); • Dans pentru orchestră, opus 51 (1950); Procesiune pentru orchestră, opus 52 (1950); • Simfonia nr. 3 în do minor, opus 54 (1949), București, 1957, primă audiție, București, 1950, Orchestra RTV, Matei Socor; • Uvertura festivă, opus 56 (1949), primă audiție, București, 10 noiembrie 1950, Filarmonică, C. Silvestri; Trei schițe pe teme populare pentru orchestră, opus 59 (1951); Fantezie pe teme populare, opus 61 (1951), primă audiție, București, 1951, Orchestra RTV, Matei Socor; • Suita nr. 4
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
este consistentă și folosește o mulțime de smântână și ouă. Felurile de mâncăruri tradiționale sunt adesea dificile de preparat. Mulți polonezi își permit să aloce o cantitate generoasă de timp pentru a servi și pentru a se bucura de mesele festive, mai ales de Ajunul Craciunului (Wigilia) sau micul dejun de Paști, care ar putea dura câteva zile pentru a fi pregătit în întregime. Feluri de mâncare naționale poloneze sunt Bigos [biɡɔs]; pirogi [piɛrɔɡi]; kielbasa, cotlet schabowy [kɔtlɛt `sxabɔvɨ] (tip de
Bucătăria poloneză () [Corola-website/Science/329125_a_330454]
-
este mai mare decât masa de prânz din America de Nord. Acesta ar putea fi compus din trei feluri în special în rândul tradiționaliștilor, începând cu o supă ca de exemplu Rosół și supă de roșii sau Barszcz (borș de sfeclă) mai festiv sau Żurek (mâncare acră de secară), urmat probabil într-un restaurant de un aperitiv, cum ar fi hering (preparată în oricare cremă, ulei, sau în aspic); sau alte produse din carne conservate și salate de legume. Felul principal include, de
Bucătăria poloneză () [Corola-website/Science/329125_a_330454]
-
de instrumente din bronz în favoarea uneltelor din fier par să fie corelate. Minoicii purtau pânze și kilturi. Femeile purtau robe cu mâneci scurte și fuste cu volane stratificate. Hainele erau deschise la piept pentru a le expune sânii în timpul ocaziilor festive. Femeile aveau opțiunea de a purta un corset fără bretele montate. Pe haine aveau desenate modele simetrice și geometrice. Religia minoică se axa pe zeități de sex feminin. Femeile oficializau ritualurile și ceremoniile. Existența statuilor ce reprezintă preotese și frescele
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
teatru a hotelului "„"Coroana", în sala de gimnastică și pe arena sportivă a Liceului "„"Petru Maior" Gherla, în grădina publică ("Parcul Regina Maria") sau în piață orașului, cu participarea școlilor de stat și confesionale, a autorităților bisericești, civile și militare. „Festivele" dedicate zilei de 10 Mai s-au desfășurat în anii 1923, 1924 și 1927 în Parcul Regina Maria sau în piață Gherlei. În 10 mai 1929, cu ocazia comemorării unui deceniu de la "„"unirea tuturor românilor", a fost plantat un stejar
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
16 februarie 1952, în Arad, Județul Arad) este un ceramist și grafician român. Studii: Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca, specializarea ceramică-sticlă, promoția 1980. Din 1980 expune frecvent la Saloanele anuale ale Filialei UAP Arad, la expoziții de grup, festive, omagiale, deschise la Arad, Timișoara, Deva, Reșița, Baia-Mare, Alba Iulia, Cluj, ș.a. Participă la: Prezent în expoziții românești peste hotare: Este prezent în expoziții cu participare internațională: Are lucrări în colecții particulare din România, Ungaria, Elveția, Germania, Franța ș.a.
Zoltán Steinhübel () [Corola-website/Science/315948_a_317277]
-
germani din Variaș, concomitent cu decizia primelor familii de șvabi de a emigra în Republica Federală Germania. În anul 1972, în prezența a 340 de refugiați șvabi din Variaș, a fost întemeiată la Waldkraiburg Asociația Șvabilor din Variaș. Prima întâlnire festivă (Heimattreffen) a șvabilor din Variaș în Republica Federală Germania a avut loc în anul 1975 la Waldkraiburg, în Bavaria. Între 1968-1990 director al școlii din Variaș a fost Ion Stănică, originar din Leicești, Argeș. 1.Biserica romano-catolică cu hramul Sfântul
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
G Culte. Sunt de remarcat bunele și stabilele raporturi dintre Episcopia Lugojului și instituțiile administrative și culturale locale și din teritoriul Diecezei Lugojului. În ziua de luni, 15 august 2005, la sediul Primăriei Municipiului Lugoj a avut loc o ședință festivă a Consiliului local, eveniment în cadrul căruia Preasfințitul Părinte Alexandru Mesian, Episcopul român unit cu Roma, greco-catolic al Lugojului a primit titlul de "Cetățean de Onoare" al Municipiului Lugoj, în urma hotărârii unanime a membrilor Consiliului local luată în data de 28
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin punerea mâinilor mitropolitului Alexandru Todea, asistat de episcopii sufragani Ioan Ploscaru al Lugojului și Lucian Mureșan al Maramureșului. Hirotonirea sa ca episcop a avut loc în cadrul unei Liturghii arhierești festive, celebrată pe Stadionul Municipal din Cluj, în prezența a peste 15.000 de participanți, dintre care sute de preoți îmbrăcați în odăjdii, călugări, călugărițe. Odată cu consacrarea, mitropolitul i-a trecut noului consacrat puterea ordinară de jurisdicție, care fusese deținută până
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
lupte cotidiene, despre salarii, ziua de muncă, dividende și profit. Asta e treaba ziarelor. La teatru trebuie să domnească sentimentul și spiritul. Să se deschidă privirilor, dincolo de cotidian, perspectiva unei lumi a frumuseții, măreției și adevărului. Teatrul este o artă festivă. De altfel, muncitorul nu-și poate permite acest lux decât rar. Cultură, relații culturale - o ecuație care, la fel ca orice în această societate, poate fi exprimată cel mai repede și mai precis cu ajutorul cifrelor. Această stare de lucruri s-
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
în piatră din Europa medievală se întâlneau, mâncau și se adăposteau îm afara orelor de lucru într-o Lojă situată în partea de sud a unei clădiri, unde căldura soarelui încîlzea pietrele în timpul zilei. De aceea partea de întâlnire Masa Festivă (sau Masa Socială), este denumită adesea Sudul. Lojile timpurii se întâlneau adesea într-o tavernă sau alt loc fixat de comun acord care avea o cameră privată.
