2,319 matches
-
a le face credibile și pentru a convinge. Textul literar care recreează lagărul nu cunoaște altă geneză decât presiunea evenimentelor, deci este strâns legat de realul evenimențial. Domeniul scrierilor factuale este încă în curs de studiere, dar nici spațiul textelor ficționale nu rămâne în afara controverselor, în ciuda tradiției de studiu mai îndelungate. Aceasta se întâmplă din cauză că ficțiunea "cuprinde imensul teritoriu al lui ca și cum, de la mimesis la antimimesis, de la imitarea lumii reale ori a discursului despre ea (în sensul anticilor) până la invenția de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întâmplă din cauză că ficțiunea "cuprinde imensul teritoriu al lui ca și cum, de la mimesis la antimimesis, de la imitarea lumii reale ori a discursului despre ea (în sensul anticilor) până la invenția de lumi posibile"43. Simplificând, observăm că acest ca și cum definitoriu induce înțelegerea textelor ficționale drept texte imaginative 44. Absolutizând criteriul ontologic, "segregaționiștii" consideră că discursul de ficțiune ar avea denotație nulă, pentru că nu desemnează referenți "reali" (aspect exprimat de G. Genette prin sintagmele "pseudo-referință" și "denotație fără denotat"), de vreme ce "textul de ficțiune nu conduce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de valoare cognitivă. Această idee s-a bucurat multă vreme de apreciere. Teoria "segregaționistă" acordă, așadar, o dimensiune cognitivă enunțurilor numai în măsura în care acestea se referă la entități din universul fizic. Totuși, lipsa de denotație a unei opere sau caracterul ei ficțional nu o împiedică să aibă o dimensiune referențială, fapt semnalat de "integraționiști", care acceptă ideea bogăției cognitive a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unei opere sau caracterul ei ficțional nu o împiedică să aibă o dimensiune referențială, fapt semnalat de "integraționiști", care acceptă ideea bogăției cognitive a operelor de ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice sau naratologice specifice. Însă o discuție a relației de simulare între narațiunea ficțională și cea factuală nu este întemeiată, deoarece încă din secolul al XIX-lea s-
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ficțiune. Din această perspectivă, ficțiunea se plasează în afara distincției dintre adevărat și fals. Povestirea ficțională, înțeleasă de "segregaționiști" drept simulare a povestirii factuale, nu are trăsături sintactice, semantice sau naratologice specifice. Însă o discuție a relației de simulare între narațiunea ficțională și cea factuală nu este întemeiată, deoarece încă din secolul al XIX-lea s-a intensificat utilizarea focalizării interne în povestirea la persoana a treia și, ca urmare, ficțiunea heterodiegetică modernă s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, dobândind
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
încă din secolul al XIX-lea s-a intensificat utilizarea focalizării interne în povestirea la persoana a treia și, ca urmare, ficțiunea heterodiegetică modernă s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, dobândind un statut autonom. Statutul autonom al narațiunii ficționale a fost argumentat prin identificarea unor particularități lingvistice, majoritatea având legătură cu focalizarea internă, la care ne vom referi mai pe larg ulterior. Totuși, indiciile de ficționalitate nu sunt de ajuns, ele singure, pentru judecarea statutului enunțurilor. Strategiile discursive și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sau de nevoie, și iarăși o faptă să urmeze după alta după criteriul verosimilului sau al necesarului"49. Prin respectarea acestui principiu, ce presupune reordonare riguroasă, se asigură coerența și unitatea operei. Astfel, conceptul de verosimil concentrează, de fapt, atributul ficțional al operei, definit ca posibilitate, nu ca realitate vizibilă. Așa cum s-a remarcat, verosimilul este prima definiție care s-a dat ficțiunii și, în prezent, o trăsătură general recunoscută a ficțiunii. De o actualitate remarcabilă este și ideea că lumea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În plus, ficțiunea nu se referă exclusiv la lumea reală, exterioară textului 50. Manipulările imaginative ale elementelor preluate din lumea reală arată în ce măsură referințele externe încetează să fie cu adevărat externe din momentul în care sunt introduse într-un univers ficțional. Ele sunt contaminate din interior, supuse procesului de "ficționalizare", iar procedeul principal prin care ficțiunea transformă datele reale, chiar atunci când respectă riguros datele geografice și istorice, constă în introducerea unor ființe imaginare personajele. Criteriul ontologic aplicat în caracterizarea ficționalității în raport cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
51. "Faptele aievea întâmplate" aparțin domeniului realului, clar delimitat de cel al posibilului. "Posibilul" exprimat astfel este prima caracterizare ce s-a dat ficțiunii, iar granița dintre real și posibil sau între adevărat și verosimil constituie distincția dintre factual și ficțional. O distincție fundamentală între textele ficționale și textele istorice (două mari moduri de configurare a experienței trăite) face și Paul Ricoeur, luând drept punct de plecare Poetica lui Aristotel. Însă filosoful francez abordează această problemă din altă perspectivă, și anume
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
realului, clar delimitat de cel al posibilului. "Posibilul" exprimat astfel este prima caracterizare ce s-a dat ficțiunii, iar granița dintre real și posibil sau între adevărat și verosimil constituie distincția dintre factual și ficțional. O distincție fundamentală între textele ficționale și textele istorice (două mari moduri de configurare a experienței trăite) face și Paul Ricoeur, luând drept punct de plecare Poetica lui Aristotel. Însă filosoful francez abordează această problemă din altă perspectivă, și anume dinspre filosofia temporalității. Elaborarea intrigii ("punerea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
