2,048 matches
-
ilustra modul în care încercarea lui Walker de a stabili în romanul său o legătură între rasism și sexism este transformat prin maniera de vizualizare a filmului tocmai în sexismul și rasismul pe care romanul încearcă să le critice prin intermediul focalizării. Privit ca un documentar al secolului XX, reprezentarea pe care Walker o face Africii este destul de naivă; eficiența acestei imagini nu este dată de caracterul său realist și adecvat, ci de relația cu pretextul său combativ. Privat de această relație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
articularea mesajului adresat audienței prin intermediul propriei construcții narative. Relația dintre ele este una de natură intertextuală, dar și interdiscursivă (vezi Cap. 1). Viziunea în limbă În final, aș dori să arăt importanța atenției în cazul vizualului, în special în cazul focalizării ca motor al narațiunii. În vreme ce romanul secolului al XIX-lea poate fi caracterizat ca făcînd un apel din ce în ce mai pronunțat și mai complex la elementul vizual Flaubert este un exemplu evident, ca și Zola -, în literatura modernă elementul vizual este preponderent
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
am arătat, interesul modernismului față de chestiunile legate de posibilitatea cunoașterii și de epistemologie permite explorarea elementului vizual. Următorul pasaj din romanul lui Proust În căutarea timpului pierdut aduce laolaltă această preocupare pentru elementul vizual și propulsarea în prim plan a focalizării ca tehnică de subiectivizare. Putem dar considera ca fiind adecvată încheierea prezentului capitol cu acest pasaj. El demonstrează că întrebarea " Cine este cel care privește?" devine în mod dramatic mai semnificativă decît întrebarea complementară " Cine este cel privit?" sau "Cine
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de prezența mea, [...] era cufundată în gînduri pe care nu îmi îngăduia vreodată să le cunosc". Protagonistul NP face o vizită neanunțată bunicii sale care, fără ca el s-o știe, era pe moarte. Ceea ce urmează este o analiză critică a focalizării vizuale. Este de asemeni un bun exemplu a ceea ce Kaja Silverman a numit "identificare heteropatică" o identificare bazată pe ieșirea din propriul sine, care se opune identificării idiopatice sau "canibalice", care o absoarbe și o "naturalizează" pe cealaltă. Identificarea heteropatică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
modelele normative prescrise de ecranul cultural și este, prin urmare, productivă la nivel social. Această identificare face în mod constant apel la naratorul-protagonist, expunîndu-l în același timp unor riscuri evidente. Naratorul-protagonist își examinează propriul statut de martor, tipul caracteristic de focalizare în care este implicat: Din mine datorită acelui privilegiu care nu durează, dar care îți oferă, în timpul fulgurantului moment de reîntoarcere, capacitatea de a fi dintr-o dată spectatorul propriei absențe nu era de față decît martorul, observatorul, în haină de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îl privează de propriul sine atunci cînd el nu interacționează cu celălalt. Modul în care Proust utilizează modelul fotografic pentru a-și articula teoria despre vizual face din acest pasaj o ilustrare foarte potrivită pentru relația dintre modernism, viziune și focalizarea narativă. Contemplarea spectacolului oferit de celălalt reprezintă un act fotografic. Preț de o clipă, eul privitor / ochiul oscilează între privirea dematerializată a retinei în perspectivă liniară și capacitatea de colonizare a spațiului pe care o permite pe de o parte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o carte, o femeie bătrînă abătută pe care nu o cunoșteam. Adevărul fotografiei este această ființă străină, această persoană de nerecunoscut, despărțită de privirea afectuoasă, familială prin procesul fotografic. Povestirea lui Proust reprezintă, așadar, o analiză pătrunzătoare a procesului de focalizare pe care îl utilizează. Dar, chiar această teorie ia o formă vizuală, fotografică. În chiar mijlocul pasajului referitor la fotografia mentală a bunicii, găsim această comparație stranie care în același timp explică și întruchipează efectul fotografic: Dar dacă, în locul ochilor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fi beat sau trotuarul ar fi acoperit cu gheață. Această comparație dramatizează fără remușcare ceea ce rămîne din marioneta pe care o reprezintă celălalt, lipsită de protecția rutinei perceptive și afective. Mirarea în fața privirii fotografice permite și istoricizarea actului particular de focalizare. La sfîrșitul acestui capitol, ce avertisment mai bun am putea găsi într-una dintre cele mai bogate și mai vizuale narațiuni, pentru a sublinia relevanța unei analize a procesului de