8,564 matches
-
riguros cercetată de Constantin Bostan (n. 1944), care, după un lung și anevoios travaliu, a izbutit să-i restituie întreaga operă 1 în condiții filologice ireproșabile. E necesar să precizez că toate, dar absolut toate contribuțiile de istorie literară, de folclor și de istorie culturală ale lui G. T. Kirileanu conțin materiale inedite, fie din bogata sa bibliotecă, fie din Biblioteca Academiei Române sau din Arhivele Statului. Întregirile pe care le-a adus, în timp, la opera lui Ion Creangă și Mihai
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
mare prozator. În al doilea rând, era nevoie de această ediție pentru a recupera și alte dimensiuni ale operei lui Pavel Dan. Care nu a fost doar nuvelist - și romancier în pregătire -, ci a scris studii și articole, a cules folclor și, nu în ultimul rând, a fost un activ și interesant epistolograf și diarist. Unele dintre aceste aspecte ale creației sale, date la iveală prin intermediul unor ediții și studii confidențiale, insuficient receptate, trebuiau reluate. Și, mai ales, trebuiau puse în legătură cu
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
melodico-timbrale ale continentului său natal, Maza s-a născut în Lautaro/Chile, în 1974. Pe când avea 11 ani, familia sa a emigrat în Cuba, unde tânărul muzician s-a afirmat cu energie drept un talent muzical complex, reușind să contopească folclorul latino-american cu jazzul și cu rigorile muzicii clasice. În „proiectul familial” prezentat la Sibiu, poliinstrumentistul a fost susținut de soția sa cubaneză, Mirza Sierra Maza, la ghitară-bas, și de fiicele lor Camila (13 ani, vioară) și Ana Carla (17 ani
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
una singură. Încă înainte de a primi frumosul d[umi]tale Drum spre oameni 2, mă hotărâsem să-ți transmit un buchet de roze pe foaia de gardă a unuia din exemplarele volumului meu Alte mențiuni de istoriografie lit[erară] și folclor 3, fără să bănuiesc că cele 8000 de ex[emplare] ale tirajului, anemic de la obârșie, ar putea fi epuizate așa curând. Toate eforturile de a mai pune mâna pe un volum au rămas zadarnice. Apoi am primit volumul d[umi
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
9 mai 1968, p. 7, col. 1-2, sus. 2. Ion Vlasiu - Drum spre oameni. [Cu zece reproduceri hors-text, după sculpturi vechi ale autorului]. [București], Editura pentru Literatură, 1961, 416 pagini cu ilustrații. 3. Perpessicius - Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor. [Volumul] 1 (1957-1960). [București], Editura pentru Literatură, 1961, 465 pagini. 4. Perpessicius a fost întemeietorul și directorul Muzeului Literaturii Române în răstimpul 1957-1970. 5. Barbu Lăzăreanu (n. 1881 - m. 1957) cercetător literar și publicist. Director general al Bibliotecii Academiei Române în
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
ideile lor reprezintă tipuri pure ale unei gîndiri care, odată cu Platon, va intra într-un amestec pernicios. Platon e un autor hibrid a cărui operă e antologia ideilor care au existat pînă la el, meritul lui fiind acela culegător de folclor speculativ, un fel de Diogene Laertios mai talentat. Dar, în ciuda talentului, natura corcită, de amalgam al unor distincții, pe care le-a luat de la alții, e evidentă, și din acest motiv rangul lui Platon e sub treapta de valoare a
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
diferite ale țării, vor fi interpretate de mine. Voi fi moldovean, oltean și moroșan. Am cântat în emisiune alături de artiști mari: Sofia Vicoveanca, Maria Dragomiroiu, Grupul Iza, orchestră "Lăutarii" din Chișinău. Am îmbinat muzică cu actoria și muzica mea cu folclorul. Un moment aparte, spumos e cel alături de Emilia Popescu. Sper să vă facă plăcere să ne urmăriți!", a scris Ștefan Bănica pe Facebook. Antenă Stars În Vinerea Mare, de la ora 21.30, în ediția specială Agentul VIP, Cristian Brancu, aduce în
Paște 2014: Ce vedem la televizor de Paște by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36352_a_37677]
-
de stradă, 4, nr. 6, iunie 1951, p. 53-55. 4. Vasile Gh. Popa (n. 1912 - m. 1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane" din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada (1947-1973). Remarcabile sunt cărțile: Folclor din Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 5. Radu Boureanu - Sângele popoarelor. Cu 20 de desene ale autorului și un autoportret. București, Editura pentru Literatură și Artă, 1948
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
perioada studiilor universitare din Germania. Este o monografie de tip clasic, structurată în două părți mari: viața și opera. Partea introductivă prezintă raporturile, dintre literatura populară și cea cultă, reiterând aserțiunea romanticilor potrivit căreia literatura adevărată își trage seva din folclor. Viața lui Creangă, până la absolvirea Seminarului de la Socola este un rezumat al Amintirilor din copilărie, ceea ce este o eroare de percepție literară și nu declarat documentară. Prezentarea operei începe cu o descriere a manuscriselor, deplângând lipsa unei griji deosebite pentru
