1,538 matches
-
casă bună cu pamfletul de esență argheziana, dar nu-și pierde nici lirismul sănătos de care s-a bucurat Încă de pe băncile liceului „Codreanu” de la Bârlad. „Bolnav” de poezie ori În „convalescenta”, autorul poeziei arestate devine sănătos tun, iar În „Flaut tenebra” Îl vedem orchestrând ospețe mari și cântece lăutărești pe buze, În gând și la mese, cu prietenii, fie și Închipuiți, dar și cu vorbe cărora numai el știe să le dea luciul strălucitor care ne poartă de la „Sonata lunii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
eului În căutarea poeziei. Ieșirea din spațio-temporalitatea măsurabila - cale, de altfel, bătătorita de Închinătorii Euterpei - are Însemnătate nu atât În sine, cât mai ales pentru calitatea să corelativa, atunci când Înăuntru și În afara năpădesc deopotrivă ființă, dorindu-se cantate de dublul flaut al muzei. Cunoașterea ,,cuvântului nocturn” este zbatere, chin Împăcat În marginile oximoronului: ,, Se aude Încet strigatul tăcerii/ Din cerul de taină al călătorului profund” (,,Omul de flori”). Spre mijlocul volumului, când, prin semne concertate, se Încheagă formele, poezia Își dezvăluia
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ca În două versuri memorabile pentru Înțelegerea corectă a timpului istoric: ,,Tăcerea obeza devora metodic” (,,Omul interzis”) și ,,Doamne, dă-ne puterea de a ne fi rușine” (,,Chtonia”). În 1996 publică la Editură Moldova al doilea volum de versuri, intitulat ,,Flaut Tenebra”. 2. Alexandru Malin Tăcu: ,,căutător de anotimpuri inexistente”. Destinul existențial al lui Alexandru Malin Tăcu se aseamănă, prin neverosimila să dispariție - la numai 17 ani - cu cea a lui Nicolae Labiș. Născut la Onești, la 19 noiembrie 1969, Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu un poem intitulat ,, Drept de a fi eu” și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii, bisericos credul;/ Nu cer ipocriziei păcatele să-mi ierte./ O cruce pentru oase mi-i destul”. Prin ,,Flaut Tenebra” - volum apărut recent la Casa Editorială Moldova, Alexandru Tăcu face o Îndelunga incursiune În timp și spațiu prin propria-i ființă, adesea luându-și tovarăși de drum poeți și locuri devenite aproape mitice pentru ieșeni. De data aceasta portretul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
litera un zbor prin Iași al unei generații ce și-a stins năduful În ulcica izbita de pământ. În vinul ce se prelingea prin crăpăturile durerilor, Alexandru Tăcu a avut inspirația să-și moaie penița și să cânte apoi la ,,Flaut tenebra” ”. rieteniile și Împrejurările vieții nasc amintiri. După plecarea lui Malin ele au sporit și mai mult. Iar familia le-a conservat cu devotamentul necesar. M-am oprit asupra câtorva din Însemnările colegilor de clasă pe care le-au lăsat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și mențiuni de către revista ,,Cronică”, Asociația Scriitorilor din Iași”. „Cu puțin timp În urmă, la Societatea „Junimea” din Iași, În Casa Pogor, s-a petrecut o frumoasă Întâmplare literară: prezentarea volumelor de versuri „Călătorul profund” (postum), de Alexandru Malin Tăcu, „Flaut tenebra”, de Alexandru Tăcu Zeletin și „Corabia portugheză” de Alină Tăcu. Familia Tăcu: tatăl, fiul și fiică. Între ei, ca poeți, nici o identitate. Decât sensibilitatea lirica. Alex. Malin - un talent precoce, sesizat și cultivat Încă din primii ani de liceu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai vorbim despre Alexandru Tăcu, scriitor de notorietate. Ce ati scris până acum? În primul rând, vreau să vă corectez: nu șanț de notorietate. În al doilea rând, nu am decât trei cărți de poeme („Întoarcerea la izvor”, „Omul interzis”, „Flaut Tenebra”) și am În lucru, În speranța că va apărea, o lucrare mai amplă de 2.000 de pagini care se numește „Mică bibliotecă de infernologie”. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor? Nu. pentru că nu vreau să Îngroș rândul caracudelor”. Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tabla înmulțirii era cunoscută încă din timpul lui Pitagora). În cadrul programei școlare, locul principal îl dețineau poeții Solon, Hesiod și Homer, deoarece aceștia puteau influența formarea morală și politică a viitorului cetățean. Studiul muzicii corale și instrumentale (lira, harpa sau flautul) dezvolta la tineri simțul autocontrolului, al moderației, al măsurii și al participării la viața colectivității, mai ales atunci când se produceau manifestări corale. ,,Dascălii - afirma Platon într-un dialog al său -, după ce i-au învățat literele și sunt în stare să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
