2,803 matches
-
suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic; enervant; Enigma Otiliei; evitat; fals; fericit; flămînd; foamete; foarte; fudul; gelos; goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă; insuportabil; intens; invidie; invidios; Ion; închin; încruntare; îngâmfat; întotdeauna; jlob; jmot; lacom,rău; laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau contabilitate, situație care genera numeroase conflicte. Din acest motiv, începând cu anii ’60, se acceptă faptul că logistica este metoda cea mai bună de reglementare a situației, bazele organizării interne fiind stabilite până în anii ’70, iar, odată cu instalar ea foametei din Etiopia, din anii ’80, a devenit posibilă aplicarea logisticii și în alte s egmente, neatinse până atunci, precum sectorul alimentar. Anii 2000 au fost dominați de integrarea tehnologiilor informaționale și creșterea utilizării comerțului electronic, toate acestea concurând la dezvoltarea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Maria: (revoltată) Auzi! Situația noastră va fi rezolvată!" Că-mi vine să și rîd! Și chiar aș rîde dacă nu mi-ar veni să plîng. Val: N-o luați în tragic. Eh, în lume sînt necazuri mai mari... crize, războaie, foamete, rasism, exploatare... La noi e o glumă. Așa că, răbdare. Da' de fapt văd că răbdare aveți. Bravo! Așa-i cuminte! Bravo! Irina: Val, ce-i cu tine? Val: Ce să fie? Ți-am spus că am băut ceva mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trăitor în cea mai mare parte a vieții în Iași, acolo unde boema a mai supraviețuit ca formă de protest împotriva comunismului. Familia M-am născut într-un oraș banal, într-o familie modestă. M-am născut la Tecuci, pe foametea din 1947, la început de vară, pe 3 iunie, în casa părintească. Mama îmi povestea că drămuia cu migală pâinea sau mămăliga zilnică în așa fel încât să aibă pentru băieți, frații mei mai mari, dar și pentru ea, pe când
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Internationale Zusammenarbeit Fonduri de asistență nerambursabilă acordate de Germania Programe de asistență în domeniile democrației, dezvoltării durabile, sociale etc. destinate țărilor sărace - Netherlands Development Assistance Fonduri de asistență nerambursabilă acordate de Olanda Programe de asistență în domeniile dezvoltării durabile, prevenirii foametei, prevenirii dezastrelor naturale, programe educaționale, sociale etc. Așa cum se observă și din tabelul anterior, donatorii sunt atât de tip statal, organizați ca agenții internaționale de dezvoltare, dar și instituții create de organizații majore, cum ar fi ONU, OECD sau Uniunea Europeană
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și a geloziei maladive. Pe ecran, drama unui gospodar înstărit și a nevestei care îl luase de bărbat deși îl iubea pe fratele lui, transcede conturul banal al triunghiului adulterin. Deși îmbogățit cu precise sugestii de natură istorică și socială foametea și exasperarea țăranilor spoliați de arendași prevestește pojarul și măcelul răscoalei din 1907, în timp ce personajul invalidului nebun readuce în memorie sacrificiul oștenilor din Războiul de Independență din 1877 povestea nu își pierde fluența, dimpotrivă. Și nici nu nu trădează spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este mai important decît orientarea dată cercetării. Depinde de politică să aflăm dacă se va dori îmbunătățirea armamentului pentru a vinde arme noi unor popoare care n-au cu ce să le plătească, ori dacă se va dori lupta împotriva foametei din lume...". Robert Buron încheie cu sarcina esențială a politicii care este, după el, aceea de a "ajuta la transformarea lumii mulțumită cunoașterii obiective." Socialism și știință sînt deci strîns legate pentru Robert Buron, pentru care una din funcțiile esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
el nu ocolește problema alegerii politice: "De politică depinde să se afle dacă vom încerca să îmbunătățim armamentul pentru a vinde arme noi unor popoare care nu dispun de mijloace ca să le plătească sau dacă vom căuta să luptăm împotriva foametei din lume". În mintea lui Robert Buron, e clar că, dacă rolul atribuit savanților e de a găsi noi mijloace, acela al politicienilor e de a alege. Temperînd orientarea exclusiv științifică și tehnologică propusă de unii membri ai grupului, refuză
