3,170 matches
-
Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
luna, Cu lumina ne apasă, A zis unul că minciuna Când o crezi, este frumoasă. Eu mă culc spre dimineață, Tocul meu mai vrea să scrie, Trag o foaie albă-n față ... Ce poveste-ați vrea să fie? ***** Referință Bibliografică: FLĂCĂUL CEL VITEAZ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână iar cu cealaltă învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca fiind cel mai frumos dintre frumoși și cel mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje sau la alte munci. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei mă lăsau să le călăresc caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și eu să mănânce struguri. Era un troc echitabil spuneam
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
duce cea mai mare ladă pe care eu am văzut-o în viața mea. Îi întinse bătrânei ocheanul. Doica apucă să arunce doar o privire scurtă până ce prințesa îl trase nerăbdătoare înapoi. - Oare e plină de pietre prețioase rare? - Privește flăcăii, Mărgărita, o sfătui doica, dacă vrei să-ți legi viața de unul dintre ei, trebuie să îți placă înfățișarea, vorba și felul în care se poartă cu cei din jurul lui. Acestea sunt lucruri pe care nu le poți cumpăra. Dar
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
pe care uitase să le scoată și să i le dea babei. Apucă un ac și, cu ajutorul lui, într-un târziu, reuși să deschidă lacătul ruginit. Nu ridică bine capacul lăzii, când, din interiorul ei, îi țâșni în față un flăcău înalt, acoperit și el cu un sac. - Mulțumesc, îi spuse acesta, nici nu mai știu cât timp a trecut de când stau închis în lada aceea. Eu sunt Prințul Izvoarelor, iar tu, cine ești? - Eu sunt Prințesa Mărgărita. - Ei bine, Prințesă
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
îl ajute pe fratele tău să facă rău și a uitat de mine, dar, înainte, îi făcea plăcere să îmi smulgă penele și să îmi rupă aripile. Înțelegându-se cu pasărea cum aveau să facă să le salveze pe prințese, flăcăul și fata porniră în urma ei spre Piscul Argintiu. O lună plină și albă, ca un mărgăritar, arunca raze strălucitoare în calea lor. Ajunseră în apropierea cuibului vulturilor abia când zorii mânjeau cerul în culori sângerii. Vulturul cu ochi de sticlă
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor fi fost cei care au devenit, în basme, flăcăii vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât fetele satului
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
mă interesam cum se mai sărbătorește în aceste părți ale țării. Bătrânul îmi spusese că foloseau un plug cu două brazde. Se alegea cel mai frumos plug, căruia i se puneau doi boi, ca să-l poată trage unde participau doi flăcăi zdraveni, unul care să țină boii, iar celălalt care să țină plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
încheiam urându-le: Să ne fie-ndestulată / Casa toată! / Țara toată! / Ia mai mânați, măi flăcăi! / Și strigați cu toții măi! / Hăi, hăi! După ce terminam colindul gazda trimitea fetele (fata) să le dea nucile, vinul și ce mai dorea el să ofere flăcăilor colindători. Se impune însă observației faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
puține locuri, mi se destăinuie Moș Vasile însă fără a-i fi pus vreo întrebare: a mai rămas și datina Balului de seară, în care fetele veneau însoțite de părinți și asistau la alegerea reginei balului în urma ilustrațiilor adunate de la flăcăii satului. L-am privit și, dintr-o dată, șirul de întrebări au început să curgă: R: Dar regina balului cum era aleasă?, pentru că înțelesesem că fetele primeau ilustrații de la flăcăi și că de numărul acestora ținea declararea reginei balului. M.V.: În
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
părinți și asistau la alegerea reginei balului în urma ilustrațiilor adunate de la flăcăii satului. L-am privit și, dintr-o dată, șirul de întrebări au început să curgă: R: Dar regina balului cum era aleasă?, pentru că înțelesesem că fetele primeau ilustrații de la flăcăi și că de numărul acestora ținea declararea reginei balului. M.V.: În general, cei cătăniți, sosiți în învoire, când le plăcea câte o fată cumpărau ilustrate pentru a le dărui fetei, iar fata care deținea cele mai multe ilustrate era aleasă regina balului
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
R: Ce trebuia să facă regina balului? M.V.: În cazul în care era aleasă, având un numărmare de ilustrații de la un băiat și, datorită acestora ieșise regina balului, ea avea obligația, spun eu morală, să danseze mai mult timp cu flăcăul care i-a oferit ilustratele ce au ajutat-o să devină astfel regină a balului. R: Ce se întâmpla a doua zi cu cei doi tineri? Rămâneau prieteni sau nu? M.V.: Nu. Au fost totuși și cazuri în care cei
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