soțul din pasiune pentru Egist și totodată pentru a răzbuna jertfirea Ifigeniei. Eroina lui Petru Dumitriu acționează din imboldul de a-și umple vidul sufletesc. Din prima replică aflăm că regina l-a căutat pe Egist pentru cântecul lui din flaut (De când îmi cânți... mi-a mai trecut acel urât înspăimântător. Eram bolnavă de plictiseală - I 1). Ea îi cere să nu se laude cu iubirea lor (stăpânește-ți mândria... altfel mă plictisești - I 1), fiindcă l-a ales dintr-o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stare ca să-i deranjeze pe oamenii cumsecade care citesc "Le Monde", mai ales paginile despre criza din suburbii. Furios, domnul de o anume vârstă lansează cu voce tare o înjurătură pe românește. Tăcere și stupefacție printre tineri. Și apoi un flaut cu timbru sopran întreabă în română: "Ce-ai cu noi, tataie?" Telefoane și mailuri numeroase, mai ales din străinătate. În Franța suburbiile au luat foc, ce se întâmplă la Gennevilliers? La Gennevilliers totul e calm și asta nu pentru că i-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îl făcea să retrăiască în memoria ei pe acel tânăr bărbat de familie bună, cu maniere perfecte și simț muzical al existenței: Italia populară era aceea pe care o iubea cu frenezia tinereții și sensibilitatea artistului, Italia riturnellei, imitând sunetele flautelor primitive, pifferari, precum și Italia serenadei. O Italie pe care Mozart nu ar fi respins-o. Și, la sfârșit, s-a recunoscut în Filip. El este ea, ea este el. Reconstruindu-l, a început ea însăși să prindă formă. Căci ori
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Conservator, str. CuzaVodă, 28; Cohen, M., profesor de canto și de pian la Azilul Elena Doamna, Calea șerban-Vodă, 25; Flechtenmacher, Al., profesor de pian, str. Clopotaru, 5; Gandiano, R., str. Rotari, 12; Kneisel, Ant., școală de pian, vioară, cello (violoncel), flaut și canto, autorizată de Ministerul Instrucțiunii Publice, str. Carol I, 23; Le Kerré (Doamna), pian și canto, str. Fântânei, 6; ștefănescu, G., profesor de canto la Conservator, str. Pitar-Moșu, 6; Wachman, Ed., directorul Conservatorului, str. Palatului, 1 (p. 360). Restaurante
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al Școlii Normale. Știa să cânte la mai multe instrumente și a înființat în școală o formație mixtă - cor și orchestră. Orchestra era formată din viori (trei în fața vocii întâi și trei în fața vocii a doua), două acordeoane și două flaute. Tata mi-a cumpărat o vioară și am învățat să cânt, luând lecții cu domnul profesor Petrescu. Astfel am ajuns să cânt în formație. Și alți colegi au învățat cu domnul Petrescu arta cântatului la un instrument. Această formație - corul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
storsul strugurilor cu picioarele sau recomandările marelui Pasteur, că vinul e o băutură higienică și antimicrobică, m-au biruit. Am Închinat un pahar de vin ajutat și de aceea minunată pâine franceză, lungă și subțire, căreia ei Îi spun flute (flaut). Vinul Îl face pe francez expansiv, iar În privința mâncărurilor nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun amestec de meniuri, occidentale și orientale. De la Rouen, pe alocuri ne apropiem de malul Senei, cu malurile frumos pavoazate de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier la gară, Dionisie Heul, cu frate președinte de tribunal și mai târziu la Iași (Dionisie, n.n.) ajuns inspector general C.F.R. (pe) Moldova. Acesta ne cânta frumos din flaut. Ceilalți doi, ne citeau istorioare de Sadoveanu și din alți scriitori de seamă, lucruri vesele și distractive. Erau petreceri distractive și totuși foarte decente, cari durau până pe la 11 noaptea. Afară, În zăpadă, lângă un nuc, aștepta Costescu, cu piciorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
serioase. Malraux-ul de subprefectură care nu adaugă poncifului "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi" și acest strict strict corolar "prin aceea că el va fi înzidit și înziditor" ar trebui socotit acum drept un simplu cântăreț din flaut. E clar că autorul Speranței n-a călcat niciodată prin Ierusalim. Care alt oraș din lume mai este atât de parcelat, baricadat, delimitat, împrejmuit cu atâta sârmă ghimpată, supraveghat, compartimentat, și asta în toate cartierele sale, la fiecare capăt de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alte ori vis-a-vis, ca să întreție pe ceilalți oaspeți. Camera lui Voltaire cu decorațiuni curioase. animale: papagali (aluzie la faconda