2,088 matches
-
obișnuite la vremea respectivă. Între pronaos și naos, despărțirea este făcută printr-o arcadă trilobată din zidărie groasă, sprijinită lateral pe pereții exteriori, iar în interior, pe doi stâlpi groși octogonali, cu baze distincte și cu capitelurile împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Pridvorul este mic și face corp comun cu pronaosul. Tavanul pronaosului și cel al naosului sunt bolite. Interiorul nu are picturi murale, ci numai icoane înrămate. Catapeteasma este înaltă, frumos alcătuită din tradiționalele icoane, iar câmpurile dintre
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
murale, ci numai icoane înrămate. Catapeteasma este înaltă, frumos alcătuită din tradiționalele icoane, iar câmpurile dintre icoane și dintre registre sunt împodobite cu ornamente frumos sculptate în lemn. Ușa de intrare, ca și ferestrele, au niște ancadramente împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Clădirea are ferestre atât la pronaos cât și la absidele naosului. Altarul are o fereastră spre răsărit (la absidă), iar pe peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
încadrată într-o ramă dreptunghiulară. Marginile nu au un brâu torsadă, ornament des repetat atât în interior cât și în exterior. Zidul clădirii este construit din blocuri de piatră, ornamentate la exterior cu sculpturi în relief folosind motive geometrice și florale care constituie o adevărată broderie de piatră. De jur împrejur sunt șiruri orizontale de astfel de sculpturi foarte variate. Aceasta l-a determinat pe călătorul Paul de Alep să afirme că, execuția a fost realizată . Trei muluri răsucite alternativ, într-
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
-se pictura inițială. Reparații s-au făcut ori de câte ori s-a simțit nevoie, adică, în anii: 1907, 1924, 1935, 1958, 1978 și 1989. Catapeteasma, amvonul, strana Maicii Domnului și a Sfântului Neculai sunt confecționate din lemn și sunt sculptate cu motive florale, având acoperire cu foițe din metal aurit. Întreg ansamblul datând din perioada 1850-1856, este în stilul Renașterii, ceea ce îi acordă măreț ia unei opere de artă, apreciată de vizitatori. Aceeași valoare artistică o prezintă și iconostasul și strana arhierească, mai
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în plan are formă pătrată. Pronaosul este separat de naos printr-un perete despărțitor, av�nd o ușă de trecere. Interiorul nu este boltit, tavanul fiind drept, sub formă de plafon obișnuit, pictat cu scene biblice și ornamente geometrice și florale. Întreg interiorul bisericii, inclusiv pridvorul, este pictat în stil neobizantin, de către pictori necunoscuți. Catapeteasma este în stil baroc, cu ramele icoanelor bogat sculptate și vopsite în bronz auriu. Printre obiectele de preț ale bisericii se află și un rând de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
prăbușire tematică a personajelor este însoțită, în mod semnificativ, de o punere în evidență a actanților minori motivul decorativ, vasul de flori și vânăta de dimensiuni mici și de o răsturnare valorică a acestora. În această ordine de idei, dispunerea florală de pe fundalul pânzei La famille du peintre care ar fi rămas, în viziunea perspectivei lineare, prezență virtualizantă, capătă un supliment de importanță și devine un actor sintactic aproape de aceeași importanță cu Marguerite și jucătorii de șah. Pentru întărirea ideii de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cvasi-narațiuni și altele nu sunt nici una nici alta. Că unele narațiuni picturale sunt mai narative decât altele sau că unele picturi non-narative sunt mai narative decât alte picturi narative sau că altele sunt mai narative decât narațiunile. Narațiunea în pictura florală Ipoteza de lucru din acest subcapitol este aceea că ritmul, ca formă semnificantă a imaginii, poate favoriza, în anumite condiții, lectura narativă a picturii. Ritmul ca formă semnificantă nu este o trăsătură specifică a picturii narative, dar ar putea să
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ale picturii sunt mai narative chiar decât narațiunile? Separarea vizuală a ritmurilor picturale și analiza lor este posibilă, așa cum ar spune Mieke Bal, atunci când opera de artă nu dispare dincolo de obiectul ei. Să considerăm, de pildă, o serie de imagini florale din pictura românească. Ceea ce este posibil să nu vedem, ceea ce este posibil să ne scape pentru că suntem blocați în ideea categorizărilor picturale este unul din ritmurile realesau ceea ce ar putea fi cel mai aproape posibil de unul din ritmurile reale