se prefăcu într-un lac, în care apa fierse ce fierse, sub privirile uluite ale lui Mărțișor și Norocel. Cu moartea căpcăunului încetară și gemetele stafiilor de nisip. Treptat, treptat, ele se așezau încet, încet, pe marginea lacului. - Îți mulțumim, flăcăule, că ne-ai scăpat de căpcăun, ziseră stafiile. Dar, ca să-ți fie pomana deplină, caută izvorul vieții noastre ca să scăpăm de vraja asta blestemată și să fim din nou grădini fermecate. Izvorul vieții lor? Unde să-l caute? se miră
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
care vrei și ți-o dau de soție împreună cu o grădină fermecată, care ți-o plăcea. - Cu tot respectul, eu nu vreau decât pe prințesa Primăvara. Și-i istorisi toată povestea călătoriei sale. Împăratul ascultă plin de admirație pentru acest flăcău și de compătimire pentru oamenii din țara lui. - Apoi, dacă așa stau lucrurile, du-te sănătos și cu noroc, ca să izbândești! Când auzi Mărțișor de noroc, îi spuse împăratului că are un tovarăș de drum cu numele ăsta, însă l-
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
faci de râs! Însă Norocel se întoarse pe o parte. împăratul puse de-i pregăti doi desagi plini de bunătăți din grădinile sale și două butoiașe cu apă limpede de izvor, pentru care Mărțișor mulțumi frumos. Zise împăratul: - Mai ține, flăcăule, caseta asta cu nisip fermecat. Când vei avea nevoie, s-o desfaci și să arunci nisipul pe tine. Boabele de nisip se vor preface în straie sclipitoare care te vor apăra de razele ucigătoare ale lui Soare-Împărat. Și mai ține
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
am lăsat-o, acolo o vom găsi. Că eu nu prea m-am mișcat de când aterizarăm. Uite-o colo! Într-adevăr! La o aruncătură de băț, pe uriașa pană erau aruncate maldăr traista și bățul lui Mărțișor, cojoacele, tot calabalâcul flăcăilor noștri. Mărțișor nu-și mai certă tovarășul, aduse pe pană desagii cu merinde și butoiașele cu apă, aranjă toate bagajele și... - La drum, Norocel! Norocel se aruncă și el pe pana de vultur, căreia Mărțișor îi zise, îndreptând-o spre
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
din umeri! Înșfăcase furtunul, îl derulase în nervi de-a lungul grajdului și rotise robinetul la maxim, împroșcându-l pe îngrijitor cu apa încărcată de mizerie. Nea Ion sărise în spate câțiva pași, surprins de gesturile viguroase ale noului director. Flăcăul nu glumea deloc. Nu glumise nici cu celălalt îngrijitor, pe care-l găsise în spatele grajdului, vrăjind-o pe Lucreția de la Lăptărie. - Pune mâna pe mătură și, până la sfârșitul zilei, să nu mai văd urmă de pânze de păianjen prin grajduri
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza ce abia sclipea sub abajurul mat. Avea un corp perfect flăcăul, musculos, mâini păroase, bicepși frumos conturați, nasul drept și lung, maxilarul puternic, iar pe fața sa se citea virilitatea bărbatului tânăr și sportiv. Pozițiile lor se succedeau continuu, când bărbatul era între șoldurile fetei, când fata încerca tăria virilității masculine
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le devora cu buzele și le
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu câta oară. A fost nemaipomenit de plăcut. Ce zici, după
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
aici, la parterul blocului vechi de după restaurant..., a reluat discuția vecinul meu, arătând cu mâna dincolo de Restaurantul Podul Mogoșoaiei, înspre capătul Căii Victoriei. - Da, am zis eu. - În ’44, acolo se afla o bodegă. Eram și eu tânăr pe atunci, flăcău. Mâncam la bodega aia aproape în fiecare seară. Ce mâncare bună aveau, ce băutură... Aduceau vin de la Panciu și țuică de prună de la Pitești. Mai încolo, pe strada Sevastopol era Fabrica de Pâine “Bărăganul”. Am luat într-o zi, pâine
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
cald în aceste zile, deși nu te știe și treci pe lângă ei cu un adaus din stropul bucuriei de viață. E bine că fiecare țară își imprimă specificul ei. Nu-mi pot imagina pe străzile orașului Toronto o ceată de flăcăi în costumația dacilor chiuind, recitând urări și pleznind din bice pe lângă carul cu boii care trag un plug cu bradul împodobit. Imaginea asta rămâne doar pentru acolo unde noi îl numim "acasă". Se apropie Crăciunul și Anul Nou și îl
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
în zori, Care îmi legănau copilăria, Triluri de privighetori, Și mă cuprinde nostalgia. Îmi plimb picioarele prin rouă, Prin miriștea de rădăcini, Aducându-mi o mireasmă nouă, Izvorâtă din florile de crini. Revin la cântecele din noapte, Cântate de tinerii flăcăi, Ca alinătoare șoapte, Venite din ale satului văi. Referință Bibliografică: Revin! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
REVIN! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371186_a_372515]