1,559 matches
-
Olimpic sunt: a) Franceza și engleza b) Franceza, engleza și germana c) Franceza și germana 30. Sediul C.I.O. și al Muzeului Olimpic se află la: a) Paris și Lausanne b) Lausanne (Elveția) c) Paris (Franța) 31. Academia Internațională Olimpică ființează: a) Din 1961, la Atena (Grecia) b) Din 1971, la Lausanne (Elveția) c) Din 1961, la Olympia, în Peloponez (Grecia) 32. Când și unde a fost arborat, pentru prima dată la Jocurile Olimpice, drapelul olimpic? a) 1900 - Paris b) 1936 - Berlin
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
sfârși prin a ne face cu aripi” (Gustave Flaubert). E, iată, Toamna și Biserica, Școala și Parlamentul au pornit împreună la treabă. Nu întâmplător. Fără ele și eroii lor, o comunitate, toate comunitățile din lume ar putea cu greu exista, ființa, respira. Școala și Biserica sunt demult împreună, Parlamentul li se alătură sau ar trebui să o facă, prin valorile comune. Sat fără preot sau învățător nu s-a inventat încă pe lumea asta. O Românie modernă fără Parlament e greu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
relațiilor de comunicare și colaborare la nivel de regiuni (Cernăuți, Suceava). Și invocăm aici parteneriatele care se cer aprofundate, în măsura în care începuturile acestora au fost jalonate îndată după anii ’90. Ne referim la conexiunile de tip instituțional (cele de ordin afectiv ființează cu termen permanent), care își pot afla contur și se pot dezvolta, eficient și benefic, în cuprinsul unor programe europene. Vrând-nevrând, spațiul european din care facem parte (și sperăm că și Ucraina va face parte) facilitează și încurajează colaborarea reciprocă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Politică Externă, precum și Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului României). Vă mulțumesc ! (Declarație politică, septembrie 29, 2009, Parlamentul României ) Scrisoare deschisă către românii de departe Se spune că, până la urmă, și viața ne este un îndelung pelerinaj, iar noi înșine ființăm pe pământ în calitate de călători neobosiți ai căutării. Iar despre voi se mai spune că sunteți români de două ori. Sunteți, mai întâi, cei de-acasă, și sunteți, apoi, cei care răspândesc și mai multă românitate în lume. Sunteți și suntem
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
la acest text făcute de Mihai Eminescu), ”meseriile vechi și industria modernă” regăsindu-și locul la capitolul ÎNVĂȚĂMÂNT prin prisma unei alte idei din sistemul filozofic inițiatic al lui Guénon: ”ceea ce trebuie este «trezirea» posibilităților latente pe care le are ființa în ea insăși”. Textul Legii bugetului României îndeplinește și alte calități, ca de exemplu, ”unitate și simplitate”: Nevoia de simplificare, în ceea ce are ea ilegitim și abuziv, este o trăsătură a mentalității moderne”. O altă trăsătură ar fi transparența informației
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Biserica Catolică (sau vreo altă biserică creștinăă își propune să subordoneze știința religiei. Era vorba doar de o vizită a papei la instituția numită universitate (accidental, „La Sapienza“Ă. Mai important e un alt adevăr, care poate că doare, dar ființează și el acolo: e imposibil să separi Biserica Catolică de universitate. Mai ales că Universitatea „La Sapienza“ este o ctitorie a Papei Bonifaciu al VIII-lea, care a instituit și niște impozite suplimentare pe producția de vin. Cu banii din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
substanțialității originare pe măsură ce îi sunt degajate reperele principale, adică se autorevelează în intima sa esență pe parcursul punctării caracterizante a etapelor sale cruciale. Farmecul începuturilor, firava consolidare care urmează, înstăpânirea progresivă, maturizarea stilistică și tematică, crepusculul unui model personal de a ființa creator, sunt toate cuprinse în interpretarea pe care artistul și-o acordă sieși și apoi în interpretarea contemplatorului competent. Ele converg sub ochii unei priviri vizionare către un nucleu imanent pornind de la care pot fi în chip autentic înțelese și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ar caracteriza printr-o conștiință liniștită, situîndu-se în afara a tot ceeea ce ne prezintă fantezia sau arta. Există, indubilabil, stări în care deosebirile dintre aceste trei genuri de sentiment au dispărut, prin faptul că eul nostru central sau real poate ființa tocmai pentru că poate fi plin de o simpatie vie pentru niște ființe reale sau reprezentate și de abia după aceea se întoarce la existența sa izolată, așa încît, prin uitare de sine, va fi suferit totuși o schimbare. Eul nostru