focalizare, alertă din punct de vedere politic și lipsită de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în fața privirii fotografice permite și istoricizarea actului particular de focalizare. La sfîrșitul acestui capitol, ce avertisment mai bun am putea găsi într-una dintre cele mai bogate și mai vizuale narațiuni, pentru a sublinia relevanța unei analize a procesului de focalizare, alertă din punct de vedere politic și lipsită de prejudecăți? * * * Dinamica focalizării funcționează în orice text vizual ce conține elemente de reprezentare, așa cum este văzut și interpretat de privitor, de vreme ce tocmai în aceste elemente se produce fenomenul de narare a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestui capitol, ce avertisment mai bun am putea găsi într-una dintre cele mai bogate și mai vizuale narațiuni, pentru a sublinia relevanța unei analize a procesului de focalizare, alertă din punct de vedere politic și lipsită de prejudecăți? * * * Dinamica focalizării funcționează în orice text vizual ce conține elemente de reprezentare, așa cum este văzut și interpretat de privitor, de vreme ce tocmai în aceste elemente se produce fenomenul de narare a textului. În fond, toate textele conțin asemenea elemente, dar unele le prezintă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un sistem. O încercare de a aduna toate aceste distincții naratologice tradiționale într-un cadru teoretic sistematic este reprezentat de cartea lui Genette Discours du récit (Genette, 1972). El reunește diferitele aspecte legate de timp și pe cele legate de focalizare într-un unic cadru unde plasează și textul narativ. Originile foarte diferite ale acestor aspecte atît de variate au îngreuiat plasarea lor într-o teorie sistematică la nivelul narațiunii. Am încercat să rezolv această problemă reținînd un punct de pornire
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
caracter mai specific: ce fel de informație primim? Cum o primim? Cum funcționează diferitele elemente în relație unele cu celelalte? La această ultimă întrebare despre modul în care elementele și apectele funcționează în relație unele cu altele, răspunsul vine din focalizare. Focalizarea este un concept central în acest capitol. Semnificația anumitor aspecte nu poate fi identificată dacă nu este legată de focalizare. Ea funcționează ca un element de unificare a tuturor celorlalte aspecte. Mai mult decît atît, după părerea mea, focalizarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai specific: ce fel de informație primim? Cum o primim? Cum funcționează diferitele elemente în relație unele cu celelalte? La această ultimă întrebare despre modul în care elementele și apectele funcționează în relație unele cu altele, răspunsul vine din focalizare. Focalizarea este un concept central în acest capitol. Semnificația anumitor aspecte nu poate fi identificată dacă nu este legată de focalizare. Ea funcționează ca un element de unificare a tuturor celorlalte aspecte. Mai mult decît atît, după părerea mea, focalizarea este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
această ultimă întrebare despre modul în care elementele și apectele funcționează în relație unele cu altele, răspunsul vine din focalizare. Focalizarea este un concept central în acest capitol. Semnificația anumitor aspecte nu poate fi identificată dacă nu este legată de focalizare. Ea funcționează ca un element de unificare a tuturor celorlalte aspecte. Mai mult decît atît, după părerea mea, focalizarea este cel mai important, mai penetrant și mai subtil mijloc de manipulare. Analiza unor reportaje din ziare care caută să identifice
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
focalizare. Focalizarea este un concept central în acest capitol. Semnificația anumitor aspecte nu poate fi identificată dacă nu este legată de focalizare. Ea funcționează ca un element de unificare a tuturor celorlalte aspecte. Mai mult decît atît, după părerea mea, focalizarea este cel mai important, mai penetrant și mai subtil mijloc de manipulare. Analiza unor reportaje din ziare care caută să identifice ideologiile cu-prinse în ele ar trebui să facă apel la focalizare în investigațiile întreprinse și să nu se
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Mai mult decît atît, după părerea mea, focalizarea este cel mai important, mai penetrant și mai subtil mijloc de manipulare. Analiza unor reportaje din ziare care caută să identifice ideologiile cu-prinse în ele ar trebui să facă apel la focalizare în investigațiile întreprinse și să nu se limiteze la așa-numita analiză de conținut (analiza semantică a conținutului). Teoria anacronismului a luat avînt de cînd Lämmert a întreprins un studiu extins în 1955. Cea mai dezvoltată și sistematică expunere asupra
