3,537 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului „Suflet la ofertă"-„grămezi de suflet" plăpând pentru cititorul flămând Când am intrat în posesia acestui prețios dar sufletesc-un mănunchi de gânduri dintr-un „Suflet la ofertă", pe care autoarea Angelina Nădejde le oferă celor dragi și prietenilor îndrăgostiți de universul poetic, în cartea cu „grămezi de suflet", scrise
MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370031_a_371360]
-
tremură-n unde pe izvoare Și freamătă-n păduri cutreierate, Iar codri-și lasă dorința în chemare, Cu ploi de frunze-n toamne repetate. Tristețea vibrează-n suflet fremătând, La confrați români, când e omagiat Poetul cu suflet de doruri flămând Și de poezie, veșnic însetat. Dar „Geniu pustiu..." vitregit de soartă, Regretul în lacrimi ascunde sub nor. Cu chip preschimbat în Lucefăr pe boltă, Alături de zei este nemuritor. 15 iunie, Comemorare Mihai Eminescu Maria Filipoiu (LSR, USEM) Referință Bibliografică: OMAGIERE
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
personalități duhovnicești au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
în genul răspuns la răspuns. Poate că sunt adevărate acele conexiuni ale creierelor în toată existența asta absurdă, omenească sau nu. Spun și pe ”sau nu” pentru că uneori îmi vine să latru sau mă smiorcăi la fel ca o pisică flămândă sau plictisită. alteori îmi vine să urlu la toate formele geometrice care-mi umplu zilele inclusiv la crucea pe care o reprezint cu piele, carne, sânge și altele puse în trup ca o umplutură utilă mișcării. Eu continuam jocul tău
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
binefaceri și Dragostea adăugată, Peste a sa înțelepciune : prin multă Milostivire Cu văduve, orfani, săraci, în A DOMNULUI Slujire ! Era ca tată la săraci ; pe cei goi, i-a învelit ; I-a Mângâiat pe-ndurerați ; pe văduve, le-a ocrotit ! Flămânzilor le-a dat merinde ; i-a cercetat și pe orfani Cheltuind pentru aceștia, suflet, inimă și ani ! Văzând acestea Împăratul, iubindu-l, l-a apreciat : Și-Înalta Dregătorie, peste Oștire, lui i-a dat ! A viețuit Dumnezeiește : o Cumpănă, dar
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii, coborând delicat pe brațe, apoi mi-am mutat atenția pe sfârcurile sânilor și pe zona abdomenului. Tresărea de plăcere, iar corpul i se încorda la atingerea buzelor flămânde de senzații amoroase. Mâinile ei se jucau prin cârlionții mei, iar picioarele sale subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să te strâng în brațe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să te strâng în brațe, să te frâng, dacă aș putea... Nu-i ascultam vorbele, ci chemarea instinctuală. Flămând de dragoste, începeam să uit de mine, pierdeam noțiunea timpului, o sărutam îndelung, îi mușcam cu nesaț buzele subțiri, dând asediu prin sărutări prelungi, coborând din ce în ce mai jos, spre abdomen, apoi printre pulpele sale Simțeam relaxarea corpului său la atingerea gurii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
rupe din suflet secundele care mă petrec Î-mi încrunt fruntea și le număr mirat, ce repede trec... Pierdut în întunericul care desparte cerul și pământul Rătăcesc în cuvinte, și-mi rostesc jurământul Aud un sunet de clopot care răsună flămând Valurile sorții mă izbesc de un mal abrupt vibrând. Î-mi las obrazul spălat de o picătură de apă sărată Liniștea mă îndeamnă să-mi închid pleoapele macar odată. Parcă aș vrea să regret timpul care prin mine s-a
LA REVEDERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370371_a_371700]
-
le privesc trist și tăcut, Mă trec precum o lumânare DORINȚA Vreau să topesc dorința mea în tine Și să brăzdez oftatul tău cu un sărut, S-apuc de plete dorul și suspinul Și să-l învârt până devine mut... Flămând să te-ncolțesc pe tine Și să te devorez treptat-treptat ... Să dezgolesc prin patimă, iubirea Și să o venerez neîncetat... POVARĂ SUBLIMĂ Sunt firul unui gând ce te atinge Vibrând nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
de preț comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap. X). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
văd adesea cum tu îmi plutești Iar sufletul se-nalță pân’ la nori. Mă-ntreb într-una: Oare unde ești ?! De ce dorești să-mi dai mereu fiori ?! Sunt zile-ntregi când eu te căutam Cu gândul și cu ochii mei flămânzi. Și, încurcat, acuma așteptam Ca la iubirea mea tu să răspunzi. Priveam cumva timid cerul albastru Sau te zăream prin razele de soare. Iar noaptea mă rugam ca doar un astru Să îți apună dincolo de zare. Văd zori cum se
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
se ridică chiar din mare Și cum apune-n ziuă la sfârșit. Privesc mai bine cum în a ta zare Se vede idealul împlinit. De mă întrebi cumva unde mi-e firea ?! Îți voi răspunde doar cu-o adiere. Ochii flămânzi și gura obosită La tine vor afla ce-i mângâiere. Eu te-am visat în visul meu iubită Stăteai cuminte în căsuța ta. Tristă zâmbeai dar totuși părăsită Pierdută în lumină ! ... Daca-i vrea ! Să nu mă-ntrebi acum unde
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
