1,882 matches
-
bine cum zice el și de aici contraziceri iar partidul ajuns la conducere, duce țara din rău, tot mai rău. După un timp, oamenii care s-au băgat în politică vor învăța din greșeli, eliminând ce e rău și ce frânează bunul mers în noua viață a poporului român. Asta, dacă se va exclude furtișagul, abuzul, mita, lăcomia și alte rele din calea dezvoltării corecte. La început, fiecare și-a apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
bine cum zice el și de aici contraziceri iar partidul ajuns la conducere, duce țara din rău, tot mai rău. După un timp, oamenii care s-au băgat în politică vor învăța din greșeli, eliminând ce e rău și ce frânează bunul mers în noua viață a poporului român. Asta, dacă se va exclude furtișagul, abuzul, mita, lăcomia și alte rele din calea dezvoltării corecte. La început, fiecare și-a apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aproape de neoprit. Din acest motiv își neglija îndatoririle specifice de creștin și de student. Îi venea ușor să prospecteze și să realizeze activități îndrăznețe care s-au înmulțit odată cu vârsta; mai târziu, reflectând, a înțeles că dacă ar fi fost frânat de o educație cu adevărat creștină natura lui ar corespuns cu atât mai mult binelui. S-a întâmplat că tatăl său, care era foarte auster, după ce a încercat în zadar să-l înscrie la școala marinară din Spezia, într-o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Monte, primit ca un «frate preaiubit». Munca de convingere a neobositului misionar a devenit tot mai subtil insinuantă. Predicile sale, mereu îmbogățite cu istorioare captivante, îi făceau pe tinerii frați religioși să viseze. Don Calabria a încercat mai întâi să frâneze acel vulcan în fierbere, promițând că «la timpul potrivit îi va trimite un drapel (grup) de frați religioși să colaboreze cu Institutul de Misiuni Externe din Milano». Don Desenzani a prins din zbor această promisiune mascată și a căutat să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mă ataca direct, îmi era foarte necesară la Sofia pentru a manevra pe conducătorii bulgari. Zadarnic îi tot spusesem lui Gheșov: "Sunteți norocoși că aveți de-a face cu spirite moderate: regele Carol, Maiorescu, eu însumi acuzați de moliciune, întrucît frînăm opinia publică dezlănțuită. Dumneavoastră vă retrageți în spatele opiniei publice bulgare, însă în felul acesta ne îngreunați situația, iar atitudinea dumneavoastră negativă este plină de pericole pentru ziua de mîine". Pe de altă parte, continuam să propovăduiesc răbdarea la București, punîndu-mă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a retragerii... În cel de al doilea semestru al anului 1914, grija italiană era, înainte de toate, să împiedice România să pornească la război. Trebuia să fie reținută, pentru nevoile politicii interne italiene, frămîntate de nerăbdarea intervenționiștilor care nu încetau să frîneze guvernul Salandra, și pentru a păstra intactă poziția Italiei care, prin intrarea ei, mai tîrziu, în război, înțelegea să joace rolul marii puteri pe care România o urmează. Aceeași situație și același joc la București, pentru domnul Brătianu, care avea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bătrânii de astăzi, n-au izbutit, deși poate că au încercat, s-o schimbe ori, dacă au schimbat pe ici, pe colo, n-au avut timp să schimbe și esențialul. N-au avut timp ori au fost și ei împiedicați, frânați de bătrânii de pe vremea aceea, adică de foștii tineri de altădată, din timpul războiului, să zicem, sau chiar dinainte de război, care voiseră și ei, ba chiar cu tot dinadinsul, schimbarea la față a acestei țări și tot n-au izbutit
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lung și intelectuali români abia scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării, ci eterogenitatea mentalităților și a moravurilor. Cu alte cuvinte, nu contează dacă scrii în americană sau în graiul maramureșean, important e să poți vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un... Ca și un ce? Ca și un timișorean sau
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sau mai estompat al prieteniei de decenii. „El vrea să fie tot timpul cu piciorul pe accelerație“, spune Porumboiu despre geamănul său, adăugînd: „Dacă procedezi astfel, riști să intri cu capul în zid! Uneori, trebuie să lași accelerația, să mai frînezi, să mai bagi și în marșarier“. Un fel de învățături ale mai ponderatului Neagoe Basarab către mai zbuciumatul său fiu Teodosie de la CCA. Șef peste arbitri, Crăciunescu a accelerat mult, sperînd să ajungă la destinație, dar uneori a mai intrat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în istoria religiilor. Confucianism și taoism. Ea se baza, printre altele, pe jocul social diferit al încrederii. Neîncrederea generală a confucianistului instruit față de toți ceilalți și implicit față de el însuși, atent numai la „arta” stăpânirii de sine a celorlalți, care frâna orice operație financiară și de credit, este exact opusul încrederii pe care o avea puritanul față de fratele lui întru credință, mai ales a celei din sfera economicului. Încrederea în legalitatea confratelui era necondiționată și de nezdruncinat pentru că era fundamentată religios