realitatea istorică. Transformarea materialului dat de experiența nemijlocită nu este invenție, ci organizare pentru a-i da un sens. Putem identifica originea discursurilor factuale sub o veritabilă tensiune către adevăr, o dorință echivalentă cu dorința imaginarului din care se nutrește ficționalul: orice discurs factual traduce dorința de a fixa una dintre fațetele experienței noastre în lume, indiferent dacă această dorință are drept scop evaluarea (eseu, comentariu, critica de receptare), analiza (discurs științific, critica reflecției), mărturia (toate genurile la persoana întâi) sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un efect conjunctural, ci se manifestă și în prezent. Dacă abordarea externă raportează ficțiunea la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea ficțiunii în toată bogăția și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se poate spune că povestirile referențiale sunt verificabile și incomplete, în timp ce povestirile non-referențiale sunt neverificabile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și în prezent. Dacă abordarea externă raportează ficțiunea la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea ficțiunii în toată bogăția și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se poate spune că povestirile referențiale sunt verificabile și incomplete, în timp ce povestirile non-referențiale sunt neverificabile și complete 55. Din punct de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se poate spune că povestirile referențiale sunt verificabile și incomplete, în timp ce povestirile non-referențiale sunt neverificabile și complete 55. Din punct de vedere naratologic, se observă mai întâi prezența unui narator în narațiunea ficțională, respectiv absența unei asemenea entități în narațiunea factuală, în care "autorul își asumă deplina responsabilitate a aserțiunilor din povestirea sa și prin urmare nu acordă nici un fel de autonomie vreunui narator"56. În ce privește criteriul naratologic al deosebirii dintre ficțional și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
narațiunea ficțională, respectiv absența unei asemenea entități în narațiunea factuală, în care "autorul își asumă deplina responsabilitate a aserțiunilor din povestirea sa și prin urmare nu acordă nici un fel de autonomie vreunui narator"56. În ce privește criteriul naratologic al deosebirii dintre ficțional și factual, se detașează alte aspecte, cum este distincția între diferite niveluri ale analizei (istorie și discurs), ipoteza de lucru fundamentală a studiilor naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice sau chiar istorice) într-o creație ficțională. Focalizarea arată ceea ce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care un romancier își transformă sursele (autobiografice, anecdotice sau chiar istorice) într-o creație ficțională. Focalizarea arată ceea ce narațiunea istorică nu poate fi sau nu poate face: nu poate prezenta evenimentele trecutului prin intermediul unei figuri istorice prezente la aceste evenimente, ci doar prin intermediul istoricului-narator (care privește întotdeauna spre trecut). În acest caz se poate spune
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
segmente temporale mai întinse. Continuând comparația, se poate spune că istoricul-narator este corespondentul naratorului heterodiegetic în ce privește rolul său în narațiune, dar nu trebuie ignorat că istoricul este o persoană reală care trăiește în lumea reală, în vreme ce naratorul este o instanță ficțională. Este relevantă și o examinare a statutului specific al enunțării ficționale. Am precizat că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este corespondentul naratorului heterodiegetic în ce privește rolul său în narațiune, dar nu trebuie ignorat că istoricul este o persoană reală care trăiește în lumea reală, în vreme ce naratorul este o instanță ficțională. Este relevantă și o examinare a statutului specific al enunțării ficționale. Am precizat că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
veridicitate, ci de modalități de narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aceste manifestări ale dublei naturi a ficțiunii nu sunt limitate doar la istorie, ci vizează și narațiunea acestei istorii (narația)64. În ce privește planul narațiunii, manifestarea cea mai evidentă a dublei naturi a ficțiunii constă în caracterul paradoxal al statutului enunțurilor ficționale. Frazele care în realitate sunt enunțuri ficționale lipsite de valoarea de adevăr funcționează în interiorul ficțiunii ca afirmații adevărate sau false (sunt în mod real imaginate de autor și în mod fictiv afirmate de un personaj). Acestei duble naturi îi corespunde
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu sunt limitate doar la istorie, ci vizează și narațiunea acestei istorii (narația)64. În ce privește planul narațiunii, manifestarea cea mai evidentă a dublei naturi a ficțiunii constă în caracterul paradoxal al statutului enunțurilor ficționale. Frazele care în realitate sunt enunțuri ficționale lipsite de valoarea de adevăr funcționează în interiorul ficțiunii ca afirmații adevărate sau false (sunt în mod real imaginate de autor și în mod fictiv afirmate de un personaj). Acestei duble naturi îi corespunde o dublă atitudine la cititorul care, referitor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ele reprezintă un gen literar distinct. Abordăm pe rând aceste probleme, referindu-ne mai întâi la conceptul de literaritate. Delimitarea unui specific literar pune probleme importante și depinde de punctul de observație, pentru că literatura nu are o esență independentă (estetică, ficțională sau de alt tip) și se caracterizează prin coexistența unor elemente eterogene. Există un număr foarte mare de accepții ale termenului de "literatură" (literatura ca totalitate a scrierilor, literatura ca sistem, literatura ca totalitate a discursurilor care au specifică trăsătura
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]