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
al narativizării, inventat și reinventat cu fiecare nouă narațiune picturală. În aceste condiții, trandafirii albi, galbeni sau roșii, florile de măr sau garoafele albe și roz din tablourile amintite de Grigorescu, Băeșu, Luchian și Muller Stăncescu nu mai sunt specii florale grupate după criterii ale generalizării, ci sunt entități particulare care au, fiecare, o istorie particulară, care sunt privite, culese sau neglijate, stârnesc admirație, mirare sau indiferență. În fiecare moment al existenței lor posibile, florile acestea picturale pot constitui parte a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de Nicolae Grigorescu, Flori de câmp de Nicolae Toniza, Flori de măr 2 de Gheorghe Petrașcu, Nalbe de Nicolae Angelescu, sau Flori de măr de Aurel Băeșu florile sunt în mare măsură libere de accesoriile vieții cotidiene. Dar dincolo de ritmurile florale explicite din aceste imagini privirea ritmanalitică descoperă ritmurile întunecate ale fundalurilor, care ascund narațiuni despre alte ritmuri, implicite. Unitățile vizibile de un roz întunecat și unitățile vizibile întunecate din planul secund alnalbelor lui Grigorescu sunt urme ale grădinii năpădite de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
trimit la rărirea atentă și ritmică a florilor de grădină, aflată în relație cu privirea curioasă și uneori brutală a comunității sau cu privirea benefică și ocrotitoare a celui care îngrijește florile grădinii. În Flori de măr1 de Grigorescu ritmurile florale explicite și ritmurile prin care se supplementează imaginea sunt altele. Tabloul dezvăluie trei centre ritmice diferite pe care privirea ritmanalitică le definește, la început, în funcție de dispunerea grupajelor cromatice. Ritmul florilor de măr este dat de dispunerea în buchete cromatice roz
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ritmică a frunzelor este redată prin repetarea plajelor semiîntunecate și întunecate din colțul din dreapta jos și din colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală repetată și de densitatea întunecată a frunzelor în care alternează câteva tușe orizontale, luminoase, de culoare roz, violet, maro și gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în proximitatea unui edificiu locuit, foarte vag figurat în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ale imaginii care favorizează povestea unor flori de măr aflate mai aproape de ritmurile naturale ale timpului cotidian măsurant și mai departe de uniformitățile opresive și de rutinitatea timpului măsuratal vieții cotidiene. Într-un mod similar pot fi caracterizate și elementele florale din tabloul Flori de câmp de Nicolae Toniza. Florile sunt însă aici pur pastorale, de forme, culori, specii și dimensiuni diferite, aruncate în imagine așa cum au fost aruncate în câmp de ritmurile libere, întâmplătoare ale naturii. Din tablou țâșnește o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tabloul Flori de câmp de Nicolae Toniza. Florile sunt însă aici pur pastorale, de forme, culori, specii și dimensiuni diferite, aruncate în imagine așa cum au fost aruncate în câmp de ritmurile libere, întâmplătoare ale naturii. Din tablou țâșnește o diferențiere florală care angajează puternic ochiul. Tabloul spune în felul lui povestea unui câmp nemișcat numai în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre. Vântul, ploaia și furtunile au aruncat, pe câmpul acesta, pe rând, într-o devenire dramatică, după
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de Petrașcu anunță deja teatrul unui conflict între marile ritmuri indestructibile ale naturii și procesele impuse de organizarea economică a vieții cotidiene. Pe de o parte, vizibilitatea discretă a vaselor asociate în măsuri diferite tradiției sau modernității românești și densitatea florală ritmică încă mai lasă loc aspectului natural al dispunerii florilor. Pe de altă parte, aspectul studiat al margaretelor lăsate în afara vasului de lut, ghioceii, macii, și anemonele așezate în buchet lângă diverse obiecte, transparența vaselor în care se află florile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de ritmurile indestructibile ale naturii sunt asociate cu ritmurile vieții intelectuale. În Margarete de Theodor Pallady, valorile ritmice ale florilor albe și cărămizii sunt subliniate prin dispunere spațială și asociere cromatică. Margaretele albe sunt plasate în partea superioară a grupajului floral, într-un