Lojă masonică () [Corola-website/Science/325732_a_327061]
-
a navigației. Așadar palatele lor se adaptau atât funcției de locuință, cât și celei de sediu al afacerilor pe mare. Caracteristicile principale ale acestor palate erau arcada și porticul de la parter, destinate încărcării și descărcării mărfurilor. Porticul ducea în sala festivă (destinată afacerilor și decorată cu armuri), avea magazii de o parte și de alta și o bucătărie în capăt. În curte se găsea fântâna și o scară externă care ducea spre etajele superioare. De o parte se de alta a
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
intrării de pe malul canalului a palatului Foscari, se găsește o structură din lemn, plutitoare, numită “la machina”, de pe care autoritățile și juriul urmăresc întrecerea. Aici se găsește linia de sosire a regatei și tot aici are loc și premierea. Sala festivă este dedicată profesorului Mario Baratto (profesor de literatură italiană, antifascist, decedat în 1984) și se găsește la al doilea etaj nobil al palatului. Cele mai relevante caracteristici ale sălii sunt: În 1936 Carlo Scarpa a restaurat unele părți ale palatului
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
profesorului Mario Baratto (profesor de literatură italiană, antifascist, decedat în 1984) și se găsește la al doilea etaj nobil al palatului. Cele mai relevante caracteristici ale sălii sunt: În 1936 Carlo Scarpa a restaurat unele părți ale palatului, inclusiv sala festivă. În 1956 lui Scarpa i s-a cerut să se întoarcă la Ca’ Foscari și să transforme sala festivă în sală de conferințe, cu această ocazie a creat interesanta cutie din sticlă și lemn care separa această sală de hol
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
al palatului. Cele mai relevante caracteristici ale sălii sunt: În 1936 Carlo Scarpa a restaurat unele părți ale palatului, inclusiv sala festivă. În 1956 lui Scarpa i s-a cerut să se întoarcă la Ca’ Foscari și să transforme sala festivă în sală de conferințe, cu această ocazie a creat interesanta cutie din sticlă și lemn care separa această sală de hol (“boiserie”). În 1936 Carlo Scarpa a fost chemat de către Agostino Lanzillo, directorul din acea perioadă, pentru a crea prima
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
sală de conferințe, cu această ocazie a creat interesanta cutie din sticlă și lemn care separa această sală de hol (“boiserie”). În 1936 Carlo Scarpa a fost chemat de către Agostino Lanzillo, directorul din acea perioadă, pentru a crea prima sală festivă a universității în locul Muzeului de Merceologie. Proiectul lui Carlo Scarpa pentru sala festivă includea: În 1956 lui Carlo Scarpa i se cere să se întoarcă la Ca’ Foscari pentru a transforma sala festivă în sală de conferințe. Scarpa a eliminat
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
lemn care separa această sală de hol (“boiserie”). În 1936 Carlo Scarpa a fost chemat de către Agostino Lanzillo, directorul din acea perioadă, pentru a crea prima sală festivă a universității în locul Muzeului de Merceologie. Proiectul lui Carlo Scarpa pentru sala festivă includea: În 1956 lui Carlo Scarpa i se cere să se întoarcă la Ca’ Foscari pentru a transforma sala festivă în sală de conferințe. Scarpa a eliminat tribuna studenților și în locul ei a construit o interesantă structură cubică din sticlă
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
acea perioadă, pentru a crea prima sală festivă a universității în locul Muzeului de Merceologie. Proiectul lui Carlo Scarpa pentru sala festivă includea: În 1956 lui Carlo Scarpa i se cere să se întoarcă la Ca’ Foscari pentru a transforma sala festivă în sală de conferințe. Scarpa a eliminat tribuna studenților și în locul ei a construit o interesantă structură cubică din sticlă și lemn, numită “boiserie”, care conectează, dar în același timp separă sala de hol. Lemnul folosit pentru această structură a
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
efect optic care reflectă octafora pe peretele de sticlă al noii sale structuri cubice, creând astfel un dialog între arhitectura exterioară și cea interioară, între cea antică și cea modernă. În 1936 Mario Sironi a fost chemat să decoreze sala festivă a universității Ca’ Foscari. Fresca sa prezintă o serie de figuri alegorice: Mario Deluigi a fost un bun prieten al lui Carlo Scarpa; amândoi au terminat Academia de Artă din Veneția și au colaborat pentru realizarea multor opere. La Academie
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]