24,869 matches
-
omenescului care, odată chestionat, nu poate să se îndrepte decît spre aceste mari probleme. De oriunde ai pleca, la același fond ajungi pînă la urmă. Or, însuși efortul persistent - și, eventual, inadecvat - de a face ca aceste teme eterne ale filosofiei (moartea, nemurirea, Dumnezeu și cunoașterea Lui, constituția lumii, binele, absurdul, nimicul) să devină, din probleme filosofice străine (aparținînd altor tradiții de gîndire), problemele gîndirii tale - și mai cu seamă nu într-un mod artificial și mimetic, ci în chip sincer
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
gîndirii tale - și mai cu seamă nu într-un mod artificial și mimetic, ci în chip sincer și autentic -, ei bine, însuși acest efort are o frumoasă și adîncă relevanță filosofică. Tocmai de aceea, cu greu s-ar spune că filosofia românească nu există sau că nu ar fi interesantă". Și cînd te gîndești cîtă cerneală a curs la noi exclusiv pe terenul specificului național al metafizicii românești (scriind o carte, în 1980, despre fizionomia deceniului al treilea din al douăzecelea
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
al treilea din al douăzecelea secol, pentru a reconstitui imaginea acestei teme devenită absorbantă și exclusivistă mi-au trebuit nu mai puțin de o sută de pagini) realizezi de îndată realitatea acestei observații. Nu pretinse teme strict locale sînt rostul filosofiei (inclusiv ale celei românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din acest unghi de incidență, trebuie pornit cînd se examinează istoria cugetării filosofice românești. Dl Costică Brădățan pornește de la ideea, bine motivată, că la începuturi (dar
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
românești), ci problematica general umană. De aici și numai de aici, din acest unghi de incidență, trebuie pornit cînd se examinează istoria cugetării filosofice românești. Dl Costică Brădățan pornește de la ideea, bine motivată, că la începuturi (dar numai la începuturi?) filosofia românească a fost una a problematicii culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
bine motivată, că la începuturi (dar numai la începuturi?) filosofia românească a fost una a problematicii culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și sociologici, mistico-religioși, lingvistic hermeneutici
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Dar din înfăptuirile, cîte - multe - au fost în cazul lui Maiorescu, dl Brădățan mai extrage o constatare îndreptățită. Și anume ceea ce numește literaturo-centrismul culturii române. Despre aceasta dl Ion Ianoși a scris încă în 1986 o întreagă carte (Literatură și filosofie) în care se demonstrează că de un regim privilegiat au avut parte, la noi, (dar numai la noi?) acei cugetători care au fost și literați, ceilalți avînd parte de un statut de rang secund sau chiar obscur. Pornind de la ideea
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
culturi dar și cele ale unor țări vecine, dicționare pe domenii, o istorie a românilor care să-și merite numele și atîtea încă altele)? Să notez, apoi, că lista enumerativă a filosofilor profesori (de catedră) care au asigurat și dezvoltarea filosofiei românești e corectă și exactă. Aceștia (Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici, M. Florian, D. Gusti, N. Bagdasar, T. Vianu, P. Andrei, L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu, Nae Ionescu, N. Crainic, M. Eliade) au fost cei
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
într-o anumită măsură, și unii dintre discipolii săi care au practicat, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste cîteva decenii, va emite ipoteza ratării acestui tip de filosofie). Un capitol special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z)gardă de fier", în care sînt succint surprinși reprezentanții știuți ai convertirii la legionarism. "Important pentru mine aici este cum anume au răspuns unii dintre cei care se
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
special - deși deloc analitic - e intitulat "O generație cu (z)gardă de fier", în care sînt succint surprinși reprezentanții știuți ai convertirii la legionarism. "Important pentru mine aici este cum anume au răspuns unii dintre cei care se ocupau cu filosofia în acea epocă la această provocare: dacă și mai ales cum au căzut ei în ispită; cum anume s-a produs trecerea de la o gîndire liberă la o "gîndire captivă", ce a cîștigat și ce a pierdut cultura filosofică românească
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
întrebare din atîtea altele posibile. Găsesc exagerată aprecierea potrivit căreia "generația criterionistă rămîne poate cea mai strălucită generație intelectuală din toată România modernă". Întreb, de ce am diminua generația junimistă, bogată în atîtea mari valori. Bune și interesante sînt capitolele despre filosofia în deceniile totalitarismului comunist, relevîndu-se cum funcționează din interior acest tip de totalitarism, făcîndu-se referiri la un exponent al acestui tip rudimentar de filosofie, C. Ionescu-Gulian. Aici se acordă însemnătate personalității și operei filosofice a lui C. Noica, o vreme
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
de ce am diminua generația junimistă, bogată în atîtea mari valori. Bune și interesante sînt capitolele despre filosofia în deceniile totalitarismului comunist, relevîndu-se cum funcționează din interior acest tip de totalitarism, făcîndu-se referiri la un exponent al acestui tip rudimentar de filosofie, C. Ionescu-Gulian. Aici se acordă însemnătate personalității și operei filosofice a lui C. Noica, o vreme extaziat de Marx, ale cărui scrieri le-a studiat în anii de închisoare. Capitolul Păltiniș vs. București e de tot interesul. Importantă e aici
