2,158 matches
-
65 ani- 1/3 - 80 ani-1/2 2 anatomie patologică Macroscopic Pungă de mucoasă acoperită cu seroasă/absența stratului muscular - Microscopic - Localizare oriunde în colon - Peste 90% în sigmoid și descendent Complicații - Diverticulita - inflamație pericolică, peritonită localizată, formare de abcese - Fistule (colovezicale frecvente) - Inflamațiefibroză-stricturi -Hemoragie-rupturi vasc în peretele slăbit Acute, importante, autolimitate prin tromboză vasculară spontană Cauză frecventă de HDI la vârstnici Nu este condiție premalignă dar frecvent coexistă cu CCR 181 3 Tablou clinic - Boală asimptomatică - Diagnostic incidental - Dureri colicative
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mică în stadiile precoce. Este utilă pentru supravegherea pacienților cu CH, pentru diagnosticul precoce al hepatomului. Ecoendoscopia evidențiază circulația colaterală la nivelul esofagului și cardiei. Ecografia Doppler color caracterizează hemodinamica portală și în venele hepatice, evidențiază trombi, șunturi spontane porto-sistemice, fistule arteriovenoase, măsoară gradientul porto-cav; este esențială pentru stabilirea indicațiilor și efectuarea șuntului porto-sistemic transjugular, precum și pentru supravegherea unui astfel de șunt. Tomografia computerizată cu substanță de contrast evidențiază dimensiunea ficatului, nodularitatea, dilatarea portei, circulația colaterală peri-splenică, para-esofagiană, eventuala ascită. Are
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
remite cu dietă și analgetice, persistând o inflamație cronică - colecistită cronică - cu riscuri de exacerbări ulterioare. Colecistita cronică este asociată cu simptome nespecifice: disconfort abdominal, sațietate precoce, intoleranță la grăsimi. În decursul unei colecistite acute, pot apărea perforații ale colecistului, fistule biliare interne urmate de ileus biliar. Dacă un calcul migrează în coledoc poate să fie eliminat silențios în duoden, poate iniția un episod de pancreatită acută, poate rămâne în duct producând episoade recurente de colangită, sau poate fi factor favorizant
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
poate evidenția hipercolesterolemie, uneori hiperbilirubinemie și hipercalcemie. 2. Radiografia simplă pe gol. În diagnosticul pozitiv de litiază biliară veziculară examenul radiologic poate da informații limitate: calculii radioopaci (20-30% din calculi), vezicula biliară de porțelan, prezența aerului în căile biliare în fistulele bilio-digestive. Demonstrarea lipsei de opacitate a unor calculi identificați prin ecografie permite indicarea unui tratament de disoluție orală. 3. Colecistografia orală este o investigație care are valoare mai mult istorică fiind rar utilizată astăzi. Este dificilă, durează, substanța de contrast
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cazuri. Cu toate acestea, vezicula biliară rămâne cu pereții inflamați, fibrotică, plină de calculi și funcționând anormal, motive care duc la repetarea crizei în peste 30% din cazuri în următoarele luni. Rar, colecistita acută se complică cu gangrenă, abces, perforație, fistulă, colecistită emfizematoasă, peritonită biliară; aceste complicații au devenit și mai rare datorită antibioterapiei precoce. TRATAMENT Măsuri generale: repaus la pat, dietă lichidiană, ameliorarea durerii prin administrarea de antispastice sau petidină. Antibioticele se administrează pentru a preveni empiemul și peritonita; în
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
perforație: 1. Peritonită acută bilioasă apare la pacienții imunocompromiși (DZ, SIDA, bătrâni etc); orice abdomen acut la acest tip de pacienți trebuie suspectat ca fiind peritonită biliară. Tratamentul constă în antibioterapie și chirurgie. 2. Abces pericolecistic 3. Perforație cronică cu fistulă digestivă internă. D. COLECISTITA EMFIZEMATOASĂ este datorată infecției cu bacterii care produc gaz: E.coli, Clostridium welchi, streptococi anaerobi. Afecțiunea apare frecvent la bărbați diabetici, care dezvoltă tabloul clinic al unei colecistite acute severe, toxice. Diagnosticul se bazează pe investigațiile
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cm -1 p., medie 3-6 cm - 2 p., mare peste 6 cm - 3 p.), elocvența creierului adiacent (ne-elocvent - 0 p., elocvent - 1 p.) și modelul de drenaj venos (superficial - 0 p. sau profund - 1 p.). MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE DURALE (Sinonim fistule arterio-venoase durale) O malformație vasculară care constă dintr-un șunt arterio-venos, localizat între foițele durale, cu aport sanguin din arterele carotidă sau vertebrală, înainte de a intra în dura mater. ANGIOMUL VENOS Este cunoscut și sub denumirea de anomalie venoasă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
