5,879 matches
-
din tot, s-a adaptat la tot, nu a evitat nici peisajul caleidoscopic al restaurantului, cu ecourile benefice ale experienței live. Repertoriul ei a crescut an cu an, admirabil, numărând acum cam nouă sute de cântece românești și internaționale, dar și folclorice, neîntrepătrunse de petele angajării ignobile a comercialului muzical categorial vicios. În 2010, Electrecord îi făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
avut răbdare să te lase // Să-mi povestești cu glasul tău pierdut // Ceva din dorul ce te măcinase”// „Dor de Basarabia” și „La Putna” sunt poeme patriotice, iar poezia „Limba română” este un elogiu adus limbii materne în metru popular folcloric: „La zborul nostru de lângă humă // scut ne rămâne limba română“// Stăpân pe secretele comunicării lirice prin metaforă, prin muzicalitatea obținută datorită ritmului și rimei, familiarizat cu un limbaj expresiv și mare bogăție stilistică, Teodor Barbu ne oferă o adevărată antologie
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
paradă. În scurtul răstimp de când se schimbase soarta războiului, iar noi deveniserăm aliați cu dușmanii de ieri, au fost luate măsuri pentru a se retușa imaginea aceasta sumbră despre ruși. Am făcut abstracție de această imagine care circula ca produs folcloric despre ,,eliberatorii” noștri, nu atât din spirit de bravadă și curaj, cât mai repede din curiozitate, amestecată cu credulitate și împrudență, intrând printre ei. Eram curios să-i văd de aproape, să-i aud cum vorbesc o altă limbă, pe
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
de canoanele lexicale ale textelor bisericești sau cu character oficios.Budai-Deleanui are meritul de a fi îmbogățit limba literară prin promovarea limbii populare.Tocmai această asimilare directă a folclorului explică folosirea creatoare a literaturii și limbii populare, precum și mânuirea elementelor folclorice atât în caracterizarea personajelor, cât și în realizarea poetică a fantasticului- fapt ce constituie un mare merit.Scriitorul folosește uneori neologisme( antișambră, egoist, himere,intriganți, melancolie, patron, periferie, etc.), îmbogățindu-și astfel posibilitățile de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
de povești, legende, mituri, obiceiuri, tradiții și superstiții, unele venind din credințe străvechi, altele mai vechi sau mai noi. 1. Sărbătoarea națională a Sfântului Andrei - Ocrotitorul României - , așa cum este trecută în calendarul religios ortodox, deschide ciclul sărbătorilor de iarnă. Practicile folclorice legate de praznicul Sfântului Andrei sunt cele de divinație. Fetele încearcă să-și găsească ursitul, privindu-se goale în fântâni, în oglindă sau într-o cană cu apă în care se pune un inel cununat, ori mâncând o turtă sărată
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii. TEZAURUL FOLCLORIC - dacoromân așterne peste lumea urzită din plămada sa o adiere de miracol, o corolă de lumini, o zare înmiresmată, o Liturghie cosmică. TRADITIA noastră precreștină poartă în ea desăvârșirea, așa cum Creația divină poartă în Sânul ei esența împlinirii. Dacă Numele
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA TRIPON. OȘANCĂ-S ȘI-MI ZÂC MĂRIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O problemă cardinală a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
-S ȘI-MI ZÂC MĂRIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O problemă cardinală a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa, pe
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
sale? Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și un dor neîncetat! Etern ca muzica este dorul și, odată ce o cunoști pe oșeanca ce-și zice „Mărie”, simți până la stările sufletului aceasta. Dorul e stăpânul necesar al frumusului din viață
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
noiembrie 2014), Virgil Teodorescu, Al.Ruja, Ion Arieșanu, Iv Martinovici, Dumitru Hurubă, Victor Sterom, Valeria Mantă Tăicuțu, Eugen Evu, Ioan Evu, Constantin Menagache, Constantin Stancu, Ion Itu, Radu Igna etc. Cercetez folclorul literar din Țară Hațegului în vederea editării unei Antologii folclorice selective de FOLCLOR LITERAR DIN ȚARĂ HAȚEGULUI. Mă preocup de asemenea de perfectarea și editarea creațiilor literare originale proprii. Am colaborat cu Radiodifuziunea română și cu Televiziunea română națională și județeană Deva-Hunedoara. Am inițiat și editat în calitate de redactor-șef publicația
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
intelectualilor din zonă, precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent redactez, sistematizez, ordonez și coordonez textele folclorice din Arhiva folclorica personală în vederea finalizării „Antologiei literare folclorice a Țarii Hațegului”. Ave! Hațeg, 1 martie, 2015 Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Râul Constantinescu / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > EREZIE FOLCLORICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Poezia face totul mai ritmat Însă doar copilăria-i mai aproape de cer Hai să-ți ghicesc patrie în casa poporului Prea mulți oameni pur și
EREZIE FOLCLORICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350141_a_351470]
-
fuge de tineri Lumină lacrimi diurne Cât a suferit soarele ca să putem crește Haiduc Doamne pe facebook Poate că arta nu-i decât cea mai demo cratică formă a admirației Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIE FOLCLORICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EREZIE FOLCLORICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350141_a_351470]