3,085 matches
-
practicii educaționale. În abordarea interpretativă a evoluției procesului educațional și a metodologiei sale, schimbările de paradigme identificate au putut evidenția modificările privind: idei, modele și moduri de percepere și reprezentare a practicii educaționale, experiențe și experimente semnificative, aspirații și valori formative incluse în noul curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a strategiilor alternative, soluții pentru noile roluri ale actorilor educației sau pentru modificarea criteriilor de evaluare sau pentru conducerea acțiunilor sau pentru perfecționarea lor. Așteptarea generală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Încât să putem așa "vedea cu alți ochi" (Th. Kuhn) și cum are loc aici tranziția de la o paradigmă la alta, cu efecte importante azi în conceperea și realizarea educației efective. Referințe bibliografice și webografice Abrecht, R. (1991), L'évaluation formative. Une analyse critique, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804115224 Allen, G. (1998), Management modern. Leading, //telecollege.dcccd.edu/mgmt1374/ book contents/4directing/leading/lead.htm American Psychological Association (APA), (f.a.), Learner-Centered Psychological Principles, http://www.apa.org
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de l'action et l'éducation, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804136884 Bean, R.M. (2004), The Reading Specialist. Leadership for the Classroom. School and Community, books.google.ro/books?isbn=1572309822 Bell, B., Cowie, B. (2001), Formative Assessment and Science Education, Kluwer Academic Publishers, Springer, books.google.com/books?isbn=0792367693 Belleau, J. (2000), L'évaluation formative. Réflexion sur une approche différente de la relation maître-élève, www.clevislauzon.qc.ca/publications/evaluation.pdf Bellinger, G. (2004), Leadership & Management
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Reading Specialist. Leadership for the Classroom. School and Community, books.google.ro/books?isbn=1572309822 Bell, B., Cowie, B. (2001), Formative Assessment and Science Education, Kluwer Academic Publishers, Springer, books.google.com/books?isbn=0792367693 Belleau, J. (2000), L'évaluation formative. Réflexion sur une approche différente de la relation maître-élève, www.clevislauzon.qc.ca/publications/evaluation.pdf Bellinger, G. (2004), Leadership & Management. A Structural Perspective, http://www.systems-thinking.org/lamasp/lamasp.htm Bîrzea, C. (1995), Arta și știința educației, Editura Didactică și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
google.com/books?isbn=2804147088 Gagné, R.M. (1975), Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gagné, R.M., Briggs, L.J. (1977), Principii de design al instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București. George, J., Cowan, J. (2004), A Handbook of Techniques for Formative Evaluation. Mapping the Student's Learning Experience, Taylor&Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=074943063X Glanz, J., Behar-Horenstein, L.S. (2000), Paradigm Debates in Curriculum and Supervision. Modern and Postmodern Perspectives, Greenwood Publishing Group, books.google.com/books
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Pellaud, Fr. et al. (2007), Vers de nouveaux paradigmes scolaires, www.Ides.unige.ch/ publi/ vulg/paradigmesScolaires.pdf Pellaus, F. (2003), Conception, paradigms, values and sustainable development, http://www.Ides.unighe.ch/publi/rech/2003HawaiFP.pdf Perrenoud, Ph. (1988), Évaluation formative: cinquième roue du char ou cheval de Troie?, http://www.unige.ch/fapse/SSE/teachers/perrenoud/php main/php 1988/ 1988 17.html Perrenoud, Ph. (1997), De l'évaluation formative à la régulation maîtrisée des processus d'apprentissage. Vers un élargissement du champ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
http://www.Ides.unighe.ch/publi/rech/2003HawaiFP.pdf Perrenoud, Ph. (1988), Évaluation formative: cinquième roue du char ou cheval de Troie?, http://www.unige.ch/fapse/SSE/teachers/perrenoud/php main/php 1988/ 1988 17.html Perrenoud, Ph. (1997), De l'évaluation formative à la régulation maîtrisée des processus d'apprentissage. Vers un élargissement du champ conceptuel, http://www.unige.ch/ fapse/SSE/teachers/perrenoud/php main/php 1997/1997 11.html Perrenoud, Ph. (1999a), L'évaluation des élèves. De la fabrication de l'excellence à la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=0905273079 Taylor Stewart, M. (2002), "Best Practice?" Insights on Literacy Instruction. From an Elementary Classroom, Taylor & Francis Group, Routledge, books.google.com/ books?isbn=0872073440 Tessmer, M. (1993), Planning and Conducting Formative Evaluation: Improving the Quality of Education and Training, Taylor&Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=0749408014 Tollefson, K., Osborn, M.K. (2008), Cultivating the Learner-Centered Classroom. From Theory to Practice, Corwin Press, Thousand Oaks, California, books.google. com