lui Voltaire), cocostârc (voiajor), flamingo (lăcomie), veveriță (friandise), vulpe (viclenie). Scaunele cu gobelinuri reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți dezgropate de la Pompei un Mercur și o Diană. Terasele cu sere unde este viță de vie. Jos fântâna țâșnitoare uriașă. Spre Palatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceilalți oaspeți. Camera lui Voltaire cu decorațiuni curioase. animale: papagali (aluzie la faconda lui Voltaire), cocostârc (voiajor), flamingo (lăcomie), veveriță (friandise), vulpe (viclenie). Scaunele cu gobelinuri reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți dezgropate de la Pompei un Mercur și o Diană. Terasele cu sere unde este viță de vie. Jos fântâna țâșnitoare uriașă. Spre Palatul nou, construit tot de Frederic, Orangerie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Voltaire. Camera lui Frederic Wilhelm IV care a murit la 1861. Sufrageria ovală, unde aveau loc celebrele prânzuri de la table ronde și unde Voltaire își avea locul lângă rege. Sala de audiențe. Sala de concerte unde se vede și flautul regelui și o partitură de flaut pe un pupitru de muzică. Camera mortuară și fotoliul în care a murit. Biblioteca, foarte frumoasă odaie. Galeria, bogată în tablouri originale de Watteau și sala parolei sau a consemnului. Celebra moară de vânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
IV care a murit la 1861. Sufrageria ovală, unde aveau loc celebrele prânzuri de la table ronde și unde Voltaire își avea locul lângă rege. Sala de audiențe. Sala de concerte unde se vede și flautul regelui și o partitură de flaut pe un pupitru de muzică. Camera mortuară și fotoliul în care a murit. Biblioteca, foarte frumoasă odaie. Galeria, bogată în tablouri originale de Watteau și sala parolei sau a consemnului. Celebra moară de vânt. Drumul de aici spre noul castel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Germanii acceptă un francez numit Chamisso, însă românii au probleme să accepte în limba lor un intrus cu numele de Schenk... În copilărie, pe când scriam naivele mele poezioare, voiam să fiu componist. Din păcate nu știam să cânt decât din flaut și muzicuță, iar notele nu știu să le citesc bine până astăzi. Totuși am trei compoziții, trei marșuri pe textele mele dintre care unul s-a cântat și de către corul armatei. Dacă aș fi fost componist, aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
noroc, și pleacă spre sud, de-a lungul coastei argentiniene. 7: Hélène Brobecker revine la suprafață, după ce a trăit o lună într-o cavitate a masivului Audibergue, la 80 metri sub pământ: lecturi din Socrate, Schopenhauer și Dalí, muzică la flaut, jurnal zilnic. „Cea mai serioasă problemă pentru asemenea experiențe rămâne timpul liber... Singură, sub pământ, te cam plictisești.” 8: O fostă „regină a frumuseții” din Amiens, Viviana Ehr, în vârstă de 20 de ani, e arestată și trimisă la închisoare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prin zgomotele lor amenințau să tulbure somnul de după-amiază al altora: Sibaris! (Povestea e cunoscută. Mai puțin, poate, sfîrșitul ei. Sibariții, intrînd În conflict cu vecinii din Crotona, au trimis Împotriva lor o armată enormă. Crotonezii au așteptat-o cu flaute. Auzind cîntece, caii din Sibaris, deprinși numai cu arenele de jocuri, au Început să danseze. Le-a fost ușor atunci crotonezilor să-i extermine pe sibariți și chiar să distrugă cetatea din temelii, astfel că Herodot, venit la un secol
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a născut, cînd au murit ceilalți, ce vîrstă are și cam cît mai are de trăit el Însuși. Nimeni n-are voie să-și pună Întrebări. Sfinxul e aici o perversiune interzisă! Din cînd În cînd se aud sunete de flaut apoi nimic nu mai tulbură florile de glicină spînzurate pe ziduri. Fericire? Nu e locul cel mai nimerit pentru a discuta despre fericire. Fericirea se bizuie pe speranță, iar aici nimeni nu speră nimic. Nu sînt nici regrete. Nu sînt
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o ultimă beție artificială. Se Înconjoară singur de golul de care se teme și și-l fixează ca un laț de gît. Cetatea se umple treptat de cadavre Îmbrăcate somptuos ce se descompun În căldura dulceagă sub muzica veselă a flautelor care fac caii să danseze. Statui nu se fac pentru că nimeni nu crede În timp. Nu există Munte. Și nu există zei aici. Singurul zeu este Plăcerea, dar el moare Împreună cu credincioșii săi, amestecîndu-se printre cadavrele lor care zac și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]