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
ca, pe fondul unui național-comunism ce începuse să facă deja alergie la tot ceea ce nu era românesc și în condițiile unui cult al personalității care începuse să excludă orice alt nume decît acela de Ceaușescu, Marx să fie detronat iar filosofia să nu mai însemne implicit filosofia marxistă". În acest fel opera lui Noica s-a oficializat, înainte de toate, datorită "măgulitoarelor" sale teoretizări asupra "ființei românești", "rostirii românești", "cumpătului românesc" sau "sentimentului românesc al ființei"". Așadar Noica a fost acceptat și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
începuse să facă deja alergie la tot ceea ce nu era românesc și în condițiile unui cult al personalității care începuse să excludă orice alt nume decît acela de Ceaușescu, Marx să fie detronat iar filosofia să nu mai însemne implicit filosofia marxistă". În acest fel opera lui Noica s-a oficializat, înainte de toate, datorită "măgulitoarelor" sale teoretizări asupra "ființei românești", "rostirii românești", "cumpătului românesc" sau "sentimentului românesc al ființei"". Așadar Noica a fost acceptat și preluat pentru că, prin scrierile sale, a
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
cam la repezeală, folosindu-se de ample citate din scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion Ianoși. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
o luptă de idei în care dușmanii ar fi putut să triumfe. Orobio nu fu cîtuși de puțin persecutat în sinagogă. Despre Uriel Acosta "Uriel Acosta păți la Amsterdam aproape ce pățise și Spinoza: el se lepădă de iudaism alegînd filosofia. Un spaniol și un englez adresîndu-i-se ca să-l facă să treacă la iudasim, el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci și nouă lovituri de bici pe spinare și să îngenuncheze în pragul casei sale
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
îmi cere să renunț la Dumnezeu. Și ce nu face omul pentru viață". Ediția aceasta, a treia, din Lacrimi și sfinți a apărut, firește, la Editura Humanitas. Și tot ca de obicei, această editură procedează cu edițiile ei din clasicii filosofiei românești deficient. Se cuvenea aici, ca și în alte cazuri asemenea, o prefață care, îndrumînd lectura tînărului cititor îndeobște, să clarifice unele lucruri, ca, de pildă, cele semnalate de mine la începutul acestei cronici. Emil Cioran, Lacrimi și sfinți, Editura
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
să conserve tipul de cititor specific perioadei de dinainte de '89. Dacă răsfoim puțin literatura gravă, serioasă, "subversivă", din acele timpuri, vom observa, în primul rînd, saturația de informație culturală complementară. Personajele nu scapă nici un prilej să-și etaleze cunoștințele de filosofie "mare", de religie etc. Cum s-a mai spus, literatura ținea loc de orice și mai ales de informație culturală elementară. Foarte multă literatură de atunci pare acum scrisă de și pentru autodidacți. Orice drum către o informație corectă era
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Grete Tartler La Editura Humanitas a apărut o a doua ediție a eseului Despre libertate de John Stuart Mill, în traducerea lui Adrian-Paul Iliescu, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității București, autor, printre altele, al unor cărți de filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Grete Tartler La Editura Humanitas a apărut o a doua ediție a eseului Despre libertate de John Stuart Mill, în traducerea lui Adrian-Paul Iliescu, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității București, autor, printre altele, al unor cărți de filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta din urmă conținând, evident, numeroase referiri la John Stuart Mill) și al unor antologii în domeniu. Nu este singura versiune românească a celebrei cărți a filosofului utilitarist
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
toată lumea) retipărit la Humanitas, noiembrie 2001 (prima ediție, 1999, a stârnit un foarte viu interes pentru scenaristul și dramaturgul care lucrase cu Bunuel, Milos Forman, Jean-Luc Godard, Peter Brook și care s-a revelat, în ultimul deceniu, ca pasionat al filosofiei orientale). E specifică, fiindcă nu poate fi definită ca aparținând unei anume culturi - în pură tradiție a oralității -, e pe tipar "vechi" și totuși adaptată timpurilor noastre. Jean-Claude Carrière a selectat textele după modelul crestomațiilor medievale (fără a le transcrie
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
colocviului, dominat de inteligența sclipitoare a filosofului italian Gianni Vattimo, la care au participat, alături de directorul Institutului Goethe și respectiv, al revistei Secolul 21, profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la Universitățile din Magdeburg și Jena, Stephan Günzel, Daniel Barbu, Al. Zub, I.B.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
profesorul belgrădean Mihailo Djurici, profesoara bulgară Emilia Mineva, Haralambi Pancidis, care predă, tot la Sofia, istoria filosofiei și l-a tradus în bulgară pe Aristotel, Mircea Flonta, care nu mai trebuie prezentat, Bernhard Irrgang, filosof și teolog german, profesorul de filosofie, specialist în Nietzsche, de la Universitățile din Magdeburg și Jena, Stephan Günzel, Daniel Barbu, Al. Zub, I.B. Lefter, M. Șora (ultimii, atrași de Problema confiscării politice a lui N.), Radu Bogdan, Ion Ianoși ș.a. Cu texte despre N., îi găsim pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]