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
problemă, dar a auzit sau a citit în treacăt despre creativitate, va găsi aici explicații, metode, căi de a deveni mai creativ. spunea A. Haven. Această carte servește acestui deziderat. Înțelegerea factorilor care stimulează creativitatea, dar și a factorilor care frânează creativitatea, însușirea tehnicilor de bază privind actul creator, practicarea de exerciții de creativitate pentru antrenamentul și dezvoltatea însușirilor creatoare pot face din orice om un „creativ”. Principiul de bază după care s-a condus autorul a fost realizarea unei lucrări
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că reușita în creație este dată de cunoașterea profundă a domeniului ales. Atunci se naște întrebarea: au avut dreptate Eduard De Bono și Arthur Koestler și de partea lor, mulți alți creatologi contemporani când au afirmat că prea multă cunoaștere frânează creativitatea, sau este justă concluzia că stăpânirea domeniului potențează creativitatea? Răspunsul se cere nuanțat. Cunoașterea profundă a domeniului conduce de cele mai multe ori la consolidarea gândirii logice, disciplinate, cu rezultate necreative. Persoanele au tendința de a adopta ideile sau credințele la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o grupare. S-a dovedit și experimental că persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului sunt slab creative, în comparație cu cele nonconformiste. Deja se conturează ideea că cele două tipuri de motivație vor acționa diferit: una favorizează creativitatea și alta o frânează. Contribuții deosebite în acest sens a avut cercetătoarea Teresa Amabile, profesor la Universitatea Harvard. Ea a propus, în anul 1983, ipoteza că motivația intrinsecă favorizează creativitatea, iar motivația extrinsecă o frânează. Studierea personalităților indivizilor creativi a dus la concluzia că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vor acționa diferit: una favorizează creativitatea și alta o frânează. Contribuții deosebite în acest sens a avut cercetătoarea Teresa Amabile, profesor la Universitatea Harvard. Ea a propus, în anul 1983, ipoteza că motivația intrinsecă favorizează creativitatea, iar motivația extrinsecă o frânează. Studierea personalităților indivizilor creativi a dus la concluzia că aceștia sunt total absorbiți de munca lor. Ei sunt „puși în priză” de activitățile dificile, adesea riscante, pe care le aleg, și simt o imensă desfătare prin ocazia ce o au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trecut în evidență constelația factorilor stimulativi ai creativității, trebuie să știm că există un șir, poate la fel de numeros, de factori care blochează creativitatea. Pentru educarea creativității este importantă explicarea tuturor factorilor implicați, deci interesează atât ceea ce ajută, cât și ceea ce frânează creativitatea. Spunea cineva: de aceea persoanele creative sunt mai în măsură să ne indice factorii favorizanți ai creativității, iar persoanele necreative pe cei inhibanți. Referindu-ne la oameni creativi și necreativi, se pare că se întâmplă un fenomen îngrijorător: numărul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
învățământului de la 5 ani la 4 ani, motivația studenților este slabă - majoritatea neavând perspective de a lucra în domeniul pentru care s-au pregătit. Având în vedere diminuarea alarmantă a creativității, se poate spune că stăpânirea factorilor care țin să frâneze creativitatea este la fel de importantă ca și cunoașterea factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și nonconformism. 5. Perfecționismul vs. complacerea în soluții mediocre Perfecționismul este o armă cu dublu tăiș: pe de o parte permite retușarea și ameliorarea continuă a produsului creației, îmbogățirea lui în amănunte și semnificații, iar pe de altă parte poate frâna mult actul creației prin aceea că va cantona creatorul în cercul închis și împovărător al travaliului și nemulțumirii sale. Perfecționistul nu va putea finaliza produsul creației deoarece se învârte în același cerc vicios, cu abandonuri și permanente întoarceri pe traseu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să-și împodobească locuințele cu tablouri a determinat apariția impresionismului. Lipsa sprijinului organizatoric, dat de absența: laboratoarelor, atelierelor, echipamentelor, personalului de deservire, etc., sau marcat prin posibilități limitate de: achiziționare de materiale, de informare, de cooperare cu alte instituții, etc., frânează, de asemenea, creativitatea. În special creativitatea tehnică sau științifică este afectată în mare măsură de lipsa sprijinului financiar și organizatoric. 