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pubertate. În această etapă, crizele de personalitate nu trebuie să Îngrijoreze, decât dacă sunt prelungite. Trebuie să se aleagă sarcini de lucru pe cât posibil În acord cu interesele și aptitudinile reale ale elevilor și să se elaboreze metode și procedee formative și diagnostice, Încât elevul să se poată autocunoaște, autoevalua, Învăța creativ. XVII. Profilaxia conduitei greșite a elevilor Se știe că o principală cale de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni În acord cu interesele
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sarcini sau profesiuni În acord cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri sau opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice În școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul Își va dezvolta atît capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cît și abilități de Învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate. La realizarea tuturor acestor capacități contribuie astăzi diriginteleși consiliul profesorilor clasei, psihologul școlar, și familia
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
două perioade ale școlarității în: ciclul achizițiilor fundamentale și ciclul de dezvoltare, argumentează abordarea direcțiilor definitorii ale conceptului de educație tehnologică în învățământul primar: cea informativă care vizează lărgirea orizontului de informații, deprinderea elevilor cu noțiunile unui anumit domeniu; cea formativă care urmărește inițierea treptată în procesul actului de creație pe baza formării unor priceperi, deprinderi sau capacități. Ceea ce trebuie să stea în atenție învățătorului este faptul de a echilibra raportul informativ-formativ măsură încât să se realizeze capacitățile stipulate prin obiectivele
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unui ciclu curricular, capitolele însăși, modulele de instruire devin etape ale formării priceperilor și deprinderilor, în timp ce în contextul treptei de școlaritate, circulare curriculare prin obiectivele lor devin întrepătrunderi de etape în care predomină un anumit tip de activitate informativă sau formativă. Astfel, în ciclul "achiziții fundamentale" predomină informația și formarea priceperilor și iderilor, în timp ce în "ciclul de dezvoltare" predomină formarea priceperilor și deprinderilor cât și activitatea practică de creație. Accentuând obiectivele generale ale fiecărei etape se impun o serie de precizări
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fiecare o etapă de lucru. În cadrul ciclurilor curriculare sau pe parcursul treptei de școlarizare se realizează diversificări ale gamei de produse prin prelucrarea și combinarea unor materiale și tehnici cu scopul experimentării diverselor combinații și a inventării de produse noi. Latura formativă a disciplinelor artistice și tehnologice nu se rezumă la dobândirea priceperilor și deprinderilor de muncă, de realizare a unor produse, ci vizează și capacități de evaluare, de analiză și interpretare a unor conținuturi, de formare a spiritului de cooperare, întrajutorare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
responsabilități în propria formare. Creșterea ponderii metodelor activ-participative nu înseamnă renunțarea la metodele clasice de învățământ, la cele de transmitere și asimilare a informației. Metodologia modernă operează schimbări care țin de pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potențialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor euristic și activ participativ. Metodele specifice creativității sunt mai greu de aplicat în învățământul primar, cu precădere spre sfârșitul perioadei, în ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III -a și a IV -a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
poate realiza o eficientă adaptare în funcție de conținuturile abordate și specificitatea colectivului de elevi cu care se lucrează. Puncte forte: au ca temei științific viziunea psihologică modernă despre gândire, conform căreia structurile cognitive se construiesc prin acțiune și interiorizare; au valențe formative mai puternice decât metodologia tradițională; deplasează accentul de la activitatea individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