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă aproape de Sf. Petru și apoi stîmpește* de a mai cînta, că Sf. Petrea caută să-l prindă, căci cucul i-a furat calul lui Sf. Petrea. Dacă cucul cîntă după Sînziene sau noaptea, apoi se crede că va urma foamete sau vreo bătălie. Cînd cucul cîntă și noaptea, va fi an bun. Primăvara, cînd ieși dimineața afară fără să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zic că îi doare inima, mama prinde o strigă*, o arde și le pune cenușa în apă s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de gură va cădea e semn că aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o arde și le pune cenușa în apă s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de gură va cădea e semn că aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-o bea. (Gh.F.C.) Foame Cînd bucățica dusă aproape de gură va cădea e semn că aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceluia la care te gîndești îi este foame. Foamete Copiii care-s mîncăcioși, oricînd sînt, trag a foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foamete. Cînd intră sălbătăciunile în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din Săptămîna Mare de lîngă Paști, înainte de a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din Săptămîna Mare de lîngă Paști, înainte de a cînta cocoșii a treia oară, oamenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un loc. Cînd găinile se scoală prea de dimineață e semn de mare lipsă. Cînd se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e belșug, iar de se scoală dimineața și se culcă tîrziu, tot umblînd după mîncare, îi a foamete. Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fii pus, că de te scoli e rău. Cînd mănînci ceva fierbinte, să nu sufli să se răcească, căci se sparge vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără a se sătura e semn că va fi foamete. Cînd vine cineva și te găsește la masă, să-l chemi, că-i mînat de Dumnezeu. Cînd la masă se varsă rachiul e semn de ceartă. Să nu mănînci cînd apune soarele, că te doare capul. Femeia însărcinată, dacă mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei ce l-au îmbrăcat i-au in trat în voie și că pe cealaltă lume a fost primit cu bucurie în veș mintele cu care l-au îmbrăcat. Dacă mortul rămîne cu ochii deschiși, în casa aceea are să fie foamete; ori e semn că și-a pierdut viața în somn. Dacă cadavrul, pînă la înmormîntare, capătă miros greu, se crede că în viața lui a făcut multe păcate. Dacă se ține un mort mai multe zile și trupul lui începe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vezi un vîrtej, dă-i cu „Ho!“ și se va risipi. Cînd vezi un vîrtej, închide ochii și zi: „Pît, pît, bolbora!“ de două ori - și se va risipi. Volvoră Dacă iasă mai multă volvoră*, [are] să fie secetă, foamete. Vorbă Ca să poată vorbi copilul degrabă, i se dă să mănînce pîne de la cerșitor. Cînd vorbești de cineva, să tot te uiți pe la ușă. Cînd pomenești în vorbă pe cineva fără să vrei e semn că acela te dorește și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi multiciplitatea interpretărilor sau rezistența la această normă venită din partea subiecților sociali. O altă miză importantă oferită o constituie posibilitatea de a reface raporturile care se leagă între individ, grup social și putere. * În ciuda numeroaselor războaie, a ciumei, a foametei, a birului, probleme curente ale românilor din secolul al XVIII-lea, dragostea a ocupat mult timp din viața oamenilor de altădată, iar procesele de divorț, seducție, răpire sau viol o arată foarte bine. țăranii și boierii și-au consumat o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
demonstrează cu priso sință. Pedepsele, par suportabile pentru oamenii secolului al XVIII lea. De altfel, unele nici nu sunt duse până la capăt, pentru că executorii pot fi mituiți. Frica de pedeapsă nu este prezentă în mințile oamenilor. Ciuma, războiul, birul sau foametea sunt probleme mult mai grave și de care se tem cu adevărat. Respectarea unei măsuri și punerea ei în aplicare cer numeroase intervenții din partea puterii. Slujbașii „ce s-au obicinuit rău a li se porunci pentru câte o treabă decâte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
astfel prin fapte tăria convingerilor sale creștine. Stăpânit de un umanism rar întâlnit, imediat după botezul său, tânărul Vasile își împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă, care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Sfântul Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]