fericire Dar totuși nu-ți alungă și tristețea. Te văd adesea cum tu îmi plutești Iar sufletul se-nalță pân’ la nori. Mă-ntreb într-una: Oare unde ești ?! De ce dorești să-mi dai mereu fiori ?! În ochii mei acum flămânzi de tine Se vede ispitirea ta dintâi. Și vreau să înțelegi că-mi este bine Atuncea când îmi stai la căpătâi. Brăila, august 2016 Referință Bibliografică: OCHII MEI FLĂMÂNZI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
De ce dorești să-mi dai mereu fiori ?! În ochii mei acum flămânzi de tine Se vede ispitirea ta dintâi. Și vreau să înțelegi că-mi este bine Atuncea când îmi stai la căpătâi. Brăila, august 2016 Referință Bibliografică: OCHII MEI FLĂMÂNZI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
OCHII MEI FLĂMÂNZI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370522_a_371851]
-
de tine,chiar dacă acolo te urmăresc păcatele.... XXI. ELEGIE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1093 din 28 decembrie 2013. Mi-e frig ca noaptea destrămată de cer, de cuvinte, de timp asfințit mi-e zbor un cocor flămînd după zările tale cu drumuri pustii că tremur prin scripeții inimii ca o toamnă amară de mine, de ieri, de dor, de departe. Mi-e întuneric ca ziua învinsă de iluzii, de frig, de Cratylus captiv în fața unui perete fără
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
săracii împreună bucurați-vă. Cei ce v-ați înfrânat și cei leneși, cinstiți ziua. Cei ce ați postit și cei ce n-ați postit, veseliți-vă astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Vițelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustați toți din ospățul credinței; împărtășiți-vă toți din bogăția bunătății. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăția cea de obște. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului însetat de tine Pe rotundul acela fierbinte vrăbiile cuvintelor mele se răsfață și ating cu-nfiorare izvodirea de marmoră. Degetele mele, cuprinse de nerostirea clipei, aud vibrațiile, iar gura flămândă de tine prinde-n sărut vârfurile cu gust de iubire. apoi se apucă să scrie poeme peste tot trupul tău. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu: „Imaginarele iubiri” Referință Bibliografică: însetat de tine / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
ÎNSETAT DE TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369437_a_370766]
-
Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o noapte de cărbune se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > AȘTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumina dimineților senine Inundă inima-mi mereu flămândă, Topind tot întunericul din mine - E joi, și razele abundă. Râul cel trist își leapădă tulpanul Adapă-n noi speranța regăsirii, Trec zilele și se-mplinește anul - Urc, joia, treptele-mplinirii. Rotunde-s astăzi roadele frăției, Albastrul slovelor inundă zarea
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
pe zidurile transparente se derulează ontologica zbatere ființa ta se agață de avatarele soarelui la porțile dintre secunde nu încerca să treci nu râvni să cuprinzi necuprinsul dincolo e doar iluzia libertatea ta este aici în interiorul tău mai bine rămâi flămând decât să guști din iluzia adevărului ești totul sau nimic dator să trăiești din naștere în naștere celui care te-a creat cheia universului este în tine n-o căuta o ai la porțile dintre secunde Referință Bibliografică: La porțile
LA PORŢILE DINTRE SECUNDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370672_a_372001]
-
e un maraton. / Deși feminină, / nu dă înapoi, / ci își tot întinde limbul / după briza din zori. // La sosire, / câștigă aurul. // Esențele nu se dezmint”. Câteodată, poemele aduc a tanka... tot fără formă fixă. „La sărbătoarea toamnei / eu vin tot flămând. Dar cum pot, oare, / să-mi pun alături / chipul meu de om plângând?!...” Multiple soluții creative. „Didascalie” duhovnicească în poezia „Năzuință”: „Când te rogi, / lacrima să-ți curgă râu, / până când păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
și-n file albe, azi, destinul deslușim, ducând iubirea noastră-n apogeu.” Remarcabile sunt de asemenea poeziile adunate în capitolul " Despre ei... despre noi..." "Hulpavii vulturi fură de la bătrâne, lacrimi, din coșul veșnic gol. Le fură cornul de la gură, copiilor flămânzi...” ... și românii cei mulți, nevoiți să plece deseori în pribegie, departe de țară și de cei dragi, pentru a putea pune o pâine pe masă copiilor. Deloc surprinzător pentru mine, urmează capitolul "Neuitare", dedicat geniului poeziei românești: Mihai Eminescu, poetul
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
în căsuța de sub stele, Cea dintre toate, singura- Acasă! Ploua și-atunci și erau flori de mai, Câtă risipă albă de petale! Ce minunat, dumnezeiesc alai În urma noastră șerpuind a vale... Ploua și-atunci, îți mai aduci aminte, Răspunsul meu flămând de întrebări? Dar ploaia era caldă și cuminte, Cu fulgerele încremenite-n zări. Ploua și tu râdeai- Copilărie! Acolo, între noi și Dumnezeu, Era în tine-atâta Poezie- Ierusalimul sufletului meu... * * * Mă cheamă drumul înapoi Acasă, Precum îl cheamă pe
NUNTĂ DE MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369589_a_370918]