buchet ritmic separat de celălalt buchet, ritmic și el, al margaretelor cărămizii. Abaterea de la ritmul cărămiziu, marcată prin floarea albă, plasată în partea inferioară a buchetului și abaterea de la ritmul dimensional, marcată prin bobocii de dimensiuni mici, accentuează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de la ritmul cărămiziu, marcată prin floarea albă, plasată în partea inferioară a buchetului și abaterea de la ritmul dimensional, marcată prin bobocii de dimensiuni mici, accentuează forța centrelor cromatice diferite. Aceste abateri atrag atenția asupra obiectelor disparate și străine de grupajul floral: două coli albe de hârtie, o pană de scris și o călimară. Asemenea asocieri apar și în Vas cu flori de scaieți. În buchetul de flori roz ritmicitatea este asigurată prin separarea dimensională și numerică. Florile de dimensiuni mari sunt
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
dimensiuni mari sunt plasate în partea superioară și în partea inferioară a buchetului iar cele de dimensiuni mici în zona lui de mijloc. O anume continuitate a florilor, ceasului, cărții, ochelarilor și colilor de hârtie, care sunt obiecte dinafara lumii florale, este sugerată, printr-un procedeu cromatic, de cochilia de nuanță roz oarecum similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
cochilia de nuanță roz oarecum similară cu aceea a florilor. Într-un fel asemănător este construit și tabloul Floarea soarelui în care valorile ritmice sunt date prin dispunerea intermitentă și în număr egal a florilor și frunzelor. Aici ritmul grupajului floral este rupt printr-un grupaj separat, alcătuit de floarea întoarsă, floarea căzută, floarea aflată la limita căderii și petalele risipite pe fața de masă al cărui alb se asociază cromatic paginilor închise ale cărții. În fiecare dintre aceste tablouri margaretele
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care povestesc despre peisajul elaborat de mâna omului potrivit ritmurilor existenței lui, de ritmuri care spun povestea câmpului, nemișcat numai în comparație cu timpul nostru, cu trupul nostru, cu măsura ritmurilor noastre. Se observă că prin aceste discursuri privirea ritmanalitică adaugă elementelor florale anume deplinătăți imaginare. Aceste deplinătăți, atașate picturii prin spunere și prin descrierea existențelor picturale posibile din discursul narativizant, presupun intrarea în câmpul a ceea ce Henry Corbin numește mundus imaginalis. În acest fel, narațiunea picturală se plasează undeva între percepția picturii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
diverse, funii torsadate, vrejuri de iederă cu frunze intercalate, solzi de pește etc. Pe axa longitudinală a mozaicului erau realizate trei mari cercuri cu diametrul de 7m ( din care numai două mai există, unul însă numai parțial), cuprinzând diferite motive florale stilizate, vase kantharos cu frunze, arme și lateral o singură reprezentare zoomorfă, un porumbel. Spațiile dintre cele trei mari cercuri cuprindeau patru câmpuri dreptunghiulare incluzând vrejuri de iederă, funii răsucite, diverse patrate, crucea gamată etc. în total 74 de motive
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în totalitate culturile de arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete eliptice de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
înființarea culturilor, trebuie să provină din culturi ce au fost tratate până la recoltare. În timpul vegetației se vor face irigări numai prin aspersiune, iar tratamentele se vor efectua numai la avertizare. În culturile semincere se aplică 2-3 tratamente până la apariția tijelor florale, apoi tratamente la acoperire dintre care ultimul cu produse sistemice. Soiurile cu bulbi roșii sunt mai rezistente iar dintre cele avizate Django F1 și Romito se dovedesc mijlociu de rezistente.Soiurile de ceapă ceaclama omologate în 2002-Aroma, Kitty, Marrona, și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mod obișnuit: conținutul de apa,(maxim 0,1 %) conținutul de substanțe insolubile in apă (între 10 si 300 mg/kg), în funcție de sortiment. I.3. MIEREA DE ALBINE Mierea de albine este un produs natural complex produs de albine din nectarul floral al plantelor. I.3.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Culoarea se examinează prin aprecierea vizuală la lumina zilei, pe fond alb, a unei probe de miere introdusă într-o eprubetă de sticlă incoloră, cu diametrul de 10 mm. Mirosul și gustul se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]