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Rebreanu, Bulevardul Elisabeta, nr. 97, Loco; Expeditor: Romulus Cioflec, Strada Inginer Slăniceanu, nr. 6, București IV]. Note Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române . 1. Perpessicius - Romulus Cioflec, romancier realist, în Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, II, 1958-1962. șBucureștiț, Editura pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București în anii 1928-1930 și 1940-1944. 3. Romulus Cioflec - Cupa Domeniilor. Comedie în trei acte. Ediție îngrijită și tabel cronologic de
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
spun? Sunt și eu p-aci, cum zice românul, pe la periferia înțelepciunii slătinene, tot la o școală elementară, pe la gară. Chipurile, mai am și 6 ore la Liceul nr. 2, la clasa a XI-a, completare de catedră și suplimentare. Folclorul meu, de care îmi vorbești, nu știu când va apărea, poate că la anul sau la sfântul așteaptă. Dar ca să te edifici mai bine ce am realizat eu în materia respectivă, poți citi articolul - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
10, 1965. Regret că nu mai am la îndemână să-ți dărui un extras. Mi le-am risipit, ori le-am dăruit la întâmplare. Îmi mai găsești pomenit numele și în antologia Cinel-Cinel 3. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). Pentru folclorul sub tipar am primit un aconto de vreo 4500 lei și am semnat contractul de editare. Am alcătuit și glosarul cum și indicele de nume și am corectat materialul dactilografiat de editură, încât toate acestea mi-au răpit mult timp
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
editare. Am alcătuit și glosarul cum și indicele de nume și am corectat materialul dactilografiat de editură, încât toate acestea mi-au răpit mult timp. Pentru articol am primit vreo opt sute și ceva de lei. În concluzie, în materie de folclor, cred că am realizat ceva. Sunt în posesia a peste 1300 de piese înregistrate pe bandă de magnetofon și tot cam atâtea piese neînregistrate pe bandă de magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
și tot cam atâtea piese neînregistrate pe bandă de magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă înțelesesem cu el ca să-mi tipărească volum separat și era cât pe aci să nu consimt semnarea contractului. Îți vorbesc
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). 4. Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru Literatură între anii 1959-1969. 6. Vasile Voiculescu - Nuvele. Volumul 1-2. Ediție îngrijită și tabel cronologic de
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
să realizeze această monografie, fiind el însuși folclorist, istoric literar și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei mai mari folcloriști români, cu o operă de proporții hasdeiene, n-a fost și nu este apreciat după merit. A avut o existență solitară, dramatică, a muncit cu o tenacitate specific „moțească” - pentru că
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
folcloristică a lui D. Caracostea. În anii ’40 este concentrat și participă la campania din Răsărit. Aproape de încheierea războiului, în mod neașteptat, este arestat de ruși, și stă în prizonierat aproape patru ani. În 1949 se angajează la Institutul de Folclor, unde ajunge șef de sector, dar după două decenii demisionează, din cauza neînțelegerilor cu conducerea Institutului. Timp de două decenii, - moare în 1990 - va munci într-o autoimpusă solitudine, publicând remarcabile tratate de folclor și ambiționându-se să trăiască din scris
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
În 1949 se angajează la Institutul de Folclor, unde ajunge șef de sector, dar după două decenii demisionează, din cauza neînțelegerilor cu conducerea Institutului. Timp de două decenii, - moare în 1990 - va munci într-o autoimpusă solitudine, publicând remarcabile tratate de folclor și ambiționându-se să trăiască din scris și din ajutoarele bănești trimise de Monseniorul. Octavian Bârlea, preot greco-catolic la Roma și apoi la München. În 2008, revista „Discobolul” din Alba Iulia i-a consacrat un număr omagial înmănunchind studii, articole
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
publicație de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a fost studierea influenței folclorului asupra marilor scriitori români: Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu etc. Din șirul acestora se detașează Poveștile lui Creangă, 1967 - în care descendența lui Creangă din povestitorii populari și, totodată, detașarea de ei sunt răspicat formulate: „Genul proxim al
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Iordan Datcu). În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a autorului Istoriei literaturii române
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]