1,316 matches
-
Bucovinei”, 1975, 24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14 septembrie; E. Junghietu, S. Moraru, Noi volume din seria „Creația populară moldovenească”, „Nistru”, 1982, 9; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian - folclorist și etnograf, București, 1987, 64-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171-172. S.M.
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
CIREȘ, Vasile (9.III.1866, Hurdugi, j. Vaslui - c. 1930), folclorist. Fiul lui Ștefan Cireș, țăran, C. a făcut școala la Iași, avându-l ca profesor pe Aron Densușianu, apoi, în același oraș, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. A fost profesor de limba română la Focșani (1888) și la
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
, Constantin (22.I.1926, Tecuci - 15.XII.1996, București), folclorist. După studii liceale la Tecuci (1937-1945) și studii la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1945-1949), devine profesor de liceu la Cluj (1949-1950), redactor și secretar de redacție la „Gazeta învățământului” (1950-1951), consilier tehnic și director la Biblioteca Academiei Române
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
, Ion (7.IX.1941, Fundulea), etnograf și folclorist. Este fiul Mariei (n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
, Gheorghe (14.IX.1864, Arad - 7.II.1936), filolog și folclorist. Face primele clase la Arad, apoi urmează liceul și Facultatea de Litere la Budapesta. Își începe cariera didactică în orășelele Szolnok și Kassa (astăzi Kosice, Cehia), iar în 1891 revine în Budapesta, ca profesor de limba română. Din 1897 intră
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. E amintită, în treacăt, o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Ca cititor nespecialist, care nu are acces decît la o mică parte din materialul documentar adunat de folcloriști, mărturisesc că mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
o mai bună și o mai rapidă orientare a cititorului), Miorița, Tinerețe fără bătrânețe..., Toma Alimoș și Voica. Nu mă încumet să fac sugestii, pentru că și aici se deschide o problemă delicată legată de literaritatea creației populare. Las în seama folcloriștilor să facă, dacă e cazul, completări. Chiar în contextul unei maxime exigențe estetice mi se pare că 11 titluri sunt mult prea puține pentru excelența folclorului românesc. Dintre clujeni, Nicolae Bot, Dumitru Pop și Ion Șeuleanu, componenți ai colectivului de
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
cuprinde pe toți scriitorii români din toate timpurile. Precedentele încercări au fost sau de natură enciclopedica (nu s-au referit exclusiv la scriitori), sau au avut în atenție un segment (reviste, curente, o anumită perioadă, scriitori evrei de limbă română, folcloriști etc.). Unicul concurent ar fi putut fi Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, alcătuit de un grup de istorici literări, critici și cercetători ieșeni, dacă și-ar fi propus să treacă de pragul secolului XX. Chiar și așa
Dictionarul scriitorilor români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18176_a_19501]
-
Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000 d) Literatura rromă cultă din România ... ● Creația scriitorilor și poeților Gh. Păun - Ialomițeanu, Luminița Mihai Cioabă, Irina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerică Stănescu, Jupter Borcoi, Nicolae Pandelică și a folcloriștilor rromi (Costică Bățălan). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMĂ CULTĂ DIN ROMÂNIA ● Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducător: Sorin Georgescu; referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău, Editura CREDIS, Universitatea din București, 2002, vezi și www.edu.ro
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000 d) Literatura rromă cultă din România ... ● Creația scriitorilor și poeților Gh. Păun - Ialomițeanu, Luminița Mihai Cioabă, Irina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerică Stănescu, Jupter Borcoi, Nicolae Pandelică și a folcloriștilor rromi (Costică Bățălan). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMĂ CULTĂ DIN ROMÂNIA ● Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducător: Sorin Georgescu; referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău, Editura CREDIS, Universitatea din București, 2002, vezi și www.edu.ro
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
referință (acronim CS) 3. Recunoaștere și impactul activității (acronim RIA) Specializările din domeniul muzical impun diferențierea între practicieni (compozitori, dirijori, regizori de operă, coregrafi, interpreți vocali și instrumentali ș.a.) și teoreticieni (muzicologi cu diferite domenii concrete de expertiză, pedagogi muzicali, folcloriști ș.a.). Aceste diferențieri se reflectă în tipul de prestații/realizări supuse aprecierii prin prisma criteriilor de față. Tabelul 1. Activitatea didactica și profesională (DID) *Font 8* *) Termenul "publicat" se referă în cuprinsul prezentului document la publicarea în edituri clasificate de
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254097_a_255426]
-
referință (acronim CS) 3. Recunoaștere și impactul activității (acronim RIA) Specializările din domeniul muzical impun diferențierea între practicieni (compozitori, dirijori, regizori de operă, coregrafi, interpreți vocali și instrumentali ș.a.) și teoreticieni (muzicologi cu diferite domenii concrete de expertiză, pedagogi muzicali, folcloriști ș.a.). Aceste diferențieri se reflectă în tipul de prestații/realizări supuse aprecierii prin prisma criteriilor de față. Tabelul 1. Activitatea didactica și profesională (DID) *Font 8* *) Termenul "publicat" se referă în cuprinsul prezentului document la publicarea în edituri clasificate de
ORDIN nr. 4.204 din 15 iulie 2013 (*actualizat*) pentru modificarea anexelor nr. 3, 5, 9, 18, 19, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 33, 34 şi 35 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253416_a_254745]