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și Toader Bostan, la Alba Azâzoaie Gh. și la Mlenăuți Corneliu Brahă. în cadrul cooperației de consum au luat ființă ateliere ca cel de tâmplărie (Gheorghe și Neculai Gavril), de croitorie (Vasile Popescu și Chirică Chițac). La circularul cooperației de consum erau frații Costică, Nică și Ghiță Zlei. După revoluția din decembrie 1989 au apărut ateliere de fierărie particulare având
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doua catedră a fost numit ca profesor Dragomir Hurmuzescu (1865-1964). Este momentul începerii unei activități de cercetare științifică, realizându-se și o legătură între cunoștințele teoretice și activitatea practică a studenților. În anul 1910, la inițiativa profesorului Dragomir Hurmuzescu, ia ființă o școală de electricitate, care funcționează la Facultatea de Științe până în anul 1938. Această școală a constituit nucleul viitoarei Facultăți de Electrotehnică din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi”. După plecarea profesorului Dragomir Hurmuzescu la Universitatea din București (1913) Catedra de căldură
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
întorc tineri doctori: Theodor V. Ionescu (1920), Ștefan Procopiu (1925), Constantin Mihul (1926). Aceștia, împreună cu profesorul Ion Plăcințeanu, apoi cu profesorul Horia Hulubei, acesta din urmă cu doctorat în fizică susținut la Paris, reprezintă pilonii unor domenii de cercetare care ființează și astăzi în cadrul Facultății de Fizică: Fizica Plasmei (Theodor V. Ionescu și Constantin Mihul), Magnetism (Șt. Procopiu), Optică și spectroscopie (Constantin Mihul), Fizică teoretică și Mecanică rațională (Ion Plăcințeanu), Structura materiei (Horia Hulubei). Profesorul Horia Hulubei care activa în același
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, este momentul să ne punem întrebarea: este oare Facultatea de Fizică din Iași un proiect colectiv de succes ? Dacă ne referim la cei 50 de ani, intervalul de timp în care Facultatea de Fizică a ființat oficial ca unitate de sine stătătoare în cadrul Universității, dar și în învățământul superior românesc, credem că răspunsul la întrebarea de mai sus este afirmativ. În cei 50 de ani, comunitatea academică specializată în fizică și întregul personal au trăit bucurii
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ale noului război civil desfășurat după căderea comunismului în Europa. Paralel cu luptele de eliberare, desfășurate pe diferite fronturi, au apărut și elemente ale viitoarelor structuri de stat. Începând cu septembrie 1941, în partea de apus a Șerbiei, unde a ființat o vreme „republică de la Uzice”, Tito și-a fixat cartierul general. Ulterior, sub presiunea inamicului, partizanii conduși de el s-au deplasat către Bosnia, Herțegovina etc., incepand să-și constituie comitete locale, cu funcții de organe ale puterii. În 1942
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
departe de a reflecta dinamica interioară a facultății. Cadrele didactice au năzuit întotdeauna ca facultatea să fie racordată la necesitățile dezvoltării industriale și, ca atare, permanent au militat sub diverse forme în acest sens. În cadrul Facultății de Electrotehnică, la început ființează două secții: "Mașini și Aparate Electrice” și „Centrale și Transportul și Distribuția energiei electrice", care reprezintă primul pas către viitoarele profile „electric” și respectiv „energetic”. Această orientare nu durează decât până în 1951, când după exemplul învățământului sovietic, rămâne o singură
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA să se poată integra definitiv patriei cosmice căreia îi aparține. Cu povara eului socializat, orice tendință de recuperare a stării primordiale este sortită eșecului. De aceea condiția depersonalizării, în sensul negării a ceea ce este, printr-o voință exterioară lui, adeseori
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