5. Critica, subminarea autorității persoanei Unii creatori sunt imuni la critica celor din jur. Alții acceptă critica și-și perfecționează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
grupului și a unor răspunsuri adecvate de către coordonator. Acestea vor conduce la o clarificare a cadrului general al problemei. 3. Formularea unor sugestii imediate (enunțarea unor prime idei - de obicei idei neoriginale, dar și îndepărtarea ideilor preconcepute, ce ar putea frâna, în continuare, procesul de inovare). Această fază de îndepărtare din câmpul atenției a ideilor preconcepute sau neoriginale se numește etapa de purjare. 4. Enunțarea problemei, așa cum a fost ea înțeleasă; poate releva maniere diferite de interpretare, datorită diferențelor specifice dintre
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pasiune“ - „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 22 iulie 1876“, MOF., nr. 178, 13/25 august, p. 4492), nu a întrunit decât 29 de voturi pentru, majo ritatea Camerei lăsându-se târâtă de sentimente vindicative care nu au putut fi frânate de rațiune și inteligență. 77. „Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 23 iulie 1876“, MOF., nr. 180, 15/27 august 1876, p. 4537. 78. Manolache Costache Epureanu spusese cuvintele amintite de Bacalbașa cu ocazia discuției asupra amendamentului propus de Ion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dans l’esprit, et bientôt la mort va me prendre...” (ib., p. 295). Gîndesc la fel, dar nu mă pot smulge din legăturile cu care m-a deprins „meticulozitatea”. Teama de cuvîntul prea puțin potrivit sau de fraza flască mă frînează și mă întoarce la începutul textului, ori de cîte ori mă încumet să scriu mai mult de o pagină pe zi. *Ion Toboșaru, cel mai sprîncenat dintre profesorii văzuți de mine, și-a început prezentarea unei exigue cărți de epigrame
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu gînduri și simțiri proprii. Că (răspuns la întrebarea „De ce se poartă așa cu dumneavoastră?”) dacă n-aș fi fost eu în redacție, escaladarea răului ar fi atins cote și mai înalte: suspiciunea, rezerva mea față de dînsul l-au mai frînat în comiterea unor abuzuri. Am dus de-a lungul a șapte ani greul confruntărilor cu el. Nu știu cît de tare mi-au șubrezit acestea sănătatea, dar neîndoielnic au lăsat urme. Și încă un lucru: expunîndu-mă, ceilalți au putut s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adrese nominalizate (de exemplu, Al. Piru este o dată comentat critic fără să fie numit, iar altă dată prin intermediul criticii lui Mircea Iorgulescu). Ceea ce nu Înseamnă absența obiecțiilor. Ele au În vedere anumite unilateralități din climatul literar, care, În optica autorului, frânează circuitul necesar valorii. Uneori, Norman Manea deplânge puținătatea revistelor la care Își poate publica Însemnările de acest fel (sau se referă aluziv la durerea pe care i-a provocat-o soarta unei intervenții În revista Familia). Un subsol (pp. 198-199
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu le respectase. Bețiv, chiulangiu, cu o Înfățișare de delincvent! Și tocmai În vremuri de răzmeriță, Bérenger se agață de «codul social», nepregătit să adopte noile etaloane, oricât de revoluționare sau progresiste ar fi. Neputincioși (ca Bérenger) sunt cei care frânează societatea În vremuri revoluționare.” „New set of standards”, „revolutionary change”, „progressive”..., termenii aveau, desigur, alt sens pentru tinerii ascultători, decât cel Îndelung pervertit În Colonia Rino la care se tot gândea improvizatul profesor est-european. Zâmbea, Întrebător și superior și buimăcit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mă mai interesează de mult lumea de afară, dar problema e că nu știu dacă ei îi priește. E deșteaptă, sănătoasă și ar trebui să ducă o altfel de viață cât mai e tânără. Nu se cade să pui astfel frână libidoului. Ce părere ai? Copila e atrăgătoare și ca femeie, nu? — Da, bineînțeles. Tinerețea își cere drepturile ei și în materie de sex. E vorba de energia acumulată. Dacă nu-i lași o portiță de scăpare, se duc naibii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]