-
și să contribuie la întreținerea ei. Cu acest prilej i-a fost pus hramul ”Nașterea Maicii Domnului”, pentru a nu coincide cu hramul Catedralei. La aceasta biserică au slujit o serie de personalități:pr. C. Ciocoiu, pr. prof. Dumitru Furtună( folclorist, teolog, publicist, profesor, întemeietor de instituții de învățământ-Seminarul din Dorohoi), pr.Valerian Brânzei, pr. Ilie Popa. Biserică a fost restaurată de mai multe ori, în anii: 1895, 1904 și 1919, 1970, 1995-1998. În perioada 1970-1995 biserică a fost închisă.Fondurile
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
1933) și Petru Rareș (1977), și Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanțe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție și Parcul Simion Florea Marian, amenajat în fața casei în care a locuit folcloristul și etnograful Simion Florea Marian, astăzi deschisă publicului ca spațiu muzeal. În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al orașului Suceava”. Aici se găsește
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
sarcina adăugirii ei, activitate pe care o continuă până în 1671, la Lăzarea. "Codex Caioni" cuprinde 346 de piese foarte variate, reflectând pe deplin interesele muzicale ale epocii (îndeosebi pe cele ale lumii orășenești). Pe lângă câteva dansuri transilvane (de interes pentru folcloriștii de mai târziu) și un număr mic de bucăți compuse de Căianu însuși, marea majoritate a pieselor notate în codice aparțin unor compozitori vestici de madrigale, motete, arii, dar și de piese instrumentale. Acestora li se alătură manuscrise liturgice, predicații
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
românești din Banatul timișan" de Vicențiu Grozescu) Aici s-a nascut Traian Jurchela, cunoscut cântăreț de muzică populară bănățeana. De asemenea tot în localitatea Ilidia își are originea și cunoscutul cântăreț și compozitor Marius Țeicu. Aceleiași familii îi aparține și folcloristul Simion Țeicu, acesta din urmă implicîndu-se foarte mult în recunoașterea satului Ilidia că zona cu un puternic izvor folcloric nealterat. Viața acestui colț din Banatul montan a fost descrisă și de ing.Iosif Stănilă într-o "Monografie a satului Ilidia
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
preot din Plevna și frate al marelui interpret de operă Mihai Vulpescu.Autor a numeroase culegeri de muzică bisericească și folclor. Este înmormântat în cavoul familiei preotului Fiera din curtea bisericii Plevna. Ofelia Vaduva (descendentă din familia de învățători Blebea) Folclorist Autoare de lucrări cu tematică folclorică și etnografică: "Pași spre sacru, Magia darului, Valori identitare în Dobrogea, Sărbători și obiceiuri" Eugenia Sincan Profesor filolog Inspector în Ministerul Învățământului. Valeriu Rosculeț Medic renumit în perioada interbelică Cleo Nicoleta Roșculeț Medic, Doctor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
sat era deja înființată o școală românească pentru clasele I-IV. Din același document aflăm și numele învățătorului din acea perioadă, Vasilie Maier. Un alt nume care a contribuit la dezvoltarea culturală a Maioreștiului este și preotul satului, Vlase. Harnicul folclorist, născut la Blaj, preotul Vlase, a adunat un material folcloristic bogat, o parte din aceasta înmânând-o profesorului Ioan Micu Moldovan. Colecția acestuia din urmă, împreună cu colecția preotului Vlase a fost tipărită în 1885 de Andrei Bîrseanu și Ioan Urban
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
(n. 1902 - d. 1991) a fost un etnograf, sociolog folclorist și muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), șef de secție la Muzeului Satului din București. Promotor al metodei mongrafice, a fost autorul unui număr impresionant de studii știinfice și a contribuit la organizarea și
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
a construit un han a cărui carte de oaspeți a stat la baza volumului "O preumblare prin munți" de Constantin D. Aricescu, de unde se arată că acest han i-a găzduit pe acesta, ca și pe Gheorghe Tattarescu și pe folcloristul I.C. Fundescu. Ulterior, în 1870 Ștefan Borănescu, moștenitor prin căsătorie al moșiei lui Sibiceanu, a construit un hotel lângă izvoarele minerale. Sătenii localnici s-au plâns la acea vreme că au fost obligați să presteze muncă forțată în folosul construirii
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23 februarie 2008, Cluj-Napoca), Facultatea de Filologie Cluj. Folclorist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
Suceava, Bucovina, România, formată din satele Brașca și Ilișești (reședința). Ea se află situată de-a lungul DN 17, între orașele Suceava (20 km) și Gura Humorului (18 km). În acest sat s-a născut Simeon Florea Marian (1847-1907), renumit folclorist și etnograf român. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
în corturi lungi, făcute din cergi și întinse în curte. La masă primul fel servit constă din murături, de obicei ardei capia în saramură și țuică. Celelalte sărbători tradiționale se întâlnesc și în alte sate și au fost descrise de folcloriști. Rămâne să se sublinieze specificul local de către aceștia, în măsura în care există. O superstiție întâlnită numai aici, spune că dacă treci cu pasul peste cineva culcat jos, trebuie neapărat să faci pasul înapoi, altfel respectivului i se încurcă mațele. De fapt viața
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
direct în limba română. Ambele cărți au fost primite cu entuziasm de critică. Au fost traduse în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie. Nu există studiu despre gulagul comunist românesc care să facă excepție de aceste cărți. A fost soția folcloristului Harry Brauner (fratele pictorului suprarealist francez de origine română Victor Brauner), de asemenea condamnat la închisoare politică de către comuniști. A fost arestată în procesul grupului Lucrețiu Pătrășcanu alături de Bellu Zilber și soțul ei Harry Brauner. Bellu Zilber a inventat un
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]