bucuria și durerea au întărit-o. De la ea am învățat să nu-mi construiesc carapace de piatră, ci să învelesc sufletul în scoarța vieții, pentru a putea veșnic înflori. Așa am perceput-o, așa am simțit-o pe Viorica Cortez, ființa gata să ne ofere lacrima și zâmbetul contopite în voce caldă și suflet mărinimos. Mulțumiri tuturor celor care au aderat și au contribuit la realizarea acestei cărți, biblie a biografiei de artist liric pentru multe generații viitoare. Citiți Cortez. Veți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o aveam asupra mea, a început să recite, cu voce guturală și gesturi retorice, versurile lui Baudelaire, pe care le știa pe dinafară, uluindu mă. Tanti Ana era găzduită pe vremea aceea într-o aripă a frumosului Spital Brâncovenesc, unde ființa un azil de bătrâni aproape luxos, pus la dispoziția protipendadei (probabil așa prevăzuseră ctitorii) și unde dânsa se strecurase prin „relații“. De la fereastra înaltă a camerei ei ce da spre curtea interioară, sora bunicii ne explica: aia e prințesa cutare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ca și cum ar fi vorba de propriul său contemporan, împotriva marelui pașoptist: „C.A. Rosetti, mason și semidoct inspirat“ - fiindcă statul născut din ideile pașoptiștilor îi pare „prematur și pernicios“, calificându-l drept „statul de niciodată“, socotind că „nici n-a ființat vreodată un stat românesc“, că „a existat un stat turcesc, un stat ungar, un stat polon și, mai ales, un stat moscovit, dar niciodată un stat românesc“, ignorând astfel marele salt în Europa făcut de români, sub regimul libertăților democratice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe practice deosebit de importante pentru învățători, profesori, consilieri, factori de decizie, politicieni. Prof. univ. dr. CONSTANTIN CUCOȘ Introducere A devenit deja certitudine faptul că școala românească se află la momentul adevărului, al transformării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ca reper cercetările efectuate de Lewin, Lickert sau McGregor, aceste postulate conțin, în fapt, esența realității organizațiilor, servind ca model de interpretare a vieții organizaționale și de înțelegere a complexității acesteia. Ele atrag atenția asupra faptului că organizațiile nu pot ființa decât cu și prin oamenii săi care trebuie să regăsească la nivelul organizației posibilitatea de dezvoltare personală și de valorificare a potențialului. Acestea asigură, la rândul lor, sursa evoluției organizației respective. La aceste postulate, R. Chin și K. Benne (1991
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
profesionale ale cadrelor didactice, acestea oferind la rândul lor susținere pentru dezvoltarea școlii. În ceea ce ne privește, considerăm că nici una dintre cele două dimensiuni ale schimbării nu-și este sieși suficientă. Ele depind în chip funciar una de cealaltă, fiecare ființând ca urmare a existenței celeilalte părți. Astăzi, ele constituie centrul de greutate al managementului resurselor umane, domeniu interesat de obținerea succesului, a productivității și performanței sau, altfel spus, de modul în care angajații ajung să lucreze și să se dezvolte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că pentru a avea sorți de izbândă, argumentarea sa trebuie să pornească de la un anumit concept al ființei divine. Deci, Dumnezeu trebuie să fie definit într-un anume fel. Ar urma, printr-un al doilea pas, să se arate că ființa astfel definită există și, în sfârșit, dat fiind faptul că acea ființă este însuși Dumnezeu, să se conchidă că Dumnezeu există. Altfel zis, pentru a ajunge la probarea tezei (1), e nevoie să se arate că sunt acceptabile alte două
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o dovadă efectivă a imposibilității lui Dumnezeu"218. Ceea ce trebuie, deci, argumentat este că Dumnezeu este posibil și aici se vor concentra eforturile lui Leibniz. Argumentul ontologic în varianta lui Leibniz poate fi rezumat în felul următor: "(1) Dumnezeu este ființa necesar existentă (2) Dumnezeu este posibil (3) Dacă este posibilă o ființă necesar existentă, atunci acea ființă există. În concluzie: (4) Dumnezeu există"219. Leibniz a arătat că ideea de Dumnezeu este posibilă. Argumentul ontologic arată că dacă existența este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o perfecțiune și prin urmare poate fi afirmată ca un predicat a lui Dumnezeu. În realitate rezultă numai că "dacă Dumnezeu este posibil atunci el există". În "Disertația metafizică", Leibniz încearcă să arate că Dumnezeu există cu necesitate: "Dumnezeu este ființa absolut perfectă. Existența necesară este o perfecțiune. Deci dacă Dumnezeu există atunci există cu necesitate"230. Din perspectiva lumilor posibile, dacă avem trei lumi posibile W1, W2, W3 cărora le corespund obiectele a, b și c astfel încât în W1 să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]