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ca urmare, mai puțin sistematică decît ar fi de dorit. Același lucru se poate spune și despre faimosul capitol al cincilea din cartea lui Booth. Ambele conțin, totuși, un număr apreciabil de elemente interesante și pătrunzătoare. Distincția dintre narațiune și focalizare este introdusă de Genette în 1972. O discuție critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și care discută în mod foarte interesant personajul și focalizarea este cea a lui Rimmon-Kenan (1983). Utilizarea de către Lanser a termenului de "focalizare" este destul de imprecisă (1981). Un important studiu recent, care prezintă o cuprinzătoare trecere în revistă și o analiză a multora dintre subiectele din acest capitol, a fost
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum diferită) cu trei nivele și care discută în mod foarte interesant personajul și focalizarea este cea a lui Rimmon-Kenan (1983). Utilizarea de către Lanser a termenului de "focalizare" este destul de imprecisă (1981). Un important studiu recent, care prezintă o cuprinzătoare trecere în revistă și o analiză a multora dintre subiectele din acest capitol, a fost publicat de Fludernik (1996). Chatman, care propune o abordare diferită de a mea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
revistă și o analiză a multora dintre subiectele din acest capitol, a fost publicat de Fludernik (1996). Chatman, care propune o abordare diferită de a mea, oferă o naratologie a filmului (1990). El preferă să utilizeze un termen diferit pentru focalizarea prin agentul exterior fabulei decît pentru cel intern. Pentru a indica primul tip de focalizare, el vorbește despre "oblicitatea" naratorului, iar pentru a indica al doilea tip de focalizare, el vorbește despre "filtru". A se vedea și Chatman (1995) și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Fludernik (1996). Chatman, care propune o abordare diferită de a mea, oferă o naratologie a filmului (1990). El preferă să utilizeze un termen diferit pentru focalizarea prin agentul exterior fabulei decît pentru cel intern. Pentru a indica primul tip de focalizare, el vorbește despre "oblicitatea" naratorului, iar pentru a indica al doilea tip de focalizare, el vorbește despre "filtru". A se vedea și Chatman (1995) și manualul său (1992). Diferit, dar extrem de relevant pentru aspectul istoricizant al focalizării și narațiunii este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a filmului (1990). El preferă să utilizeze un termen diferit pentru focalizarea prin agentul exterior fabulei decît pentru cel intern. Pentru a indica primul tip de focalizare, el vorbește despre "oblicitatea" naratorului, iar pentru a indica al doilea tip de focalizare, el vorbește despre "filtru". A se vedea și Chatman (1995) și manualul său (1992). Diferit, dar extrem de relevant pentru aspectul istoricizant al focalizării și narațiunii este volumul lui Rimmon-Kenan (1996). Pentru o prezentare clară referitoare la memorie și traumă în legătură cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
primul tip de focalizare, el vorbește despre "oblicitatea" naratorului, iar pentru a indica al doilea tip de focalizare, el vorbește despre "filtru". A se vedea și Chatman (1995) și manualul său (1992). Diferit, dar extrem de relevant pentru aspectul istoricizant al focalizării și narațiunii este volumul lui Rimmon-Kenan (1996). Pentru o prezentare clară referitoare la memorie și traumă în legătură cu incapaciateta de a produce narațiune, vezi Van Alphen (1997), în special Capitolul 2. Acest studiu, la rîndul său, e îndatorat lui Hartman (1966
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nume precum David Bordwell (1985; 1989) și Edward Branigan (1992), ale căror scrieri nu sînt totuși compatibile cu tematica acestei cărți. Diferită, dar compatibilă este analiza făcută de Kaja Silverman (1983), care explică conceptul de "sutură", o versiune cinematografică a focalizării interne. În lucrările sale ulterioare (1992, dar mai ales 1996), ea dezvoltă termenul de "identificare heteropatică". Scrierile sale sînt puternic legate de naratologie așa cum este ea concepută aici, deoarece concentrarea asupra subiectivității din cartea mea este înrudită cu orientarea sa
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
feminină într-o fabulă care nu are nimic de-a face cu tema virginității. Să comparăm, de pildă, Cartea judecătorilor 21:12 ("am aflat... patru sute de tinere fete, fecioare, care nu au cunoscut bărbat"), cel care vorbește fiind naratorul extern, focalizarea rămînînd și ea externă (astfel încît femeile nu-și pot focaliza propria soartă) cu Cartea judecătorilor 11:37 ("lasă-mă singură două luni, să mă pot îndepărta și să pot rătăci pe munți și să-mi plîng fecioria [?]", unde însăși
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]