termenilor tehnici. Evaluarea produsului constă în „emiterea unor judecăți de valoare" a obiectelor elaborate pe baza unei analize a acestora atât în procesul de concepere și de realizare cât și la finalizarea produsului. Astfel se asigură un echilibru între latura formativă și cea sumativă a evaluării. Concluzionând teoriile evaluării și raportându-se la programele analitice ale disciplinelor, ca practician în învățământul primar, Dascălu A. (2001, p. 51) a identificat câteva elemente de specificitate ale evaluării în cadrul ariilor curriculare „Arte" și „Tehnologii
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
teoriile evaluării și raportându-se la programele analitice ale disciplinelor, ca practician în învățământul primar, Dascălu A. (2001, p. 51) a identificat câteva elemente de specificitate ale evaluării în cadrul ariilor curriculare „Arte" și „Tehnologii" a) Evaluare de proces, internă, criterială, formativă sau sumativă. b) Evaluare de produs, internă, criterială, sumativă. c) Evaluare de produs, externă, sumativă. Observăm că la punctele „a" și „b" evaluările sunt de tip criterial, ceea ce înseamnă că aprecierea rezultatelor se face în raport cu unele criterii standarde de evaluare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
performanță stabilite odată cu elaborarea programelor. Raportând rezultatele obținute de fiecare elev la standardele impuse de elaboratorul programei nu facem altceva decât să diferențiem capacitățile indivizilor concomitent cu valorificarea calităților aptitudinale personale. Evaluarea de tip „a" Evaluarea de proces, internă, criterială, formativă sau sumativă fiind de fapt, o evaluare curentă vizează fiecare elev în toate etapele lecției și în toate etapele procesului de creație, capacitățile evaluate fiind: receptarea informației, autoinformarea, gradul de percepere a noțiunilor, capacitatea de transpunere în viziune nouă a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
82). Atitudinea anabasică poate fi interpretată ca o mișcare de înaintare, de expansiune în orizont, sentimentul catabasic 32 echivalează cu o retragere din orizont, cu o etică a non-înfăptuirii iar sensul neutru ar fi echivalent cu rămânerea pe loc. Năzuința formativă, nisus formativus, cu cele trei tipuri ale sale -, individualizant, tipizant și stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care împreună capătă denumirea de matrice stilistică. Aceste potențe ipostatice care îmbinate alcătuiesc matca stilistică au un caracter aprioric și atemporal; "e o substanță în mare măsură neatinsă de contingențele vremelnice și istorie" (Blaga, 1936:207). Matricea stilistică se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mitologia populară, superstiții, credințe, proverbe ș.a. Orientarea spre pitoresc e generată de un misticism particular, de credința că misterul divinității e ascuns și că pentru a putea fi vizibil are nevoie de substrat material, de haină, "de aparențe"36. Năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale răzbate din ornamentică. Ornamentica noastră îmbină "într-o viziune sintetică, geometrismul static, năzuința stihială în tratarea motivelor naturale și orientarea spre nuanță coloristică stinsă" (Blaga, 1935:187-8). 4.5. Noologism și sociologie Dacă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi Blaga, 1956:106). 32 Blaga menționează că această noțiune exprimă aproximativ aceeași idee pe care o surprinde conceptul lui Heidegger de "existență spre moarte" sau al lui Riegl de "sfială de spațiu" (vezi Blaga, 1965:83). 33 Tipul năzuinței formative e determinat deci de formă și de consecvența în variația sa. 34 "Ortodoxia [...] favorizează o existență spiritual organică, profundă ca atare, profundă în ea însăși, iar nu prin doctrina ei" (Blaga, 1936:76). 35 Vezi Blaga, 1936:120-5. 36 Vezi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
revista Libertas mathematica, scoasă în SUA de unu-l dintre ei, Constantin Corduneanu, lista în anii optzeci un impresionant contingent), iar comparația cu alte științe umaniste nu se prea poate face. Așadar, avem bune indicii că "resursele umane" și filierele formative instituționale din științele limbii și literaturii se refăcuseră cumva pe la 1965, ceea ce nu era cazul cu situația din istorie, filozofie (unde filierele informale aveau să rămână indispensabile pe toată durata regimului comunist "școala de la Păltiniș" e cel mai prestigios exemplu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]