un singur strat endotelial, localizate intracerebral, dar fără parenchim neural interpus, artere mari de aport sau vene de drenaj. Prezintă reacție gliotică în creierul adiacent. Dimensiunea lor variază de la 1 la 5 cm. În peste 50% din cazuri sunt multiple. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Este o comunicare anormală între sistemul arterial carotidian și sinusul cavernos. TELANGIECTAZIILE CAPILARE Sunt pe locul doi ca frecvență printre malformațiile vasculare cerebrale. Reprezintă niște dilatații capilare saculare sau fuziforme și prezintă un flux sanguin mic. Nu pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vasculare dificile cu multiple tortuozități. Abordul endovenos deschide posibilități eficiente și facile de tratament în cazul unor entități patologice considerate dificil de tratat cum ar fi stenting-ul sinusurilor venoase cerebrale în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană benignă, rezolvarea endovenoasă a fistulelor durale sau carotido-cavernoase. O altă ramură disputată între specialități adiacente este cea a stroke-ului ischemic unde abordul intraarterial de diverse tipuri de la tromboliza intraarterială, stenting-ul arterial, recanalizarea trombilor, retriveri etc. începe să se contureze în centre de specialitate ca terapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebrale sunt leziuni vasculare non-neoplazice întâlnite la nivel cerebral. Încă din 1966, McCormick a împărțit malformațiile vasculare în patru tipuri: malformații arteriovenoase (MAV) propriu-zise, angioame venoase, cavernoame și telangiectazii capilare. La acestea se adaugă o a cincea categorie, aceea a fistulei arterio-venoase directe, care constă în conexiunea directă a uneia sau mai multor ramuri arteriale cu o venă (fără a prezenta un „nidus”), leziuni ce prezintă flux și presiune crescută - anevrismul venei lui Galen, MAV durale, fistula carotidocavernoasă. Cel mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cincea categorie, aceea a fistulei arterio-venoase directe, care constă în conexiunea directă a uneia sau mai multor ramuri arteriale cu o venă (fără a prezenta un „nidus”), leziuni ce prezintă flux și presiune crescută - anevrismul venei lui Galen, MAV durale, fistula carotidocavernoasă. Cel mai frecvent întâlnite în practică sunt malformațiile arteriovenoase propriu-zise și cavernoamele [1]. Deși raportul acestora este greu de estimat, în experiența noastră numărul de MAV tratate chirurgical este dublu față de numărul cavernoamelor operate în același interval de timp
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
MAV, și 60 (33%) au fost cavernoame intracerebrale. ETIOPATOGENIE MAV sunt leziuni congenitale apărute prin deficit de dezvoltare al vaselor de la nivelul circulației intracraniene. Ele sunt alcătuite dintr-un complex de artere și vene conectate prin una sau mai multe fistule. Conglomeratul vascular poartă numele de nidus. Acesta nu prezintă în mod caracteristic un pat capilar, sângele circulând fără obstacol din vasele cu presiune ridicată (artere) direct în vasele cu presiune scăzută (vene). Caracteristicile morfologice ale malformațiilor arerio-venoase sunt aportul arterial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clinic silențioase [1,2]. Angiografia poate evidenția răsucirea sau ectazia venelor de drenaj - ceea ce duce la congestie venoasă, tromboză sau ruptură - precum și stenoza arterelor nutritive ca urmare a angiopatiei cauzate de viteza mare de curgere și fluxul turbulent la nivelul fistulei. Cateterizarea supraselectivă a arterelor nutritive ale MAV permite atât măsurarea presiunilor cât și evaluarea funcționalității țesutului cerebral din jurul malformației prin injectare de substanțe anestezice. OPȚIUNI TERAPEUTICE ÎN MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Tratamentul malformațiilor arterio-venoase cuprinde excizia chirurgicală, tehnicile de embolizare endovasculară, radiochirurgia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a fost semnificativă. Alte studii nu au putut demonstra aceasta reducere. Aceste date pot fi o reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
reducere. Aceste date pot fi o reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca un șunt arteriovenos situat în peretele unui sinus venos, cu îngroșarea intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu cranian se poate asculta la 40% dintre pacienții cu tinitus. Se pot întâlni și semne neurologice de focar precum oftalmoplegia, paralizii de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu cranian se poate asculta la 40% dintre pacienții cu tinitus. Se pot întâlni și semne neurologice de focar precum oftalmoplegia, paralizii de nervi cranieni, semne de trunchi cerebral. Pacienții se pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]